Titlul iii - DISPOZIŢII PRIVIND LIBERTATEA DE STABILIRE ŞI LIBERTATEA DE A PRESTA SERVICII - Directiva 2006/48/CE/14-iun-2006 privind iniţierea şi exercitarea activităţii instituţiilor de credit

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 9 Decembrie 2011
TITLUL III:DISPOZIŢII PRIVIND LIBERTATEA DE STABILIRE ŞI LIBERTATEA DE A PRESTA SERVICII
Art. 23
Statele membre adoptă dispoziţii în conformitate cu care pot fi desfăşurate pe teritoriul lor activităţile prevăzute de anexa 1, în conformitate cu articolele 25, 26 alineatele (1)-(3), 28 alineatele (1) şi (2) şi 29-37, fie prin înfiinţarea unei sucursale, fie prin prestarea de servicii de către orice instituţie de credit autorizată şi supravegheată de către autorităţile competente dintr-un alt stat membru, cu condiţia ca activităţile respective să facă obiectul autorizaţiei.
Art. 24
(1)Statele membre adoptă dispoziţii care să prevadă ca activităţile menţionate de anexa 1 să poată fi desfăşurate pe teritoriul lor, în conformitate cu articolele 25, 26 alineatele (1)-(3), 28 alineatele (1) şi (2) şi 29-37, fie prin înfiinţarea unei sucursale, fie prin prestarea de servicii de către orice instituţie financiară din alt stat membru, care poate fi fie filiala unei instituţii de credit fie o filială deţinută în comun de două sau mai multe instituţii de credit, ale căror contract de societate şi statut permit desfăşurarea acestor activităţi şi care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)întreprinderea sau întreprinderile-mamă sunt instituţii de credit autorizate în statele membre prin legea care reglementează şi activitatea instituţiei financiare;
b)activităţile respective se desfăşoară efectiv pe teritoriul aceluiaşi stat membru;
c)întreprinderea sau întreprinderile-mamă deţin cel puţin 90 % din drepturile de vot aferente numărului de acţiuni sau părţi sociale deţinute în capitalul social al instituţiei financiare;
d)întreprinderea sau întreprinderile-mamă îndeplinesc cerinţele autorităţilor competente în ceea ce priveşte gestionarea prudenţială a instituţiei financiare şi trebuie să fi declarat, cu consimţământul autorităţilor competente din statul membru de origine, că garantează în solidar angajamentele asumate de instituţia financiară şi
e)instituţia financiară este inclusă efectiv, în special în ceea ce priveşte activităţile respective, în supravegherea consolidată a întreprinderii-mamă sau a fiecăreia dintre întreprinderile-mamă, în conformitate cu titlul V capitolul 4 secţiunea 1, în special în sensul cerinţelor privind fondurile proprii minime prevăzute la articolul 75 pentru controlul expunerilor maxime şi în sensul limitării participaţiilor prevăzute la articolele 120-122.
Respectarea acestor condiţii este verificată de autorităţile competente din statul membru de origine, care eliberează instituţiei financiare un certificat de conformitate, care este parte integrantă din notificarea menţionată la articolele 25 şi 28.
Autorităţile competente din statul membru de origine asigură supravegherea instituţiei financiare în conformitate cu articolele 10 alineatul (1), 19-22, 40, 42-52 şi 54.
(2)În cazul în care o instituţie financiară menţionată la alineatul (1) primul paragraf nu mai îndeplineşte toate condiţiile impuse, statul membru de origine înştiinţează autorităţile competente din statul membru gazdă, iar activităţile desfăşurate de instituţia respectivă în statul membru gazdă fac obiectul legislaţiei statului membru gazdă respectiv.
(3)Dispoziţiile alineatelor (1) şi (2) se aplică, mutatis mutandis, filialelor unei instituţii financiare menţionate la alineatul (1) primul paragraf.
Art. 25
(1)Orice instituţie de credit care doreşte să îşi deschidă o sucursală pe teritoriul unui alt stat membru notifică autorităţile competente din statul membru de origine.
(2)Statele membre solicită fiecărei instituţii de credit care doreşte să îşi deschidă o sucursală într-un alt stat membru să furnizeze următoarele informaţii, la depunerea notificării menţionate la alineatul (1):
a)statul membru pe teritoriul căruia instituţia de credit respectivă intenţionează să îşi înfiinţeze o sucursală;
b)un program de activităţi care să specifice, inter alia, tipurile de activităţi anticipate şi structura organizatorică a sucursalei respective;
c)adresa din statul membru gazdă din care pot fi obţinute documente şi
d)numele celor care răspund de gestionarea sucursalei.
(3)În cazul în care autorităţile competente din statul membru de origine nu au nici un motiv pentru a pune la îndoială caracterul adecvat al structurii administrative sau situaţia financiară a instituţiei de credit, având în vedere activităţile anticipate, autorităţile respective, în termen de trei luni de la primirea informaţiilor prevăzute la alineatul (2), comunică informaţiile respective autorităţilor competente din statul membru gazdă şi informează instituţia de credit în consecinţă.
