Capitolul 2 - Autorizarea operaţiunilor de plată - Directiva 2007/64/CE/13-nov-2007 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE şi 2006/48/CE şi de abrogare a Directivei 97/5/CE
Acte UE
Jurnalul Oficial 319L
Ieşit din vigoare Versiune de la: 7 Decembrie 2009
CAPITOLUL 2:Autorizarea operaţiunilor de plată
Art. 54: Consimţământul şi retragerea consimţământului
(1)Statele membre se asigură că o operaţiune de plată este considerată autorizată doar în cazul în care plătitorul şi-a exprimat consimţământul referitor la executarea operaţiunii de plată. O operaţiune de plată poate fi autorizată de către plătitor fie înainte, fie după executarea sa, dacă plătitorul şi prestatorul său de servicii de plată au convenit astfel.
(2)Consimţământul de a executa o operaţiune de plată sau o serie de operaţiuni de plată trebuie să fie dat în forma convenită între plătitor şi prestatorul său de servicii de plată.
În absenţa unui astfel de consimţământ, operaţiunea de plată este considerată ca fiind neautorizată.
(3)Plătitorul îşi poate retrage consimţământul în orice moment, dar nu mai târziu de momentul irevocabilităţii în conformitate cu articolul 66. Aceleaşi dispoziţii se aplică şi în cazul consimţământului exprimat pentru executarea mai multor operaţiuni de plată, care poate de asemenea să fie retras, cu efectul ca orice operaţiune de plată viitoare să fie considerată neautorizată.
(4)Procedura de exprimare a consimţământului trebuie convenită între plătitor şi prestatorul său de servicii de plată.
Art. 55: Limitele de utilizare a instrumentului de plată
(1)În cazul în care este utilizat un instrument specific de plată în vederea exprimării consimţământului, plătitorul şi prestatorul său de servicii de plată pot conveni asupra unor limite de cheltuieli pentru operaţiunile executate prin instrumentul de plată respectiv.
(2)În cazul în care acest lucru este convenit în contractul-cadru, prestatorul de servicii de plată îşi poate rezerva dreptul de a bloca un instrument de plată din motive justificate în mod obiectiv, legate de securitatea instrumentului de plată, de o suspiciune de utilizare neautorizată sau frauduloasă a acestuia sau, în cazul unui instrument de plată cu o linie de credit, de un risc sporit în mod semnificativ ca plătitorul să fie în incapacitatea de a se achita de obligaţia de plată.
(3)În aceste cazuri, prestatorul de servicii de plată informează, în modul convenit, plătitorul în legătură cu blocarea instrumentului de plată şi cu motivele acestui blocaj, dacă este posibil, înainte de blocare şi, cel mai târziu, imediat după blocarea acestuia, cu excepţia cazului în care furnizarea acestei informaţii compromite motivele de siguranţă justificate în mod obiectiv sau este interzisă de alte dispoziţii relevante ale legislaţiei comunitare sau naţionale.
(4)Prestatorul de servicii de plată deblochează instrumentul de plată sau îl înlocuieşte cu un nou instrument de plată odată ce motivele de blocare încetează să mai existe.
Art. 56: Obligaţiile utilizatorului serviciilor de plată cu privire la instrumentele de plată
(1)Utilizatorul serviciilor de plată care are dreptul de a utiliza un instrument de plată are următoarele obligaţii:
a)să utilizeze instrumentul de plată în conformitate cu termenii care reglementează emiterea şi utilizarea acestuia; Şi
b)de îndată ce ia cunoştinţă de pierderea, furtul, deturnarea instrumentului său de plată sau de orice altă utilizare neautorizată a acestuia, să informeze fără întârziere prestatorul de servicii de plată sau entitatea desemnată de acesta.
(2)În scopul prevăzut la alineatul (1) litera (a), de îndată ce utilizatorul serviciilor de plată primeşte un instrument de plată, acesta ia în special toate măsurile rezonabile pentru a garanta siguranţa elementelor de securitate personalizate.
