Secţiunea 1 - Autorizaţii - Directiva 2006/123/CE/12-dec-2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
În vigoare Versiune de la: 29 Decembrie 2009
SECŢIUNEA 1:Autorizaţii
Art. 9: Regimuri de autorizare
(1)Statele membre nu impun ca accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia să se supună unui regim de autorizare decât în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)regimul de autorizare nu este discriminatoriu în ceea ce îl priveşte pe prestatorul în cauză;
b)nevoia de un regim de autorizare se justifică printr-un motiv imperativ de interes general;
c)obiectivul urmărit nu poate fi atins printr-o măsură mai puţin restrictivă, în special din cauză că un control o posteriori ar avea loc prea târziu pentru a fi în mod real eficient.
(2)În raportul menţionat la articolul 39 alineatul (1), statele membre indică regimurile lor de autorizare şi motivează compatibilitatea acestora cu alineatul (1) al prezentului articol.
(3)Prezenta secţiune nu se aplică aspectelor regimurilor de autorizare care sunt reglementate direct sau indirect prin alte instrumente comunitare.
Art. 10: Condiţii de acordare a autorizaţiei
(1)Regimurile de autorizare au la bază criterii care îngrădesc exercitarea competenţei de apreciere a autorităţilor competente, pentru ca aceasta să nu fie utilizată într-o manieră arbitrară.
(2)Criteriile menţionate la alineatul (1) sunt:
a)nediscriminatorii;
b)justificate printr-un motiv imperativ de interes general;
c)proporţionale cu acel obiectiv de interes general;
d)clare şi lipsite de ambiguităţi;
e)obiective;
f)făcute publice în prealabil;
g)transparente şi accesibile.
(3)Condiţiile de acordare a autorizaţiei pentru o nouă stabilire nu trebuie să se suprapună cu cerinţele şi controalele echivalente sau comparabile în esenţă în ceea ce priveşte scopul lor, la care prestatorul este supus deja într-un alt stat membru sau în acelaşi stat membru. Punctele de legătură menţionate la articolul 28 alineatul (2) şi prestatorul sprijină autoritatea competentă prin furnizarea oricăror informaţii necesare cu privire la aceste cerinţe.
(4)Autorizaţia trebuie să permită prestatorului accesul la activitatea de servicii sau exercitarea acelei activităţi pe teritoriul naţional, inclusiv prin înfiinţarea de agenţii, filiale, sucursale, birouri, cu excepţia cazului în care o autorizaţie individuală acordată fiecărei stabiliri sau o limitare a autorizaţiei la o anumită parte a teritoriului este justificată printr-un motiv imperativ de interes general.
(5)Autorizaţia se acordă de îndată ce se stabileşte, în urma unei examinări corespunzătoare, că au fost îndeplinite condiţiile de autorizare.
(6)Cu excepţia cazului acordării unei autorizaţii, orice decizie a autorităţilor competente, inclusiv refuzul sau retragerea unei autorizaţii, trebuie să fie motivată corespunzător şi să poată face obiectul unei căi de atac în instanţele judecătoreşti sau alte instanţe de atac.
(7)Prezentul articol nu aduce atingere repartizării competenţelor la nivel local sau regional ale autorităţilor din statele membre care acordă autorizaţii.
Art. 11: Durata autorizaţiei
(1)O autorizaţie nu este acordată unui prestator pe o durată limitată, cu excepţia cazurilor următoare:
a)autorizaţia se reînnoieşte automat sau se supune doar îndeplinirii continue a cerinţelor;
b)numărul autorizaţiilor disponibile este limitat dintr-un motiv imperativ de interes public
sau
c)o durată limitată de autorizare poate fi justificată printr-un motiv imperativ de interes general.
(2)Alineatul (1) nu vizează termenul maxim în care prestatorul trebuie să îşi înceapă efectiv activitatea după obţinerea autorizaţiei.