Autorităţile competente din statul membru de origine comunică, de asemenea, valoarea fondurilor proprii şi cuantumul cerinţelor de capital impuse instituţiei de credit în conformitate cu articolul 75.
Prin derogare de la paragraful al doilea, în cazul prevăzut la articolul 24, autorităţile competente din statul membru gazdă comunică cuantumul fondurilor proprii ale instituţiei financiare şi cuantumul cerinţelor privind fondurile proprii consolidate şi capitalul consolidat impuse instituţiei de credit care este întreprindere-mamă în conformitate cu articolul 75.
(4)În cazul în care autorităţile competente din statul membru de origine refuză să comunice informaţiile prevăzute la alineatul (2) autorităţilor competente din statul membru gazdă, refuzul este motivat în faţa instituţiei de credit în cauză în termen de trei luni de la primirea tuturor informaţiilor.
Refuzul de a răspunde sau absenţa unui astfel de răspuns pot fi atacate într-o instanţă din statul membru de origine.
(5)În vederea asigurării unei armonizări consecvente a prezentului articol, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza informaţiile de notificat în conformitate cu prezentul articol.
În vederea asigurării unor condiţii uniforme de aplicare a prezentului articol, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formulare, modele şi proceduri standard pentru transmiterea acestor informaţii;
ABE înaintează aceste proiecte de standarde tehnice Comisiei până la data de 1 ianuarie 2014.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Se conferă de asemenea Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la al doilea paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Art. 26
(1)Înainte ca sucursala unei instituţii de credit să îşi înceapă activitatea, autorităţile competente din statul membru gazdă, în termen de două luni de la primirea informaţiilor menţionate la articolul 25, organizează supravegherea instituţiei de credit în conformitate cu secţiunea 5 indicând, în cazul în care este necesar pentru interesul general, şi condiţiile în care pot fi desfăşurate activităţile respective în statul membru gazdă.
(2)La primirea unei comunicări din partea autorităţilor competente din statul membru gazdă sau în cazul în care perioada menţionată la alineatul (1) expiră fără a se primi nici o comunicare din partea statului membru gazdă, sucursala poate fi înfiinţată şi îşi poate începe activitatea.
(3)În cazul modificării conţinutului unei informaţii comunicate în conformitate cu articolul 25 alineatul (2) literele (b), (c) sau (d), instituţia de credit înştiinţează în scris autorităţile competente din statul membru de origine şi statul membru gazdă, cu cel puţin o lună înainte de modificarea respectivă, pentru a permite autorităţilor competente din statul membru de origine să ia o decizie în conformitate cu dispoziţiile articolului 25 şi, de asemenea, pentru a permite autorităţilor competente din statul membru gazdă să ia o decizie în conformitate cu dispoziţiile alineatului (1) din prezentul articol.
(4)Se consideră că sucursalele care şi-au început deja activitatea, în conformitate cu dispoziţiile în vigoare în statele membre gazdă, înainte de 1 ianuarie 1993, au făcut deja obiectul procedurilor prevăzute la articolul 25 şi la alineatele (1) şi (2) din prezentul articol. Începând cu 1 ianuarie 1993, sucursalele respective intră sub incidenţa prezentului articol alineatul (3), a articolelor 23 şi 43, precum şi a secţiunilor 2 şi 5.
(5)În vederea asigurării unei armonizări consecvente a prezentului articol, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza informaţiile de notificat în conformitate cu prezentul articol.
În vederea asigurării unor condiţii uniforme de aplicare a prezentului articol, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formulare, modele şi proceduri standard pentru transmiterea acestor informaţii.
ABE înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice până la data de 1 ianuarie 2014.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Se conferă de asemenea Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la al doilea paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Art. 27
Mai multe sedii secundare înfiinţate în acelaşi stat membru de o instituţie de credit cu sediul în alt stat membru sunt considerate o singură sucursală.
Art. 28
(1)Orice instituţie de credit care doreşte să îşi exercite pentru prima dată libertatea de a presta servicii pe teritoriul unui alt stat membru înştiinţează în acest sens autorităţile competente din statul membru de origine în legătură cu activităţile menţionate de anexa 1 pe care doreşte să le desfăşoare.
(2)În termen de o lună de la primirea înştiinţării menţionate la alineatul (1), autorităţile competente din statul membru de origine trimit notificarea respectivă autorităţilor competente din statul membru gazdă.
(3)Prezentul articol nu aduce atingere în nici un fel drepturilor dobândite de instituţiile de credit prestatoare de servicii înainte de 1 ianuarie 1993.
(4)În vederea asigurării unei armonizări consecvente a prezentului articol, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza informaţiile de notificat în conformitate cu prezentul articol.
În vederea asigurării unor condiţii uniforme de aplicare a prezentului articol, ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formulare, modele şi proceduri standard pentru transmiterea acestor informaţii.
