Strategie din 2023 naţională de vaccinare în România pentru perioada 2023-2030

M.Of. 966 bis

În vigoare
Versiune de la: 25 Octombrie 2023
Strategie din 2023 naţională de vaccinare în România pentru perioada 2023-2030
Dată act: 20-oct-2023
Emitent: Guvernul

Cuprins

Abrevieri

I. Introducere

II. Viziunea

III. Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente

IV. Analiza contextului şi definirea problemelor

V. Obiectivele generale şi specifice

VI. Direcţii de acţiune prioritare pentru implementarea obiectivelor

VII. Rezultatele aşteptate

VIII. Indicatorii

IX. Procedurile de monitorizare şi evaluare

X. Instituţiile responsabile

XI. Implicaţiile bugetare şi sursele de finanţare

XII. Implicaţiile asupra cadrului juridic

XIII Anexă la Strategie - Plan de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de vaccinare în România pentru perioada 2023-2030

Abrevieri

AV = Acoperire vaccinală

CE = Comisia Europeană

CNSCBT = Centrul Naţional pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile

CNV = Comitetul Naţional de Vaccinologie

DSPJ = Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană

ECDC = Centrul European pentru Controlul Bolilor

EVAP = Planul European de Acţiune privind Vaccinurile 2015-2020

EIA 2030 - Agenda Europeană de Imunizare 2030

HPV = virusul uman Papilloma (Human Papilloma Virus)