Art. 57: Obligaţiile prestatorului de servicii de plată cu privire la instrumentele de plată
(1)Prestatorul serviciilor de plată care emite un instrument de plată are următoarele obligaţii:
a)să se asigure că elementele de securitate personalizate ale instrumentului de plată nu sunt accesibile altor părţi cu excepţia utilizatorului serviciilor de plată care are dreptul de utilizare a instrumentului de plată, fără a aduce atingere obligaţiilor utilizatorului serviciilor de plată prevăzute la articolul 56;
b)să nu trimită un instrument de plată nesolicitat, cu excepţia cazului în care instrumentul de plată transmis deja utilizatorului serviciilor de plată trebuie înlocuit;
c)să se asigure că în orice moment sunt disponibile mijloace corespunzătoare care să permită utilizatorului serviciilor de plată să facă o notificare în temeiul articolului 56 alineatul (1) litera (b) sau să ceară deblocarea în temeiul articolului 55 alineatul (4); la cerere, prestatorul de servicii de plată pune la dispoziţia utilizatorului serviciilor de plată mijloacele de a dovedi, timp de 18 luni de la notificare, că a făcut o astfel de notificare; şi
d)să împiedice orice utilizare a instrumentului de plată, odată ce a fost făcută notificarea în temeiul articolului 56 alineatul (1) litera (b).
(2)Prestatorul de servicii de plată suportă riscul de a trimite un instrument de plată către un plătitor sau de a trimite orice elemente de securitate personalizate ale acestuia.
Art. 58: Notificarea operaţiunilor de plată neautorizate sau executate incorect
Utilizatorul serviciilor de plată poate obţine corectarea unei operaţiuni din partea prestatorului de servicii de plată numai dacă semnalează în cel mai scurt timp prestatorului său de servicii de plată şi în cel mult treisprezece luni de la data debitării, faptul că a constatat o operaţiune de plată neautorizată sau executată incorect, care dă naştere unei plângeri, inclusiv în conformitate cu articolul 75, cu excepţia situaţiilor în care, dacă este cazul, prestatorul de servicii de plată nu şi-a îndeplinit obligaţia de a furniza sau de a face disponibile informaţiile legate de această operaţiune de plată, în conformitate cu titlul III.
Art. 59: Probe privind autentificarea şi executarea operaţiunilor de plată
(1)În cazul în care un utilizator al serviciilor de plată neagă faptul că a autorizat o operaţiune de plată executată sau pretinde că operaţiunea de plată nu a fost corect executată, statele membre impun ca prestatorul de servicii de plată să fie cel care trebuie să demonstreze că operaţiunea de plată a fost autentificată, înregistrată corect, introdusă în conturi şi nu a fost afectată de nici o defecţiune tehnică sau de alte deficienţe.
(2)În cazul în care un utilizator al serviciilor de plată neagă faptul că a autorizat o operaţiune de plată executată, folosirea în sine a unui instrument de plată înregistrat de prestatorul de servicii de plată nu este în mod necesar suficientă pentru a dovedi fie că operaţiunea de plată a fost autorizată de către plătitor, fie că plătitorul a acţionat în mod fraudulos sau nu a respectat, intenţionat sau din neglijenţă gravă, una sau mai multe dintre obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 56.
Art. 60: Răspunderea prestatorului de servicii de plată pentru operaţiunile de plată neautorizate
(1)Statele membre se asigură că, fără a aduce atingere articolului 58, în cazul unei operaţiuni de plată neautorizate, prestatorul de servicii de plată al plătitorului rambursează imediat plătitorului suma aferentă operaţiunii de plată neautorizate respective şi, dacă este cazul, readuce contul de plăţi debitat, în situaţia în care s-ar fi aflat dacă operaţiunea de plată neautorizată nu s-ar fi efectuat.
(2)O compensaţie financiară suplimentară se poate stabili în conformitate cu legislaţia aplicabilă contractului încheiat între plătitor şi prestatorul său de servicii de plată.
Art. 61: Răspunderea plătitorului pentru operaţiuni de plată neautorizate
(1)Prin derogare de la articolul 60, plătitorul suportă, până la un cuantum de cel mult 150 EUR, pierderile legate de orice operaţiuni de plată neautorizate, care rezultă din utilizarea unui instrument de plată pierdut sau furat sau din deturnarea unui instrument de plată, în cazul în care plătitorul nu a asigurat siguranţa elementelor de securitate personalizate.
(2)Plătitorul suportă toate pierderile legate de orice operaţiuni neautorizate dacă aceste pierderi rezultă în urma fraudei sau a nerespectării, intenţionate sau din neglijenţă gravă, a uneia sau a mai multor obligaţii care îi revin în temeiul articolului 56. În astfel de cazuri, suma maximă menţionată la alineatul (1) al prezentului articol nu se aplică.