ABE înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice până la data de 1 ianuarie 2014.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Se conferă de asemenea Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la al doilea paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Art. 29
În scopuri statistice, statele membre gazdă pot solicita tuturor instituţiilor de credit care au sucursale pe teritoriul lor să depună la autorităţile competente din statul membru gazdă respectiv rapoarte periodice cu privire la activitatea lor în statul membru gazdă respectiv.
În îndeplinirea responsabilităţilor care le revin în conformitate cu articolul 41, statele membre gazdă pot solicita ca sucursalele instituţiilor de credit din alte state membre să ofere aceleaşi informaţii pe care le solicită instituţiilor de credit naţionale în scopul respectiv.
Art. 30
(1)În cazul în care autorităţile competente dintr-un stat membru gazdă constată că o instituţie de credit care are o sucursală sau prestează servicii pe teritoriul statului respectiv nu respectă dispoziţiile legale adoptate în acel stat în conformitate cu dispoziţiile prezentei directive privind puterile autorităţilor competente din statul membru gazdă, respectivele autorităţi solicită instituţiei de credit în cauză să pună capăt neregulii respective.
(2)În cazul în care instituţia de credit în cauză nu adoptă măsurile necesare, autorităţile competente din statul membru gazdă informează în consecinţă autorităţile competente din statul membru de origine.
Autorităţile competente din statul membru de origine iau cât mai curând posibil toate măsurile necesare, pentru a se asigura că instituţia de credit în cauză pune capăt neregulii respective. Natura acestor măsuri va fi comunicată autorităţilor competente din statul membru gazdă.
(3)În cazul în care, în pofida măsurilor aplicate de statul membru de origine sau datorită faptului că măsurile respective sunt inadecvate sau nu sunt disponibile în statul membru respectiv, instituţia de credit în cauză continuă să încalce dispoziţiile legale menţionate la alineatul (1), care sunt în vigoare în statul membru gazdă, statul respectiv poate lua măsurile necesare, după informarea autorităţilor competente din statul membru de origine, pentru a preveni şi pentru a sancţiona orice viitoare nereguli şi, în măsura în care este necesar, pentru a împiedica instituţia respectivă să întreprindă noi tranzacţii pe teritoriul său. Statele membre se asigură că înmânarea documentelor legale necesare pentru aplicarea măsurilor în cauză faţă de instituţiile de credit este posibilă pe teritoriile lor.
Art. 31
Dispoziţiile articolelor 29 şi 30 nu aduce atingere prerogativelor statelor membre gazdă de a lua măsurile adecvate pentru prevenirea sau sancţionarea neregulilor comise pe teritoriul lor, care contravin dispoziţiilor legale adoptate în interesul general. Aceste măsuri includ şi posibilitatea de a împiedica instituţiile care au comis nereguli să efectueze noi tranzacţii pe teritoriile lor.
Art. 32
Orice măsură adoptată în conformitate cu articolul 30 alineatele (2) şi (3) sau cu articolul 31, care implică sancţiuni sau restricţii în exercitarea libertăţii de a presta servicii, este justificată în mod corespunzător şi comunicată instituţiei de credit în cauză. Orice astfel de măsură poate face obiectul unei căi de atac judiciare în statul membru în care a fost adoptată.
Art. 33
Înainte de a urma procedura prevăzută la articolul 30, autorităţile competente din statul membru gazdă pot lua, în situaţii de urgenţă, orice măsuri preventive necesare pentru protecţia intereselor deponenţilor, ale investitorilor şi ale celorlalte persoane cărora li se prestează servicii. Comisia, ABE şi autorităţile competente ale celorlalte state membre implicate sunt informate cu privire la astfel de măsuri în cel mai scurt timp.

După consultarea autorităţilor competente din statele membre în cauză, Comisia poate decide ca statul membru respectiv să modifice sau să abroge măsurile respective.
Art. 34
Statele membre gazdă pot exercita prerogativele acordate lor în temeiul prezentei directive, prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea şi sancţionarea neregulilor comise pe teritoriul lor. Exercitarea prerogativelor respective include şi posibilitatea de a împiedica instituţiile de credit în cauză să mai efectueze noi tranzacţii pe teritoriile statelor respective.
Art. 35
În cazul retragerii autorizaţiei, autorităţile competente din statul membru gazdă sunt informate şi adoptă măsurile necesare pentru a împiedica instituţia de credit în cauză să iniţieze noi tranzacţii pe teritoriul său şi pentru a proteja interesele deponenţilor.
Art. 36
Statele membre informează Comisia şi ABE în legătură cu numărul şi tipul de cazuri în care s-a refuzat eliberarea unei autorizaţii în conformitate cu articolul 25 şi cu articolul 26 alineatele (1), (2) şi (3) sau cazuri în care s-au luat măsuri în conformitate cu articolul 30 alineatul (3).

Art. 37
Dispoziţiile prezentei secţiuni nu împiedică instituţiile de credit cu sediul central în alte state membre să facă publicitate serviciilor lor prin toate mijloacele disponibile în statul membru gazdă, sub rezerva respectării normelor privind forma şi conţinutul acestei publicităţi, adoptate în interesul general.