IA 2030 - Agenda de Imunizare 2030

INSP = Institutul Naţional de Sănătate Publică

MS = Ministerul Sănătăţii

OMS = Organizaţia Mondială a Sănătăţii

PNV - Program Naţional de Vaccinare

RAPI = Reacţii Adverse Postvaccinale Indezirabile

RENV = Registrul Electronic Naţional de Vaccinări

ROR = Vaccin combinat rujeolă-oreion-rubeolă

CAPITOLUL 1:I. Introducere
Vaccinarea este o intervenţie de succes pentru sănătatea publică la nivel global şi pentru dezvoltarea durabilă, salvând milioane de vieţi în fiecare an. Între anii 2010 şi 2018, au fost evitate 23 de milioane de decese numai prin vaccinul împotriva rujeolei. Numărul de sugari vaccinaţi anual - mai mult de 116 milioane, sau 86% din toţi copiii născuţi - a atins cel mai înalt nivel raportat vreodată.
Peste 20 de boli care pun viaţa în pericol pot fi prevenite acum prin vaccinare.
Din anul 2010, 116 ţări au introdus vaccinuri pe care nu le foloseau anterior, inclusiv cele împotriva ucigaşilor majori, cum ar fi pneumonia pneumococică, diareea, cancerul de col uterin, febra tifoidă, holera şi meningita. Vaccinurile sunt esenţiale pentru prevenirea şi controlul multor boli transmisibile şi, prin urmare, susţin securitatea globală asociată sănătăţii. Mai mult, ele sunt considerate ca fiind esenţiale pentru abordarea bolilor infecţioase emergente, de exemplu prin stoparea sau limitarea focarelor de boli infecţioase sau combaterea răspândirii rezistenţei antimicrobiene. Focare regionale (de exemplu, virusul Ebola), pandemia COVID-19 şi ameninţarea unor viitoare pandemii (cum ar fi cu o tulpină nouă de gripă) sunt şi vor continua să fie provocări chiar şi pentru cele mai reziliente sisteme de sănătate.
Toate statele ar trebui să identifice serviciile esenţiale care să fie prioritizate şi menţinute pentru a răspunde unor ameninţări viitoare. Pe termen lung sunt necesare investiţii majore şi susţinerea cercetării pentru a dezvolta noi vaccinuri.
Fragmentarea serviciilor de sănătate reprezintă un obstacol major în calea asigurării unei asistenţe medicale primare de calitate, sustenabilă, echitabilă şi accesibilă tuturor. La nivel global, se consideră că integrarea serviciilor de imunizare în serviciile de asistenţă medicală primară poate contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă în privinţa sănătăţii şi la obţinerea unei acoperiri universale cu servicii de sănătate. Furnizarea de servicii integrate asigură o eficienţă sporită prin asigurarea infrastructurii comune, a platformelor de informare şi a resurselor umane folosite.
Astfel, vaccinarea poate reprezenta o oportunitate pentru creşterea accesului la servicii de sănătate integrate pentru toate grupele de vârstă, atât în sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat şi o ocazie pentru beneficiari de a accesa alte servicii de asistenţă medicală primară (sănătatea reproducerii; nutriţia şi sănătatea copilului).
Furnizarea de servicii de imunizare pe tot parcursul vieţii este esenţială pentru sănătatea populaţiei şi pentru o acoperire corectă şi echitabilă cu vaccinuri. Aceasta presupune o extindere a abordărilor actuale în materie de imunizare prin formularea unor programe specifice pentru:
- populaţii cu risc crescut pentru complicaţii asociate bolilor prevenibile prin vaccinare (de exemplu femei însărcinate, copii, adolescenţi şi adulţi cu boli cronice, persoane cu imunosupresie)
- persoane vulnerabile (migranţi, persoane cu mobilitate mare care schimbă frecvent domiciliul, locuitorii din mediul rural, şi comunităţi defavorizate socio-economic, comunităţi afectate de conflicte, dezastre şi crize umanitare).
- lucrători din domeniul sănătăţii
Programele de imunizare trebuie să abordeze atât barierele legate de aprovizionarea cu vaccinuri, cât şi pe cele legate de distribuţia echitabilă pentru vaccinarea populaţiilor greu accesibile şi cele legate de reticenţa faţă de vaccinare.
Scopul activităţii de vaccinare a populaţiei este asigurarea dreptului la sănătate individuală şi colectivă, prin eliminarea sau reducerea morbidităţii, invalidităţii şi a mortalităţii prin boli transmisibile. Activitatea de vaccinare este o componentă principală şi prioritară a sistemelor de sănătate publică prin care se urmăreşte asigurarea sănătăţii indivizilor în cadrul unor comunităţi sănătoase. Un Program Naţional de Vaccinare adecvat şi utilizarea unor strategii de imunizare adecvate sunt esenţiale pentru a asigura protecţia faţă de bolile prevenibile prin vaccinare a diferitelor grupuri populaţionale din fiecare ţară.
Capacitatea de a susţine un nivel înalt şi echitabil al acoperirilor vaccinale depinde de numeroşi factori: angajament politic; managementul şi finanţarea eficientă a programelor; implementare eficientă a serviciilor cu resurse umane adecvate; furnizarea vaccinurilor cu asigurarea calităţii; suport logistic prin strategii relevante de livrare şi monitorizare; înregistrarea şi raportarea datelor pentru acţiuni adecvate; cererea şi acceptarea vaccinurilor de către populaţie; ezitarea de a accepta vaccinarea care, în sine, poate avea multe cauze fundamentale.
În plus, crizele umanitare precum dezastrele naturale şi conflictele, pot duce rapid la afectarea infrastructurii de servicii de sănătate şi la lipsa de personal calificat în domeniul sănătăţii, adesea pentru perioade îndelungate; prin urmare, serviciile de vaccinare pot fi şi ele perturbate.
În afara vaccinurilor împotriva principalelor boli transmisibile prevenibile prin vaccinare, utilizate de decenii, s-au descoperit după anii 2000 vaccinuri revoluţionare eficace în combaterea unor boli severe, până atunci neasociate cu factori infecţioşi sau cu vaccinarea (ex. Vaccinarea HPV). Astfel, în noiembrie 2020, OMS a lansat o iniţiativă globală pentru eliminarea cancerului de col uterin, propunând obiectivul de 4 cazuri la 100.000 femei-an şi implementarea unei strategii cu trei direcţii de acţiune: vaccinarea împotriva HPV a cel puţin 90% dintre fete până la vârsta de 15 ani; screening a 70% din femei cu un test de înaltă performanţă de cel puţin două ori în intervalul de vârstă 35-45 de ani; tratarea a cel puţin 90% din leziunile pre-canceroase şi cancerele invazive detectate.
În acest context este deosebit de important ca statele să susţină vaccinarea ca premiză esenţială a asigurării dreptului la sănătate şi să dezvolte şi să implementeze măsuri energice pentru asigurarea accesului la vaccinurile esenţiale pentru toţi oamenii şi la toate vârstele. România şi-a asumat aceste obiective globale şi, pentru acţiunea coordonată până în 2030, a fost elaborată prezenta strategie.
CAPITOLUL 2:II. Viziunea
Prezenta strategie are ca viziune atingerea beneficiilor maxime ale vaccinării în România, prin asigurarea accesului echitabil la servicii de vaccinare sigure şi eficace, care să contribuie la o stare de sănătate mai bună a populaţiei, astfel încât oricine, oricând şi la orice vârstă să beneficieze de vaccinuri în folosul propriei sănătăţi şi a stării sale de bine.
CAPITOLUL 3:III. Priorităţile, politicile şi cadrul legal existente
La nivel global există o serie de documente programatice care susţin vaccinarea, ca premiză esenţială a asigurării dreptului la sănătate, documente ce au fost asumate de toate statele lumii.
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în anul 2015 la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, prevede la obiectivul 3 "Asigurarea vieţii sănătoase şi promovarea stării de bine pentru toţi oamenii şi la toate vârstele" un set de ţinte şi de indicatori pe care statele lumii s-au angajat să îi atingă, între care enumerăm:
a.eliminarea deceselor prevenibile la nou-născuţi şi copii până la 5 ani;
b.eliminarea epidemiilor de SIDA, tuberculoză, malarie, alte boli tropicale neglijate, precum şi combaterea hepatitei, a bolilor transmise prin apă şi a altor boli transmisibile;
c.asigurarea acoperiri universale cu servicii de sănătate, inclusiv accesul la medicamente şi vaccinuri esenţiale, sigure, eficace, de calitate şi la preţuri accesibile pentru toţi;
d.sprijinirea cercetării şi dezvoltării de vaccinuri şi medicamente pentru bolile transmisibile şi netransmisibile şi asigurarea accesului la acestea.