(3)În cazurile în care plătitorul nu a acţionat în mod fraudulos sau nu şi-a îndeplinit, fără intenţie, obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 56, statele membre pot reduce răspunderea menţionată la alineatele (1) şi (2) ale acestui articol, luând în calcul, în special, natura elementelor de securitate personalizate ale instrumentului de plată şi situaţiile în care acesta a fost pierdut, furat sau deturnat.
(4)Plătitorul nu suportă nicio consecinţă financiară care rezultă din utilizarea unui instrument de plată pierdut, furat sau deturnat după notificarea realizată în conformitate cu articolul 56 alineatul (1) litera (b), exceptând cazul în care acesta a acţionat în mod fraudulos.
(5)În cazul în care prestatorul de servicii de plată nu pune la dispoziţie mijloacele adecvate care să permită notificarea în orice moment a unui instrument de plată pierdut, furat sau deturnat, astfel cum se prevede la articolul 57 alineatul (1) litera (c), plătitorul nu este răspunzător pentru consecinţele financiare care rezultă din utilizarea unui astfel de instrument de plată, exceptând cazul în care acesta a acţionat în mod fraudulos.
Art. 62: Rambursări pentru operaţiunile de plată iniţiate de sau prin intermediul unui beneficiar al plăţii
(1)Statele membre se asigură că un plătitor are dreptul la o rambursare din partea prestatorului său de servicii de plată a unei operaţiuni de plată autorizate iniţiate de sau prin intermediul unui beneficiar al plăţii care a fost deja executată, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)autorizaţia nu specifica suma exactă a operaţiunii de plată la momentul în care a fost dată; şi
b)suma operaţiunii de plată a depăşit suma la care s-ar fi putut aştepta în mod rezonabil un plătitor, luând în calcul profilul cheltuielilor sale anterioare, condiţiile din contractul său cadru şi circumstanţele relevante pentru cazul respectiv.
La cererea prestatorului de servicii de plată, plătitorul furnizează elemente concrete legate de astfel de condiţii.
Rambursarea constă în suma totală a operaţiunii de plată executate.
Pentru debitările directe, plătitorul şi prestatorul său de servicii de plată pot conveni în contractul-cadru ca plătitorul să aibă dreptul la o rambursare din partea prestatorului său de servicii de plată, chiar dacă nu sunt întrunite condiţiile de rambursare prevăzute la primul paragraf din prezentul alineat.
(2)Cu toate acestea, în scopul aplicării alineatului (1) primul paragraf litera (b), plătitorul nu poate invoca motive legate de operaţiuni de schimb valutar dacă s-a aplicat cursul de schimb de referinţă convenit cu prestatorul său de servicii de plată în conformitate cu articolul 37 alineatul (1) litera (d) şi cu articolul 42 punctul 3 litera (b).
(3)În contractul-cadru dintre plătitor şi prestatorul său de servicii de plată se poate conveni ca plătitorul să nu aibă dreptul la nicio rambursare în cazul în care şi-a exprimat consimţământul de a executa operaţiunea de plată direct către prestatorul său de servicii de plată şi, dacă este cazul, informaţiile privind operaţiunile de plată viitoare au fost transmise sau au fost puse la dispoziţia plătitorului în forma convenită cu cel puţin patru săptămâni înainte de data scadenţei, de către prestatorul de servicii de plată sau de către beneficiarul plăţii.
Art. 63: Cereri de rambursare pentru operaţiunile de plată iniţiate de sau prin intermediul unui beneficiar al plăţii
(1)Statele membre se asigură că plătitorul poate solicita rambursarea prevăzută la articolul 62 pentru o operaţiune de plată autorizată, iniţiată de sau prin intermediul unui beneficiar al plăţii, în termen de opt săptămâni de la data la care fondurile au fost debitate.
(2)În termen de zece zile lucrătoare de la primirea cererii de rambursare, prestatorul de servicii de plată fie rambursează întreaga sumă a operaţiunii de plată, fie justifică refuzul de a rambursa suma, indicând organismele pe care plătitorul le poate sesiza în temeiul articolelor 80 şi 83 în cazul în care nu acceptă justificarea oferită.
Dreptul prestatorului de servicii de plată de a refuza rambursarea, în conformitate cu primul paragraf, nu se aplică în cazul articolului 62 alineatul (1) al patrulea paragraf.