Capitolul 1 - Dispoziţii comune - Directiva 2007/64/CE/13-nov-2007 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE şi 2006/48/CE şi de abrogare a Directivei 97/5/CE

Acte UE

Jurnalul Oficial 319L

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 7 Decembrie 2009
CAPITOLUL 1:Dispoziţii comune
Art. 51: Domeniul de aplicare
(1)În cazul în care utilizatorul serviciilor de plată nu este un consumator, părţile pot conveni ca articolul 52 alineatul (1), articolul 54 alineatul (3) şi articolele 59, 61, 62, 63, 66 şi 75 să nu se aplice, integral sau parţial. De asemenea, părţile pot conveni asupra unei alte perioade de timp decât cea stabilită la articolul 58.

(2)Statele membre pot stabili ca articolul 83 să nu se aplice în cazul în care utilizatorul serviciilor de plată nu este un consumator.
(3)Statele membre pot stabili ca dispoziţiile prezentului titlu să se aplice microîntreprinderilor în acelaşi mod ca şi consumatorilor.
(4)Prezenta directivă nu aduce atingere măsurilor naţionale de punere în aplicare a Directivei 87/102/CEE. De asemenea, prezenta directivă nu aduce atingere altor dispoziţii relevante ale legislaţiei comunitare şi naţionale referitoare la condiţiile de acordare a creditelor pentru consum nearmonizate prin prezenta directivă care sunt în conformitate cu legislaţia comunitară.
Art. 52: Comisioane aplicabile
(1)Prestatorul de servicii de plată nu poate percepe comisioane utilizatorului serviciilor de plată pentru îndeplinirea obligaţiilor sale în materie de informare sau pentru măsurile corective şi de prevenire în conformitate cu prezentul titlu, dacă nu se prevede altfel la articolul 65 alineatul (1), la articolul 66 alineatul (3) şi la articolul 74 alineatul (2). Aceste comisioane trebuie să fie convenite de utilizatorul serviciilor de plată şi de prestatorul serviciilor de plată, şi să fie adecvate şi în acord cu costurile reale ale prestatorului de servicii de plată.
(2)În cazul în care o operaţiune de plată nu implică nicio conversie monetară, statele membre stabilesc ca beneficiarul plăţii să plătească comisioanele percepute de prestatorul său de servicii de plată, iar plătitorul să plătească comisioanele percepute de prestatorul său de servicii de plată.
(3)Prestatorul de servicii de plată nu împiedică beneficiarul plăţii să solicite din partea plătitorului un comision sau să îi ofere o reducere pentru utilizarea unui instrument de plată. Cu toate acestea, statele membre pot interzice sau limita dreptul de a solicita comisioane, luând în considerare nevoia de a încuraja concurenţa şi de a promova utilizarea de instrumente de plată eficiente.
Art. 53: Derogare pentru instrumentele de plată cu valoare redusă şi pentru moneda electronică
(1)În cazul instrumentelor de plată care, în conformitate cu contractul-cadru, privesc numai operaţiunile de plată individuale care nu depăşesc 30 EUR sau care au o limită de cheltuieli de 150 EUR, sau depozitează fonduri care nu depăşesc niciodată 150 EUR, prestatorii de servicii de plată pot conveni cu utilizatorii serviciilor de plată:
a)că articolul 56 alineatul (1) litera (b), articolul 57 alineatul (1) literele (c) şi (d), precum şi articolul 61 alineatele (4) şi (5) nu se aplică în cazul în care instrumentul de plată nu permite blocarea sau împiedicarea unei utilizări ulterioare a acestuia;
b)că articolul 59, articolul 60 şi articolul 61 alineatele (1) şi (2) nu se aplică în cazul în care instrumentul de plată este utilizat anonim sau în cazul în care, din alte motive care ţin de instrumentul de plată, prestatorul de servicii de plată nu se află în poziţia de a dovedi că o anumită operaţiune de plată a fost autorizată;
c)că, prin derogare de la articolul 65 alineatul (1), prestatorul de servicii de plată nu este obligat să îl informeze pe utilizatorul serviciilor de plată în legătură cu refuzul unui ordin de plată, în cazul în care neefectuarea plăţii apare din context;
d)că, prin derogare de la articolul 66, plătitorul nu poate revoca ordinul de plată după transmiterea ordinului de plată sau după exprimarea consimţământului său pentru executarea operaţiunii de plată către beneficiarul plăţii;
e)că, prin derogare de la articolele 69 şi 70, se aplică alte termene de executare.
(2)Pentru operaţiunile de plată naţionale, statele membre sau autorităţile lor competente pot reduce sau dubla sumele prevăzute la alineatul (1). Acestea pot să le crească până la 500 EUR pentru instrumentele de plată preplătite.
(3)Articolele 60 şi 61 se aplică, de asemenea, monedei electronice în sensul articolului 1 alineatul (3) litera (b) din Directiva 2000/46/CE, cu excepţia cazului în care prestatorul de servicii de plată al plătitorului nu poate îngheţa contul de plăţi sau bloca instrumentul de plată. Statele membre pot limita această derogare la conturi de plăţi sau la instrumente de plată cu o anumită valoare.