În continuarea acestui angajament global, Agenda de imunizare 2030: O strategie globală de a nu lăsa pe nimeni în urmă (IA 2030) stabileşte o viziune globală ambiţioasă şi o strategie de vaccinare pentru deceniul 2021-2030 pentru toate statele lumii. Ea se bazează pe lecţiile învăţate, recunoaşte provocările continui şi noi puse de bolile infecţioase şi valorifică noi oportunităţi pentru a face faţă provocărilor. IA2030 poziţionează vaccinarea ca un factor cheie pentru a asigura oamenilor dreptul fundamental de a se bucura de cel mai înalt nivel fizic posibil şi sănătate mintală şi, de asemenea, ca investiţie în viitor, creând un mediu mai sănătos, o lume mai sigură, mai prosperă pentru toţi. IA2030 îşi propune să se asigure că menţinem câştigurile obţinute cu greu şi, de asemenea, că realizăm mai mult - fără a lăsa pe nimeni în urmă, în nicio situaţie sau în orice etapă a vieţii.
IA2030 este destinată să inspire şi să alinieze activităţile comunităţii, naţionale, părţile interesate regionale şi globale - guverne naţionale, organisme regionale, agenţii globale, parteneri de dezvoltare, profesionişti din domeniul sănătăţii, academicieni şi instituţii de cercetare, dezvoltatori şi producători de vaccinuri, sectorul privat şi societatea civilă. Impactul său va fi maximizat printr-un proces mai eficient de utilizare a resurselor, prin inovare pentru a îmbunătăţi performanţa şi prin măsuri care să asigure sustenabilitatea financiară şi programatică. Succesul va depinde de construirea şi consolidarea parteneriatelor în cadrul şi în afara sectorului sănătăţii, ca parte a unui efort coordonat de îmbunătăţire a accesului la sănătate primară de înaltă calitate şi la preţuri accesibile ale îngrijirilor, realizarea unei acoperiri universale de sănătate şi accelerarea progresului către Obiectivele de dezvoltare durabilă 2030 (ODD).
În mod specific, IA 2030 încurajează statele să îşi dezvolte programele naţionale de vaccinare, efort care va facilita reducerea mortalităţii şi morbidităţii cauzate de boli care pot fi prevenite prin vaccinare, creşterea accesului echitabil la vaccinurile existente şi la cele noi pentru toate persoanele şi consolidarea asistenţei medicale primare, contribuind astfel la acoperirea universală şi inclusivă cu servicii de sănătate şi la dezvoltarea durabilă.
Pe baza IA 2030 a fost adoptată Agenda europeană de imunizare 2030, (EIA2030), care oferă o viziune şi o strategie pentru statele din Europa pentru atingerea tuturor beneficiilor imunizării pentru următorul deceniu şi se bazează pe realizările şi lecţiile învăţate din implementarea Planului European de Acţiune privind Vaccinurile Planul 2015-2020 (EV AP). Implementarea EVAP a consolidat multe succese legate de bolile transmisibile în Europa - cum ar fi menţinerea fără poliomielita, eliminarea rujeolei şi a rubeolei în multe state şi realizarea unui progres documentat în controlul hepatitei B, deşi nu toate obiectivele EVAP au fost îndeplinite în mod coerent, un exemplu fiind realizării echităţii în vaccinare, care rămâne evaziv. EIA2030 subliniază direcţiile strategice necesare pentru atingerea viziunii asumate şi ia în considerare contextul cheie şi provocările care trebuie abordate, între care complexitatea susţinerii a unei acoperiri ridicate şi echitabile, sau provocările cu care se confruntă ţările cu venituri medii din Regiunea Europeană OMS şi lacunele în materie de imunizare din trecut. EIA2030 este una dintre iniţiativele emblematice din Programul european de lucru 2020-2025 - "Acţiunea unită pentru o sănătate mai bună în Europa", care a fost adoptat de Comitetul Regional al OMS pentru Europa în 2020, program care, sub deviza "Nu lăsa pe nimeni în urmă", adresează inegalităţilor atât din punct de vedere al sănătăţii, cât şi din punct de vedere politic, luând în considerare lecţiile învăţate din pandemia COVID-19 şi concentrându-se asupra redresării şi rezilienţei sistemelor de sănătate şi a programelor afectate de pandemie.
EIA2030 vizează contribuţia la o lume în care toţi oamenii, oriunde, la orice vârstă, beneficiază pe deplin din vaccinuri pentru sănătate şi bunăstare.
În România, Constituţia prevede dreptul la ocrotirea sănătăţii, care implică şi vaccinarea.
Legea privind reforma în domeniul sănătăţii nr 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede statutul de asigurat fără plata contribuţiei pentru toţi copiii (indiferent de statutul de asigurat al părinţilor), precum şi faptul că accesul la programele naţionale de sănătate profilactice este gratuit şi universal.
România are un Program Naţional de Vaccinare (PNV) care este finanţat de la bugetul de stat şi asigură vaccinarea gratuită a tuturor copiilor, începând de la naştere şi până la vârsta adolescenţei (I. Vaccinarea populaţiei la vârstele prevăzute în calendarul naţional de vaccinare), precum şi a unor grupe populaţionale la risc (II. Vaccinarea grupelor populaţionale la risc). În cadrul PNV se asigură protecţia faţă de 14 boli infecţioase considerate priorităţi pentru sănătatea publică: poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, oreionul, hepatita virală tip B, infecţia cu Haemophilus influenzae tip b, tuberculoza, infecţia cu S. Pneumoniae, infecţia cu Human Papilloma virus (HPV), gripa, infecţia cu SARS-CoV-2. (Ordinul ministrului sănătăţii nr. 964/2022 privind Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică, cu modificările şi completările ulterioare).
Deşi în România vaccinarea este susţinută expres sau implicit de o serie de documente strategice şi legislative şi este furnizată gratuit pentru toţi copiii, acoperirile vaccinale nu ajung în prezent la ţintele recomandate de OMS. Din acest considerent, vaccinarea trebuie să rămână o prioritate în agenda naţională de sănătate.
Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, prevede faptul că acoperirile vaccinale împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive, precum şi împotriva poliomielitei şi a rujeolei (pojarului) au scăzut în perioada 2000 - 2017 cu circa 10% la copiii în vârstă de un 1 an, posibil prin lipsa cazurilor de boală în ultimii ani şi prin creşterea în influenţă a mişcării anti-vaccinare. Printre ţintele asumate în această strategie se numără:
pentru anul 2030 - asigurarea accesului universal la servicii de informare, educare şi consiliere pentru promovarea prevenţiei şi adoptarea unui stil de viaţă fără riscuri, reducerea mortalităţii infantile, cu intervenţii centrate prioritar pe grupurile vulnerabile şi defavorizate şi creşterea acoperirii vaccinale până la nivelul minim recomandat de OMS pentru fiecare vaccin, prin dezvoltarea unei platforme comune de colaborare între autorităţi, medici, pacienţi, organizaţii internaţionale cu experienţă în acest domeniu, reprezentanţi ai companiilor în domeniu, precum şi alţi factori interesaţi.
Baza legală actuală
Prezenta strategie naţională de vaccinare a fost elaborată având în vedere legislaţia naţională în vigoare precum şi cadrul strategic al OMS şi UE:
- Constituţia României, republicată
- Legea nr. 17/2001 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina, semnată la Oviedo la 4 aprilie 1997, şi a Protocolului adiţional la Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, referitor la interzicerea clonării fiinţelor umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998
- Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
- Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
- European Immunization Agenda 2030. Copenhagen:WHO Regional Office for Europe; 2021. Licence: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. ISBN: 978-92-890-5605-2
- Strategia UE privind drepturile copilului
https://commission.europa.eu/system/files/2021-09/ds0821040enn_002.pdf
- Recomandarea (UE) 2021/1004 a Consiliului din 14 iunie 2021 de instituire a unei Garanţii europene pentru copii - Uniunea se angajează pe deplin să reprezinte un lider în ceea ce priveşte punerea în aplicare a Agendei 2030 şi a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, inclusiv a celor referitoare la asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor copiilor. Se urmăresc intervenţia timpurie şi acţiunile preventive sunt esenţiale, la fel ca şi un acces mai bun la programe de sănătate publică axate pe prevenire şi pe promovare, inclusiv vaccinare. În vederea garantării accesului efectiv şi gratuit la servicii de asistenţă medicală de calitate pentru copiii aflaţi în dificultate, statelor membre li se recomandă să faciliteze depistarea şi tratarea precoce a bolilor şi a problemelor de dezvoltare, inclusiv a celor legate de sănătatea mintală, să asigure accesul periodic la controale medicale, inclusiv stomatologice şi oftalmologice, şi la programe de screening; să asigure o monitorizare în timp util pe parcursul perioadelor de vindecare şi de recuperare, inclusiv accesul la medicamente, tratamente şi asistenţă şi accesul la programele de vaccinare.
- Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - art. 46 copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge şi de a beneficia de serviciile medicale şi de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efective a acestui drept.
- Hotărârea Guvernului nr. 877/2018 privind adoptareaStrategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, cu modificările şi completările ulterioare, ţinta 2030 - creşterea acoperirii vaccinale până la nivelul minim recomandat de OMS pentru fiecare vaccin, prin dezvoltarea unei platforme comune de colaborare între autorităţi, medici, pacienţi, organizaţii internaţionale cu experienţă în acest domeniu, reprezentanţi ai companiilor în domeniu, precum şi alţi factori interesaţi
- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 3.262/2022 pentru aprobarea organizării şi funcţionării unui program-pilot de vaccinare a populaţiei împotriva gripei sezoniere la nivelul farmaciilor comunitare publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1031 din 24 octombrie 2022 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/260720
- Hotărârea Guvernului nr. 324/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/214842
- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 2.931/2021 privind aprobarea Manualului centrelor comunitare integrate publicat in Monitorul Oficial al României Nr. 1240 bis
- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 2.408/2022 pentru aprobarea Normelor privind utilizatorii şi responsabilităţile furnizorilor de servicii medicale implicaţi în procesul de vaccinare privind metodologia de raportare şi circuitul informaţional în Registrul electronic naţional de vaccinări, cu modificările şi completările ulterioare, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/258535
- Hotărârea Guvernului nr. 657/2022 privind aprobarea conţinutului şi a metodologiei de colectare şi raportare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile în Registrul unic de boli transmisibile https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/255558
- Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, https://anap.gov.ro/web/legea-nr-982016-privind-achizitiile-publice/
- Hotărârea Guvernului nr. 423/2022, privind aprobarea programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare.
- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 964/2022, privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică, cu modificările şi completările ulterioare
- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.738/2022, pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la modalitatea şi frecvenţa de raportare de către furnizorii de servicii medicale, precum şi circuitul informaţional al fişei unice de raportare a bolilor transmisibile şi pentru aprobarea Sistemului de alertă precoce şi reacţie privind prevenirea şi controlul bolilor transmisibile
- Hotărârea Guvernului nr. 697/2022, privind aprobarea metodologiei de raportare şi a circuitului informaţional în Registrul electronic naţional de vaccinări
- Ordinul ministrului sănătăţii nr 720/2014 privind înfiinţarea Comitetului naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei, cu modificările ulterioare şi Ordinul ministrului sănătăţii nr. 2276/21.10.2021 privind înfiinţarea Comitetului Naţional de Vaccinologie cu modificările şi completările ulterioare.
- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 459/2021 privind aprobarea Ghidului "Recomandări de vaccinare a pacienţilor cu imunodeficienţe de diverse cauze", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 7 aprilie 2021 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/240888
- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 3.494/2022 privind aprobarea Planului de acţiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei şi de prevenire a infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital şi a Instrucţiunii privind vaccinarea cu ROR în cadrul asistenţei medicale primare https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/261665
- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 2291 din 25.10.2021 privind aprobarea componenţei nominale şi a secretariatului CNV cu modificările şi completările ulterioare
- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 83 din 12.01.2023 privind stabilirea componenţei precum şi a atribuţiilor Comisiei Naţionale de Clasificare a Cazurilor de Reacţii Adverse Postvaccinale Indezirabile (RAPI), cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL 4:IV. Analiza contextului şi definirea problemelor
Vaccinarea este una dintre intervenţiile de sănătate publică cu cele mai bune rezultate, fiind deosebit de eficientă în raport cu costurile şi are un viitor promiţător. Am intrat într-o nouă eră marcată de o dublare a numărului de vaccinuri disponibile, precum şi de elaborarea de noi vaccinuri. Serviciile de vaccinare sunt tot mai mult utilizate devenind un element de bază al sistemelor de sănătate.
Interdependenţa globală a crescut vulnerabilitatea oamenilor de pretutindeni la răspândirea necontrolată a bolilor prin epidemii. Ţările expuse riscului de epidemii trebuie să aibă pregătite planuri bazate pe programele şi serviciile proprii de vaccinare. În plus, la nivel naţional şi mondial este necesară existenţa disponibilităţilor pentru pregătirea unor acţiuni rapide şi adecvate în cazul unor situaţii de criză sau al unor dezastre naturale.
România are un Program Naţional de Vaccinare (PNV) care este finanţat de la bugetul de stat şi asigură vaccinarea gratuită a tuturor copiilor, începând de la naştere şi până la vârsta adolescenţei (I. Vaccinarea populaţiei la vârstele prevăzute în calendarul naţional de vaccinare), precum şi a unor grupe populaţionale la risc (II. Vaccinarea grupelor populaţionale la risc). În cadrul PNV se asigură protecţia faţă de 14 boli infecţioase considerate priorităţi pentru sănătatea publică: poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, oreionul, hepatita virală tip B, infecţia cu Haemophilus influenzae tip b, tuberculoza, infecţia cu S. Pneumoniae, infecţia cu Human Papilloma virus (HPV), gripa, infecţia cu SARS-CoV-2.
În România vaccinarea este recomandată ca acţiune preventivă de sănătate publică şi reprezintă un act voluntar al persoanei sau părintelui, în cazul copiilor. Serviciile de vaccinare se realizează de către medicul vaccinator, cu respectarea prevederilor referitoare la informarea prealabilă a persoanei privind beneficiile şi riscurile asociate vaccinării, respectiv nevaccinării persoanei, conform prevederilor Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003.
Efectuarea vaccinării se realizează după acordarea unei consultaţii medicale prin care se confirmă starea de sănătate şi se constată absenţa unor contraindicaţii la vaccinare, temporare sau absolute. Efectuarea vaccinării şi consultaţia medicală acordată constituie serviciul de vaccinare.
Vaccinările din cadrul PNV sunt realizate în principal de către medicii de familie care le introduc în Registrul Electronic Naţional de Vaccinări (RENV). Pe baza raportului generat de RENV care atestă efectuarea serviciului de vaccinare, medicilor de familie li se decontează acest serviciu în baza prevederilor Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 964/2022.
În cadrul PNV se desfăşoară o serie de activităţi importante:
- Asigurarea necesarului de vaccinuri pentru implementarea PNV, prin achiziţii centralizate realizate la nivelul Ministerului Sănătăţii, cu respectarea legislaţiei naţionale şi europene în domeniul achiziţiilor publice
- monitorizarea realizărilor la vaccinare, precum şi situaţia stocurilor de vaccinuri (DSPJ raportează către INSP-CNSBT care analizează situaţia şi o transmite către Ministerul Sănătăţii, în gestiunea căruia se află toate vaccinurile utilizate în cadrul PNV
- estimarea acoperirii vaccinale se organizează conform metodologiei, rezultatele fiind analizate şi publicate pe site-ul INSP - CNSCBT.
- supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) conform metodologiei (medici vaccinatori, DSPJ, INSP)
- raportarea de către DSPJ a incidentelor privind lanţul de frig în vederea analizei şi soluţionării de către INSP-CNSCBT (medici vaccinatori, DSPJ, INSP prin CNSCBT)
- asigurarea tipăririi carnetelor de vaccinare şi a distribuirii acestora către DSPJ (INSP prin CNSCBT)
- centralizarea, la solicitarea MS, a necesarului de vaccinuri solicitat de către DSPJ şi transmiterea acestuia către MS în vederea organizării procesului de achiziţie (INSP prin CNSCBT)
