Capitolul 6 - VI. Direcţii de acţiune prioritare pentru implementarea obiectivelor - Strategie din 2023 naţională de vaccinare în România pentru perioada 2023-2030
M.Of. 966 bis
În vigoare Versiune de la: 25 Octombrie 2023
CAPITOLUL 6:VI. Direcţii de acţiune prioritare pentru implementarea obiectivelor
Direcţiile de acţiune definite în prezenta strategie sunt etape concrete care au menirea de a asigura atingerea obiectivelor generale şi specifice ale Strategiei.
AP 1.1.1. Promovarea reglementărilor şi procedurilor pentru facilitarea implementării vaccinării şi a accesului la vaccinare
AP 1.1.2. Promovarea de legislaţie care susţine vaccinarea de-a lungul întregii vieţi, inclusiv prin mecanisme de compensare şi decontare a vaccinurilor
AP 1.2.1. Realizarea de informări/mese rotunde/dezbateri privind importanţa vaccinării pentru sănătatea publică cu decidenţi de nivel naţional şi local
AP 1.3.1. Susţinerea activităţii Comitetului Naţional de Vaccinologie (CNV) şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru realizarea unor analize periodice asupra datelor naţionale şi internaţionale disponibile în vederea formulării de recomandări periodice privind introducerea de noi vaccinuri şi monitorizarea eficacităţii programelor de imunizare existente
AP 2.1.1. Asigurarea activităţii de vaccinare la parametri optimi atât la nivelul asistenţei medicale primare cât şi la nivelul altor furnizori de servicii de sănătate, pentru a asigura acoperiri vaccinale optime pentru vaccinurile din calendarul naţional de vaccinare
AP 2.1.2. Asigurarea unei finanţări adecvate care să confere Programului Naţional de Vaccinare continuitate, adaptabilitate şi durabilitate
AP 2.1.3. Utilizarea de strategii inovatoare şi abordări personalizate pentru a reduce numărul persoanelor nevaccinate şi insuficient vaccinate în fiecare comunitate.
AP 2.1.4. Asigurarea la nivelul judeţelor a unei guvernanţe eficiente şi sinergice cu eforturile naţionale
AP 2.1.5. Stabilirea sau actualizarea politicilor naţionale şi a practicilor de recuperare a vaccinării, valorificând abordarea pe parcursul vieţii a imunizării cu accent pe vaccinurile împotriva rujeolei-oreionului-rubeolei, tusei convulsive (pertussis) şi gripei.
AP 2.2.1. Implementarea unor strategii moderne şi eficiente de comunicare pentru creşterea interesului populaţiei pentru vaccinarea HPV
AP 2.2.2. Implementarea de strategii de consiliere pentru părinţi şi pentru adolescenţi în vederea creşterii cererii pentru vaccinarea HPV
AP 2.2.3. Redefinirea mecanismului de asigurare a accesului la vaccinarea anti-HPV
AP 2.3.1. Îmbunătăţirea monitorizării şi a acoperirii vaccinale pentru gripă
AP 2.3.2. Facilitarea introducerii de noi vaccinuri, mai ales la grupele la risc [vaccin pneumococic, Haemophilus influenzae tip b (Hib), Hepatitic B tip adult, ROR)]
AP 2.4.1. Implementarea Planului naţional de pregătire şi răspuns în caz de epidemii şi pandemii
AP 3.1.1. Achiziţia centralizată de vaccinuri incluse în programul naţional de vaccinare pentru menţinerea unui raport favorabil cost-eficacitate cu asigurarea continuităţii în disponibilul de vaccinuri
AP 3.1.2. Asigurarea unui lanţ de aprovizionare şi distribuţie sustenabil şi bine controlat pentru vaccinuri şi echipamente/substanţe conexe şi gestionarea eficientă a vaccinurilor, în cadrul sistemului de aprovizionare a asistenţei medicale primare
AP 3.1.3. Constituirea unui stoc de rezervă obligatoriu de vaccinuri esenţiale pentru sănătatea publică
AP 3.1.4. Armonizarea cadrului legislativ pentru autorizarea şi procurarea rapidă a unor vaccinuri în situaţii de urgenţă
AP 4.1.1. Continuarea îmbunătăţirii acţiunilor privind siguranţa vaccinurilor pentru a se armoniza cu cele mai bune practici internaţionale
AP 4.1.2. Îmbunătăţirea calităţii supravegherii şi raportării evenimentelor adverse post vaccinare, sub îndrumarea Comitetului naţional de vaccinologie şi a Comisiei naţionale de clasificare a cazurilor de reacţii adverse postvaccinare indezirabile
AP 4.1.3. Creşterea gradului de conştientizare a comunităţii şi a profesioniştilor din domeniul sănătăţii cu privire la siguranţa vaccinurilor pentru a îmbunătăţi încrederea în program şi raportarea evenimentelor adverse.
AP 4.1.4. Facilitarea conectării RENV cu alte baze de date naţionale pentru o mai bună evaluare a siguranţei vaccinurilor
AP 5.1.1. Dezvoltarea graduală de noi funcţionalităţi în RENV pentru facilitarea vaccinării şi fundamentarea deciziilor privind vaccinarea
AP 5.1.2. Utilizarea RENV ca instrument de instruire privind vaccinarea, cu includerea de instrucţiuni şi proceduri ce vizează toţi utilizatorii înregistraţi.
AP 5.1.3. Dezvoltarea capacităţii de asigurare a calităţii datelor din RENV
AP 5.2.1. Dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză la nivel naţional şi judeţean prin asigurarea de resurse umane şi instruirea acestora
AP 5.2.2. Elaborarea de rapoarte periodice privind aspecte relevante legate de statusul vaccinării
AP 5.2.3. Utilizarea analizelor din rapoartele periodice pentru îmbunătăţirea performanţei PNV şi pentru fundamentarea politicilor publice de vaccinare
AP 6.1.1. Asigurarea unui cadru legislativ care să susţină intrarea de noi profesionişti în sistem, dezvoltarea profesională continuă şi oferirea unui mediu stimulativ de lucru.