(3)Statele membre solicită unui prestator să informeze ghişeul unic competent prevăzut la articolul 6 cu privire la următoarele schimbări:
a)constituirea de filiale ale căror activităţi intră în domeniul de aplicare a regimului de autorizare;
b)schimbări ale situaţiei acestuia, în urma cărora condiţiile de acordare a autorizaţiei nu mai sunt îndeplinite.
(4)Prezentul articol nu aduce atingere posibilităţii statelor membre de a retrage autorizaţiile atunci când condiţiile de autorizare nu mai sunt îndeplinite.
Art. 12: Selecţia dintre mai mulţi candidaţi
(1)În cazul în care numărul autorizaţiilor disponibile pentru o anumită activitate este limitat din cauza cantităţii reduse de resurse naturale sau din cauza capacităţii tehnice reduse, statele membre aplică o procedură de selecţie potenţialilor candidaţi care oferă garanţii depline în ceea ce priveşte imparţialitatea şi transparenţa, incluzând, în special, o publicitate adecvată a deschiderii, desfăşurării şi încheierii procedurii.
(2)În cazurile menţionate la alineatul (1), autorizaţia se acordă pentru o durată limitată corespunzătoare şi nu poate fi reînnoită automat şi nici nu poate oferi alte avantaje prestatorului a cărui autorizaţie a expirat sau oricărei persoane care are o relaţie deosebită cu prestatorul în cauză.
(3)Sub rezerva alineatului (1) şi a articolelor 9 şi 10, statele membre pot ţine cont, atunci când se stabilesc normele pentru procedura de selecţie, de considerente de sănătate publică, de obiective de politică socială, de sănătatea şi siguranţa angajaţilor sau a lucrătorilor care desfăşoară o activitate independentă, de protecţia mediului, de protejarea patrimoniului cultural şi de alte motive imperative de interes public, în conformitate cu legislaţia comunitară.
Art. 13: Proceduri de autorizare
(1)Procedurile de autorizare şi formalităţile trebuie să fie clare, să fie făcute publice în avans şi să ofere solicitanţilor garanţia că cererea lor va fi tratată în mod obiectiv şi imparţial.
(2)Procedurile şi formalităţile de autorizare nu trebuie să fie disuasive şi nici să complice sau să întârzie în mod inutil prestarea serviciului. Acestea trebuie să fie uşor accesibile şi orice taxe care pot decurge pentru solicitanţi din cererea lor trebuie să fie rezonabile şi proporţionale cu costul procedurilor de autorizare în cauză şi să nu depăşească costul procedurilor.
(3)Procedurile şi formalităţile de autorizare trebuie să ofere solicitanţilor garanţia că cererea lor va fi prelucrată în cel mai scurt termen şi, în orice caz, într-un termen rezonabil fixat şi făcut public în avans. Termenul se calculează începând din momentul în care toate documentele au fost furnizate. Atunci când acest lucru este justificat prin complexitatea problemei, termenul poate fi prelungit o singură dată de către autoritatea competentă, pentru o durată limitată. Prelungirea termenului, precum şi durata acestei prelungiri trebuie motivată în mod corespunzător şi notificată solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.
(4)În lipsa unui răspuns în termenul stabilit sau în termenul prelungit în conformitate cu alineatul (3) autorizaţia se consideră acordată. Cu toate acestea, se poate stabili un regim diferit în cazul în care acest lucru se justifică prin motive imperative de interes general, inclusiv un interes legitim al unei terţe părţi.
(5)Toate cererile de autorizare fac obiectul unei confirmări de primire în cel mai scurt termen. Confirmarea de primire trebuie să precizeze următoarele:
a)termenul menţionat la alineatul (3);
b)căile de atac disponibile;
c)după caz, menţiunea că, în lipsa unui răspuns în termenul specificat, autorizaţia se consideră acordată.
(6)În cazul unei cereri incomplete, solicitantul este informat în cel mai scurt termen cu privire la necesitatea de a transmite documentele suplimentare, precum şi cu privire la posibilele consecinţe asupra termenului menţionat la alineatul (3).
(7)În cazul în care o cerere este respinsă deoarece nu corespunde procedurilor şi formalităţilor solicitate, solicitantul este informat cu privire la respingere în cel mai scurt termen.