- administrare şi dezvoltare RENV Ordinul ministrului sănătăţii nr. 2408/2022 pentru aprobarea Normelor privind utilizatorii şi responsabilităţile furnizorilor de servicii medicale implicaţi în procesul de vaccinare privind metodologia de raportare şi circuitul informaţional în Registrul electronic naţional de vaccinări, cu modificările şi completările ulterioare (INSP prin CNSCBT) ’
- întocmirea şi transmiterea către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (cu avizul MS) a Raportului anual pe problema vaccinărilor şi a supravegherii bolilor prevenibile prin vaccinare (INSP prin CNSCBT).
De-a lungul timpului, Programului Naţional de Vaccinare din România i-au fost aduse o serie de îmbunătăţiri care i-au crescut flexibilitatea, dar şi cost-eficienţa. Astfel:
- vaccinurile monovalente au fost înlocuite treptat cu vaccinuri combinate [ex: ROR (rujeolă-rubeolă-oreion); DTPa-HB-VPI-Hib (diftero-tetano-pertussis, hepatitic B pediatric, poliomielitic inactivat, Haemophilus influenzae tip b)]. Utilizarea acestor tipuri de vaccinuri conferă o serie de avantaje atât la nivel de individ (protecţie simultană pentru mai multe boli, reducerea disconfortului prin efectuarea unui număr mai mic de injecţii, creşterea acceptabilităţii, mai puţine vizite la medic) cât şi pentru sistemul de sănătate (scăderea numărului de acte medicale, reducerea costurilor de logistică şi organizare, includerea în Programul de Vaccinare a mai multor antigene care să protejeze faţă de un număr mai mare de boli)
- activitatea de vaccinare a devenit responsabilitatea medicilor de familie care sunt remuneraţi din Program pentru acest serviciu
- au fost introduse antigene noi (ex: Pneumococic)
- Registrul Electronic Naţional de Vaccinare a fost continuu dezvoltat prin implementarea de noi funcţionalităţi (anunţ de prezentare la vaccinare prin SMS, posibilitatea eliberării din RENV a adeverinţei de vaccinare a copilului).
Managementul Programului Naţional de Vaccinare se realizează conform normelor prevăzute in Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 964/2022 cu modificările şi completările ulterioare.
Programul Naţional de Vaccinare trebuie să constituie parte integrantă a proiectelor de resurse umane, finanţare şi logistică.
Programul Naţional de Vaccinare înregistrează performanţe încă moderate, cu acoperiri vaccinale situate sub ţintele recomandate de OMS.
Astfel, analiza datelor de estimare a acoperirilor vaccinale pentru anul 2022 relevă faptul ca pentru vaccinul BCG acoperirile vaccinale sunt optime (peste 95%). În schimb, acoperirile vaccinale pentru 4 doze de vaccin hepatitic B pediatric, pentru 3 doze din vaccinurile DTPa, VPI, Hib şi, respectiv, 1 doză de vaccin RRO se situează între 83,4% - 84,6% (sub ţinta de 95%). Pandemia COVID-19 a afectat atât programul naţional de vaccinare cât şi acoperirea vaccinală atât datorită direcţionării personalului medical în activităţile de combatere a pandemiei cât şi scăderii adresabilităţii populaţiei la vaccinare.
Performanţele limitate ale programului de vaccinare sunt asociate cu o combinaţie de factori contextuali extrem de variaţi, care necesită ameliorări rapide şi durabile, într-un cadru de acţiune coordonat, ce poate fi asigurat prin elaborarea, adoptarea şi implementarea unei strategii privind vaccinarea.
Între provocările cu care se confruntă în prezent programul naţional de vaccinare enumerăm:
1.Unele probleme de reglementare generală sau specifică, sau de implementare a reglementărilor, care limitează angajamentul decidenţilor, al profesioniştilor şi al societăţii pentru susţinerea vaccinării
2.Unele perturbări în gestionarea eficientă a Programului Naţional de Vaccinare
O astfel de activitate necesită dezvoltarea unor mecanisme complexe şi sustenabile pentru asigurarea unor acoperiri vaccinale optime. Acest lucru presupune responsabilizarea instituţiilor nominalizate a fi implicate activ în derularea PNV şi identificarea modalităţilor de colaborare a acestora atât între ele, cât şi cu autorităţile publice, cu organizaţii neguvernamentale sau alte tipuri de organizaţii, în vederea implementării corecte şi în timp real a tuturor activităţilor din PNV, cu accent pe vaccinare. În parcursul de implementare, programul naţional de vaccinare a fost uneori confruntat cu implicarea limitată a unor entităţi relevante pentru susţinerea sa, pe alocuri cu discontinuităţi de finanţare, sau cu dificultăţi de aplicare a cadrului legislativ general pentru achiziţia de vaccinuri în anumite circumstanţe specifice.
3.Deficitul de personal medical implicat în vaccinare şi variabilitatea pregătirii acestuia
În România vaccinarea este efectuată în principal de către medicii de familie, o comunitate importantă de profesionişti, dar care se distribuie inegal în profil teritorial, existând unele dezechilibre pe regiuni şi pe medii de rezidenţă, cu prioritate în regiuni paupere. Mai mult, o parte considerabilă dintre aceşti profesionişti sunt aproape de vârsta de pensionare, ceea ce va genera pe termen mediu un deficit şi mai mare de medici şi o problemă şi mai acută în acoperirea universală cu servicii de asistenţă primară, implicit cu servicii de vaccinare. Se impun reglementări privind formarea medicală în specialitatea medicină de familie în sensul organizării concursurilor de rezidenţiat pe post, în funcţie de nevoile identificate la nivel naţional, astfel încât reţeaua prestatorilor de servicii medicale primare să deservească în mod echitabil întreaga populaţie a ţării, inclusiv zonele rurale, greu accesibile sau comunităţile defavorizate. De asemenea, se impune asigurarea de oportunităţi pentru pregătirea altor categorii de profesionişti implicaţi în activitatea de vaccinare sau în lucrul cu copiii sau cu familiile, în special cu cele defavorizate (asistente medicale, inclusiv cele din centrele comunitare, mediatori sanitari, personalul medico-sanitar din şcoli, din serviciile publice de asistenţă socială etc.).
4.Ezitarea de a accepta vaccinarea
În România populaţia are un grad de ezitare la vaccinare, iar parte din personalul medical adoptă o practică oarecum defensivă în materie de vaccinare.
Vaccinarea este efectuată în principal de către medicii de familie, care nu întotdeauna oferă informaţii aparţinătorilor în legătură cu vaccinările la care este eligibil copilul sau în legătură cu posibilele reacţii adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) şi managementul acestora. Există un grad de neîncredere a populaţiei privind siguranţa vaccinării, teama de reacţii adverse constituind un motiv important de nevaccinare. * Measles outbreak in Romania: understanding factors related to suboptimal vaccination uptake https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7536253/
Aceste probleme ar putea fi rezolvate pe de o parte prin organizarea unor instruiri periodice pe tema vaccinologiei pentru medicii de familie, cu accent pe temele din domeniu a căror abordare practică ridică dificultăţi în cabinetele de medicină de familie (în special indicaţiile şi contraindicaţiile reale ale vaccinării, consilierea privind reacţiile adverse postvaccinare), iar pe de altă parte prin asigurarea unor campanii susţinute de informare a populaţiei şi prin consilierea individuală privind beneficiile vaccinării, dar şi riscurile nevaccinării.
5.Accesul echitabil la vaccinare
În mod paradoxal, serviciile preventive gratuite oferite de sistemul de sănătate sunt accesate în mod variabil de populaţia eligibilă şi adesea grupurile vulnerabile se confruntă cu bariere de acces mai însemnate, reprezentate nu numai de dificultăţile economice, sau geografice, sau de acoperirea mai scăzută cu profesionişti, ci şi de capacitatea mai redusă de a înţelege importanţa pentru sănătate a serviciilor preventive în general şi a vaccinării în special. Totodată, fiind binecunoscut faptul că reţeaua de medicină de familie nu acoperă uniform toate zonele ţării, mai ales cele cu populaţie vulnerabilă, pot fi iniţiate sau susţinute demersuri ale autorităţilor locale pentru înfiinţarea unor centre comunitare integrate. Centrele comunitare au printre rolurile stabilite şi pe cel de a contribui la îmbunătăţirea indicatorilor stării de sănătate prin activităţi de promovare a sănătăţii şi prevenire a bolilor, între care şi creşterea mobilizării la vaccinare. Vaccinarea în cadrul farmaciilor comunitare reprezintă o oportunitate iar pregătirea farmaciştilor în acest sens este un pas necesar pentru asigurarea accesului populaţiei la servicii de vaccinare.
6.Campaniile agresive anti-vaccinare