AP 6.1.2. Elaborarea şi revizuirea periodică a unui ghid de bune practici de vaccinare, care să ofere cele mai noi date ştiinţifice asupra vaccinurilor incluse în PNI şi informaţii asupra modului de administrare, a eficacităţii şi siguranţei vaccinurilor utilizate şi a recomandărilor privind vaccinurile nou introduse.
AP 6.1.3. Asigurarea de metode moderne de e-learning pentru educaţia continuă a profesioniştilor implicaţi în procesul de vaccinare în vederea actualizării cunoştinţelor legate de bolile prevenibile prin vaccinare şi de modalităţile de prevenţie existente
AP 6.1.4. Dezvoltarea de politici şi instrumente pentru extinderea competenţelor profesioniştilor prin instruirea în tehnici eficiente de comunicare
AP 6.1.5. Formarea farmaciştilor pentru înţelegerea beneficiilor vaccinării şi pentru informarea corectă a publicului cu privire la recomandările oficiale, precum şi pentru administrarea de vaccinuri
AP 6.1.6. Formarea altor categorii de profesionişti (cadre didactice, asistenţi sociali personali, preoţi) pentru înţelegerea beneficiilor vaccinării şi pentru informarea corectă a publicului cu privire la recomandările oficiale
AP 7.1.1. Creşterea capacităţii de implementare a cadrului legislativ privind supravegherea bolilor transmisibile prin asigurarea de personal dedicat şi instruirea acestuia pentru aplicarea metodologiilor de supraveghere
AP 7.1.2. Dezvoltarea continuă a Registrului unic de boli transmisibile, cu informaţii acurate privind bolile prevenibile prin vaccinare, colectate în timp real, care să stea la baza măsurilor de sănătate publică.
AP 7.1.3. Asigurarea resurselor financiare pentru o bună desfăşurare a activităţii de supraveghere, prevenire şi control a bolilor transmisibile.
AP 7.1.4. Conştientizarea specialiştilor din domeniul medical privind importanţa raportării corecte a datelor privind bolile transmisibile în vederea implementării unor măsuri de control adecvate.
AP 7.2.1. Creşterea capacităţii de detecţie rapidă şi caracterizare a microorganismelor prioritare în domeniul bolilor transmisibile, în acord cu strategia ECDC
AP 7.3.1. Organizarea unor studii epidemiologice de seroprevalenţă pentru bolile prevenibile prin vaccinare
AP 8.1.1. Definirea misiunii parteneriatului social, a criteriilor de eligibilitate şi a principiilor etice
AP 8.1.2. Implementarea activă a parteneriatului şi promovarea vaccinării
AP 8.2.1. Programe de instruire continuă care să-i ajute pe profesioniştii din domeniul sănătăţii să discute cu sensibilitate şi respect problemele de îngrijorare ale părinţilor cu privire la vaccinare
AP 8.2.2. Crearea unei biblioteci virtuale de materiale informative pe tema vaccinării pentru populaţie
AP 8.3.1. Evaluarea nivelului cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor legate de vaccinare în rândul populaţiei generale
AP 8.3.2. Dezvoltarea de materiale de educaţie pentru sănătate destinate populaţiei generale şi diseminarea acestora pe cele mai adecvate canale de comunicare
AP 8.3.3. Informarea şi educarea populaţiei în vederea creşterii aderenţei la măsurile de prevenire şi control ale bolilor transmisibile.
AP 8.4.1. Identificarea grupurilor ezitante la vaccinare şi a barierelor care influenţează succesul programului de vaccinare
AP 8.4.2. Adaptarea resurselor de comunicare la nivel naţional pentru a îmbunătăţi gradul de conştientizare şi încredere în vaccinare pentru comunităţi/grupuri vulnerabile
AP 8.4.3. Creşterea şi susţinerea conştientizării şi a cererii de vaccinuri în toate comunităţile şi pe parcursul întregii vieţii.
AP 8.5.1. Implementarea de activităţi de comunicare pentru a promova încrederea comunităţii în procesul de monitorizare şi răspuns la reacţiile adverse postvaccinale.
AP 9.1.1. Organizarea de activităţi de vaccinare în situaţii de crize umanitare, migraţie, urgenţe de sănătate publică, epidemii, pandemii.
AP 9.1.2. Iniţierea şi extinderea colaborărilor cu sistemul de medicină veterinară pentru identificarea unor rezervoare animale pentru bolile prevenibile prin vaccinare şi pentru realizarea unor studii epidemiologice şi de seroprevalenţă integrate.
AP 9.1.3. Implementarea progresivă a unor instrumente digitale pentru managementul integrat al sănătăţii publice şi a unor sisteme de informaţii geografice care să asigure o mai bună utilizare a datelor legate de boli prevenibile prin vaccinare şi de vaccinare şi formarea resursei umane pentru utilizarea eficientă a acestora.
AP 9.1.4. Susţinerea cercetării şi inovării în introducerea şi dezvoltarea de noi vaccinuri la nivel naţional, pentru monitorizarea eficacităţii şi siguranţei vaccinurilor şi în evaluarea barierelor existente la nivelul societăţii pentru acceptarea vaccinării.
AP 9.2.1. Implicarea activă şi participarea CNV în reţeaua Comitetelor internaţionale de vaccinologie din cadrul OMS şi ECDC şi a participării la grupurile consultative tehnice internaţionale de vaccinare pentru a elabora cele mai bune decizii adaptate contextului epidemiologic regional.