Adesea diverse entităţi din societate promovează în spaţiul public mesaje distorsionate privind vaccinarea, scopurile şi consecinţele acesteia, sau privind calitatea vaccinurilor sau aşa-zisul caracter "experimental". Pentru creşterea adresabilităţii şi a acceptanţei la vaccinare este nevoie de campanii de comunicare ample şi credibile, susţinute la nivel naţional, în general şi la nivel local, în special - în funcţie de caracteristicile comunităţilor respective.
De asemenea, organizarea de întâlniri între specialiştii în domeniul sănătăţii publice şi a experţilor în domeniu şi reprezentanţii societăţii civile poate reprezenta o soluţie pentru creşterea încrederii populaţiei generale în instituţiile responsabile în domeniul sănătăţii şi a măsurilor de sănătate publică recomandate.
CAPITOLUL 5:V. Obiectivele generale şi specifice
Prezenta Strategie stabileşte următoarele obiective generale şi specifice privind vaccinarea până în anul 2030:
Obiectiv General nr. 1: Asigurarea unui cadru de politici şi reglementări favorabile pentru încurajarea vaccinării, ca premiză esenţială pentru asigurarea dreptului la sănătate
Obiectiv specific 1.1. Îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru asigurarea şi respectarea dreptului la vaccinare
Obiectiv specific 1.2. Creşterea gradului de conştientizare şi a angajamentului decidenţilor pentru vaccinare, ca premiză a dezvoltării durabile
Obiectiv Specific nr. 1.3: Susţinerea activităţii Comitetului Naţional de Vaccinologie
Obiectiv General nr. 2: Asigurarea accesului universal la vaccinare de-a lungul vieţii
Obiectiv specific 2.1. Asigurarea unei guvernări eficiente a Programului Naţional de Vaccinare
Obiectiv specific 2.2. Creşterea gradului de cunoaştere şi de încredere în sfera vaccinării anti-HPV
Obiectiv specific 2.3. Asigurarea accesului la vaccinare pentru grupurile de populaţie cu risc mai mare de a contracta boli prevenibile prin vaccinare.
Obiectiv specific 2.4. Asigurarea continuităţii programului de vaccinare în timpul situaţiilor de urgenţă prin detectarea precoce şi răspunsul rapid în cazul focarelor/epidemiilor cauzate de boli prevenibile prin vaccinare.
Obiectiv General nr. 3: Asigurarea continuităţii în aprovizionarea cu vaccinuri şi utilizarea eficientă a acestora în cadrul Programului Naţional de Vaccinare
Obiectiv specific 3.1. Dezvoltarea unui program integrat pentru aprovizionarea cu vaccinuri, gestionarea necesarului de spaţii de depozitare şi a mijloacelor de transport care să asigure respectarea lanţului frigorific şi monitorizarea constantă a sistemului de distribuţie şi administrare a vaccinurilor.
Obiectiv General nr. 4: Îmbunătăţirea continuă a sistemelor de monitorizare a siguranţei vaccinurilor
Obiectiv specific 4.1. Eficientizarea acţiunilor privind siguranţa vaccinurilor pentru a se alinia la cele mai bune practici internaţionale, inclusiv politici, monitorizare, supraveghere şi receptivitate.
Obiectiv General nr. 5: Consolidarea monitorizării şi evaluării Programului Naţional de Vaccinare prin analiza datelor din registrul de vaccinare (RENV) precum şi a datelor de supraveghere a bolilor prevenibile prin vaccinare
Obiectiv specific 5.1: Dezvoltarea platformei RENV, ca instrument pentru fundamentarea politicilor de sănătate care includ vaccinarea
Obiectiv specific 5.2: Creşterea utilizării datelor privind acoperirea vaccinală pentru îmbunătăţirea implementării PNV
Obiectiv General nr. 6: Asigurarea de resurse umane suficiente numeric şi specializate în domeniul vaccinării pentru toate regiunile
Obiectiv specific 6.1: Definirea de instrumente legislative şi procedurale pentru intrarea de profesionişti în sistem, dezvoltarea profesională continuă şi oferirea unui mediu stimulativ de lucru
Obiectiv General nr. 7: Creşterea capacităţii de supraveghere a bolilor prevenibile prin vaccinare
Obiectiv specific 7.1: Consolidarea sistemului de supraveghere a bolilor prevenibile prin vaccinare
Obiectiv specific 7.2: Testări de laborator pentru boli prevenibile prin vaccinare
Obiectiv specific 7.3: Analiza statusului imunitar în populaţia generală sau în subgrupuri populaţionale
Obiectiv General nr. 8: Comunicare pentru creşterea încrederii populaţiei în beneficiile vaccinării, prin parteneriat social sustenabil
Obiectiv specific 8.1: Realizarea unui parteneriat social sustenabil pentru vaccinare (poate include autorităţi, decidenţi, profesionişti din sistemul medical, organizaţii ale societăţii civile, entităţi economice, mass-media, organizaţii/profesionişti).
Obiectiv specific 8.2: Asigurarea accesului facil la informaţii ştiinţifice privind riscurile, beneficiile şi siguranţa vaccinurilor pentru profesionişti şi pentru populaţie
Obiectiv specific 8.3: Implementarea de campanii naţionale şi locale de educaţie pentru sănătate privind vaccinarea şi bolile prevenibile prin vaccinare
Obiectiv specific 8.4: Implementarea de strategii de comunicare pentru vaccinare destinate comunităţilor sau grupurilor vulnerabile
Obiectiv specific 8.5: Creşterea nivelului de încredere în sistemul de evaluare şi monitorizare a siguranţei vaccinurilor din România.
Obiectiv General nr. 9: Asigurarea şi menţinerea unei contribuţii importante a României în regiunea Europeană
Obiectiv specific 9.1: Implementarea activă a Programului extins al OMS privind imunizarea şi la alte iniţiative de imunizare relevante la nivel regional şi global
Obiectiv specific 9.2: Creşterea vizibilităţii Comitetului Naţional de Vaccinare la nivel internaţional
CAPITOLUL 6:VI. Direcţii de acţiune prioritare pentru implementarea obiectivelor
Direcţiile de acţiune definite în prezenta strategie sunt etape concrete care au menirea de a asigura atingerea obiectivelor generale şi specifice ale Strategiei.
AP 1.1.1. Promovarea reglementărilor şi procedurilor pentru facilitarea implementării vaccinării şi a accesului la vaccinare
AP 1.1.2. Promovarea de legislaţie care susţine vaccinarea de-a lungul întregii vieţi, inclusiv prin mecanisme de compensare şi decontare a vaccinurilor
AP 1.2.1. Realizarea de informări/mese rotunde/dezbateri privind importanţa vaccinării pentru sănătatea publică cu decidenţi de nivel naţional şi local
AP 1.3.1. Susţinerea activităţii Comitetului Naţional de Vaccinologie (CNV) şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru realizarea unor analize periodice asupra datelor naţionale şi internaţionale disponibile în vederea formulării de recomandări periodice privind introducerea de noi vaccinuri şi monitorizarea eficacităţii programelor de imunizare existente
AP 2.1.1. Asigurarea activităţii de vaccinare la parametri optimi atât la nivelul asistenţei medicale primare cât şi la nivelul altor furnizori de servicii de sănătate, pentru a asigura acoperiri vaccinale optime pentru vaccinurile din calendarul naţional de vaccinare
AP 2.1.2. Asigurarea unei finanţări adecvate care să confere Programului Naţional de Vaccinare continuitate, adaptabilitate şi durabilitate
AP 2.1.3. Utilizarea de strategii inovatoare şi abordări personalizate pentru a reduce numărul persoanelor nevaccinate şi insuficient vaccinate în fiecare comunitate.
AP 2.1.4. Asigurarea la nivelul judeţelor a unei guvernanţe eficiente şi sinergice cu eforturile naţionale
AP 2.1.5. Stabilirea sau actualizarea politicilor naţionale şi a practicilor de recuperare a vaccinării, valorificând abordarea pe parcursul vieţii a imunizării cu accent pe vaccinurile împotriva rujeolei-oreionului-rubeolei, tusei convulsive (pertussis) şi gripei.
AP 2.2.1. Implementarea unor strategii moderne şi eficiente de comunicare pentru creşterea interesului populaţiei pentru vaccinarea HPV
AP 2.2.2. Implementarea de strategii de consiliere pentru părinţi şi pentru adolescenţi în vederea creşterii cererii pentru vaccinarea HPV
AP 2.2.3. Redefinirea mecanismului de asigurare a accesului la vaccinarea anti-HPV
AP 2.3.1. Îmbunătăţirea monitorizării şi a acoperirii vaccinale pentru gripă
AP 2.3.2. Facilitarea introducerii de noi vaccinuri, mai ales la grupele la risc [vaccin pneumococic, Haemophilus influenzae tip b (Hib), Hepatitic B tip adult, ROR)]
AP 2.4.1. Implementarea Planului naţional de pregătire şi răspuns în caz de epidemii şi pandemii
AP 3.1.1. Achiziţia centralizată de vaccinuri incluse în programul naţional de vaccinare pentru menţinerea unui raport favorabil cost-eficacitate cu asigurarea continuităţii în disponibilul de vaccinuri
AP 3.1.2. Asigurarea unui lanţ de aprovizionare şi distribuţie sustenabil şi bine controlat pentru vaccinuri şi echipamente/substanţe conexe şi gestionarea eficientă a vaccinurilor, în cadrul sistemului de aprovizionare a asistenţei medicale primare
AP 3.1.3. Constituirea unui stoc de rezervă obligatoriu de vaccinuri esenţiale pentru sănătatea publică
AP 3.1.4. Armonizarea cadrului legislativ pentru autorizarea şi procurarea rapidă a unor vaccinuri în situaţii de urgenţă
AP 4.1.1. Continuarea îmbunătăţirii acţiunilor privind siguranţa vaccinurilor pentru a se armoniza cu cele mai bune practici internaţionale
AP 4.1.2. Îmbunătăţirea calităţii supravegherii şi raportării evenimentelor adverse post vaccinare, sub îndrumarea Comitetului naţional de vaccinologie şi a Comisiei naţionale de clasificare a cazurilor de reacţii adverse postvaccinare indezirabile
AP 4.1.3. Creşterea gradului de conştientizare a comunităţii şi a profesioniştilor din domeniul sănătăţii cu privire la siguranţa vaccinurilor pentru a îmbunătăţi încrederea în program şi raportarea evenimentelor adverse.
AP 4.1.4. Facilitarea conectării RENV cu alte baze de date naţionale pentru o mai bună evaluare a siguranţei vaccinurilor
AP 5.1.1. Dezvoltarea graduală de noi funcţionalităţi în RENV pentru facilitarea vaccinării şi fundamentarea deciziilor privind vaccinarea
AP 5.1.2. Utilizarea RENV ca instrument de instruire privind vaccinarea, cu includerea de instrucţiuni şi proceduri ce vizează toţi utilizatorii înregistraţi.
AP 5.1.3. Dezvoltarea capacităţii de asigurare a calităţii datelor din RENV
AP 5.2.1. Dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză la nivel naţional şi judeţean prin asigurarea de resurse umane şi instruirea acestora
AP 5.2.2. Elaborarea de rapoarte periodice privind aspecte relevante legate de statusul vaccinării
AP 5.2.3. Utilizarea analizelor din rapoartele periodice pentru îmbunătăţirea performanţei PNV şi pentru fundamentarea politicilor publice de vaccinare
AP 6.1.1. Asigurarea unui cadru legislativ care să susţină intrarea de noi profesionişti în sistem, dezvoltarea profesională continuă şi oferirea unui mediu stimulativ de lucru.
AP 6.1.2. Elaborarea şi revizuirea periodică a unui ghid de bune practici de vaccinare, care să ofere cele mai noi date ştiinţifice asupra vaccinurilor incluse în PNI şi informaţii asupra modului de administrare, a eficacităţii şi siguranţei vaccinurilor utilizate şi a recomandărilor privind vaccinurile nou introduse.
AP 6.1.3. Asigurarea de metode moderne de e-learning pentru educaţia continuă a profesioniştilor implicaţi în procesul de vaccinare în vederea actualizării cunoştinţelor legate de bolile prevenibile prin vaccinare şi de modalităţile de prevenţie existente
AP 6.1.4. Dezvoltarea de politici şi instrumente pentru extinderea competenţelor profesioniştilor prin instruirea în tehnici eficiente de comunicare
AP 6.1.5. Formarea farmaciştilor pentru înţelegerea beneficiilor vaccinării şi pentru informarea corectă a publicului cu privire la recomandările oficiale, precum şi pentru administrarea de vaccinuri
AP 6.1.6. Formarea altor categorii de profesionişti (cadre didactice, asistenţi sociali personali, preoţi) pentru înţelegerea beneficiilor vaccinării şi pentru informarea corectă a publicului cu privire la recomandările oficiale
AP 7.1.1. Creşterea capacităţii de implementare a cadrului legislativ privind supravegherea bolilor transmisibile prin asigurarea de personal dedicat şi instruirea acestuia pentru aplicarea metodologiilor de supraveghere
AP 7.1.2. Dezvoltarea continuă a Registrului unic de boli transmisibile, cu informaţii acurate privind bolile prevenibile prin vaccinare, colectate în timp real, care să stea la baza măsurilor de sănătate publică.
AP 7.1.3. Asigurarea resurselor financiare pentru o bună desfăşurare a activităţii de supraveghere, prevenire şi control a bolilor transmisibile.
AP 7.1.4. Conştientizarea specialiştilor din domeniul medical privind importanţa raportării corecte a datelor privind bolile transmisibile în vederea implementării unor măsuri de control adecvate.
AP 7.2.1. Creşterea capacităţii de detecţie rapidă şi caracterizare a microorganismelor prioritare în domeniul bolilor transmisibile, în acord cu strategia ECDC
AP 7.3.1. Organizarea unor studii epidemiologice de seroprevalenţă pentru bolile prevenibile prin vaccinare
AP 8.1.1. Definirea misiunii parteneriatului social, a criteriilor de eligibilitate şi a principiilor etice
AP 8.1.2. Implementarea activă a parteneriatului şi promovarea vaccinării
AP 8.2.1. Programe de instruire continuă care să-i ajute pe profesioniştii din domeniul sănătăţii să discute cu sensibilitate şi respect problemele de îngrijorare ale părinţilor cu privire la vaccinare
AP 8.2.2. Crearea unei biblioteci virtuale de materiale informative pe tema vaccinării pentru populaţie
AP 8.3.1. Evaluarea nivelului cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor legate de vaccinare în rândul populaţiei generale
AP 8.3.2. Dezvoltarea de materiale de educaţie pentru sănătate destinate populaţiei generale şi diseminarea acestora pe cele mai adecvate canale de comunicare
AP 8.3.3. Informarea şi educarea populaţiei în vederea creşterii aderenţei la măsurile de prevenire şi control ale bolilor transmisibile.
AP 8.4.1. Identificarea grupurilor ezitante la vaccinare şi a barierelor care influenţează succesul programului de vaccinare
AP 8.4.2. Adaptarea resurselor de comunicare la nivel naţional pentru a îmbunătăţi gradul de conştientizare şi încredere în vaccinare pentru comunităţi/grupuri vulnerabile
AP 8.4.3. Creşterea şi susţinerea conştientizării şi a cererii de vaccinuri în toate comunităţile şi pe parcursul întregii vieţii.
AP 8.5.1. Implementarea de activităţi de comunicare pentru a promova încrederea comunităţii în procesul de monitorizare şi răspuns la reacţiile adverse postvaccinale.
AP 9.1.1. Organizarea de activităţi de vaccinare în situaţii de crize umanitare, migraţie, urgenţe de sănătate publică, epidemii, pandemii.
AP 9.1.2. Iniţierea şi extinderea colaborărilor cu sistemul de medicină veterinară pentru identificarea unor rezervoare animale pentru bolile prevenibile prin vaccinare şi pentru realizarea unor studii epidemiologice şi de seroprevalenţă integrate.
AP 9.1.3. Implementarea progresivă a unor instrumente digitale pentru managementul integrat al sănătăţii publice şi a unor sisteme de informaţii geografice care să asigure o mai bună utilizare a datelor legate de boli prevenibile prin vaccinare şi de vaccinare şi formarea resursei umane pentru utilizarea eficientă a acestora.
AP 9.1.4. Susţinerea cercetării şi inovării în introducerea şi dezvoltarea de noi vaccinuri la nivel naţional, pentru monitorizarea eficacităţii şi siguranţei vaccinurilor şi în evaluarea barierelor existente la nivelul societăţii pentru acceptarea vaccinării.
AP 9.2.1. Implicarea activă şi participarea CNV în reţeaua Comitetelor internaţionale de vaccinologie din cadrul OMS şi ECDC şi a participării la grupurile consultative tehnice internaţionale de vaccinare pentru a elabora cele mai bune decizii adaptate contextului epidemiologic regional.
CAPITOLUL 7:VII. Rezultatele aşteptate
Strategia va avea ca efect consolidarea capacităţii tuturor sectoarelor implicate în atingerea obiectivelor de imunizare, îmbunătăţirea cooperării între sectoare astfel încât să se asigure următoarele rezultate până în anul 2030:
a)o acoperire vaccinală optimă pentru toate vaccinurile incluse în programul naţional de vaccinare
b)creşterea accesului şi a acoperirii vaccinale de-a lungul vieţii, pentru persoanele aflate la risc de a contracta boli prevenibile prin vaccinare
c)menţinerea statutului de ţară care a eliminat rubeola endemică
d)menţinerea statutului de ţară care a eliminat poliomielita
e)eliminarea şi menţinerea eliminării rujeolei endemice
f)prevenirea infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital.
CAPITOLUL 8:VIII. Indicatorii
Consolidarea programelor naţionale de vaccinare este un obiectiv important în Regiunea Europeană şi se urmăresc indicatori care măsoară livrarea vaccinuri de calitate şi sigure, ratele de acoperire vaccinală optime în concordanţă cu vârsta, calitatea supravegherii bolilor şi capacitatea de monitorizare a programelor de vaccinare, răspunsul în caz de epidemii, creşterea cererii pentru vaccinare şi îmbunătăţirea accesului la servicii şi acceptanţei populaţiei.
Sunt, se asemenea, măsurate componentele cheie ale infrastructurii, siguranţa practicilor de vaccinare; dezvoltarea sistemelor de monitorizare a imunizării pentru reducerea ratelor de omisiune; reducerea oportunităţilor pierdute şi a contraindicaţiilor false; instruirea personalului medical; dezvoltarea materialelor informative, educaţionale şi de comunicare care să fie folosite de public şi furnizorii de îngrijiri de sănătate.
În prezenta strategie s-a pornit de la abordarea clasică pe structură, proces şi rezultat şi se propun următoarele categorii de indicatori:

Categorie

Indicatori propuşi

Structură

Număr de profesionişti;

Număr de profesionişti pregătiţi;

Număr de echipamente furnizate

Proces

Număr vaccinări

Număr reacţii adverse postvaccinale indezirabile

Rezultat

Acoperiri vaccinale pe tip de vaccin, vârstă şi categorie de risc

Indicatorii specifici au fost formulaţi în planul de acţiuni.
CAPITOLUL 9:IX. Procedurile de monitorizare şi evaluare
Monitorizarea şi evaluarea strategiei se vor realiza prin Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), pe baza colaborării instituţionale cu toate entităţile implicate. INSP va dezvolta un cadru de monitorizare şi un mecanism de colectare regulată a datelor de la responsabilii instituţionali. Monitorizarea se va realiza prin rapoarte anuale care vor prezenta stadiul implementării strategiei. Acestea vor fi disponibile până la data de 30 iunie a anului următor celui pentru care se realizează raportarea.
Principiile care stau la baza procesului de monitorizare şi de evaluare a strategiei sunt:
- principiul responsabilităţii - instituţiile care coordonează obiective/direcţii de acţiune au responsabilitatea furnizării de date şi informaţii cantitative şi calitative cu privire la obiectivele/măsurile respective;
- principiul transparenţei - rapoartele anuale de monitorizare vor fi puse la dispoziţia Ministerului Sănătăţii şi va fi realizată o versiune pentru public.
- principiul cooperării - instituţiile implicate vor coopera cu instituţii/organizaţii internaţionale şi naţionale (autorităţi publice centrale şi locale, cu societatea civilă, mass-media ş.a.) în activităţile de monitorizare, evaluare şi comunicare;
- principiul eficienţei - instituţiile implicate vor colabora permanent pentru facilitarea implementării strategiei.
În cadrul procesului de monitorizare vor putea fi incluse, după caz şi alte activităţi, rezultate din necesităţile de monitorizare, raportare şi eventual evaluare specifice perioadei de raportare şi care vor avea ca bază concluziile şi recomandările din perioada precedentă de raportare.
CAPITOLUL 10:X. Instituţiile responsabile
Instituţiile implicate sunt enumerate mai jos şi sunt răspunzătoare de sarcinile care le revin în conformitate cu prevederile de la punctul VI, respectiv:
a)Ministerul Sănătăţii
b)Ministerul Educaţiei
c)Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
d)Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România
e)Comitetul Naţional de Vaccinologie
f)Comisia Naţională pentru clasificarea cazurilor de RAPI
g)Institutul Naţional de Sănătate Publică
h)Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti
i)Colegiul Medicilor din România
j)Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
CAPITOLUL 11:XI. Implicaţiile bugetare şi sursele de finanţare
Resursele financiare necesare implementării Strategiei naţionale de vaccinare provin, în principal, din fonduri de la bugetul de stat, alocate fiecărui minister şi fiecărei instituţii cu competenţe în implementarea Strategiei naţionale, programate multianual.
Alte surse de finanţare sunt reprezentate de:
a)fonduri de la nivelul Uniunii Europene, alocate prin proiecte care vizează vaccinarea;
b)alte fonduri externe rambursabile sau nerambursabile;
c)contribuţii de la autorităţi publice judeţene şi locale
d)donaţii şi sponsorizări oferite/acceptate în condiţiile legii.
Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de vaccinare în România pentru perioada 2023-2030, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta Strategie, include descrieri ale fiecărei acţiuni principale, inclusiv informaţii cu privire la impactul bugetar şi sursele de finanţare.
CAPITOLUL 12:XII. Implicaţiile asupra cadrului juridic
Prezenta strategie reprezintă un instrument necesar pentru implementarea documentelor strategice OMS şi UE şi aplicarea legislaţiei primare în domeniul ocrotirii sănătăţii, respectiv Constituţia României, republicată, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului nr 272/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
-****-
ANEXĂ:Plan de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de vaccinare în România pentru perioada 2023-2030
Abrevieri
AAPL = Autorităţile Administraţiei Publice Locale
ANAP = Agenţia Naţională a Achiziţiilor Publice
ANMCS = Autoritatea Naţională de Management în Sănătate
ANMDMR = Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
AV = Acoperire vaccinală
BT = Boli transmisibile
CASJ = Casa de Asigurări de Sănătate Judeţeană
CE = Comisia Europeană
CNAS = Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
CNSCBT = Centrul Naţional pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile
CNV = Comitetul Naţional de Vaccinologie
DSPJ = Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană
ECDC = Centrul European pentru Controlul Bolilor
EV AP = Planul European de Acţiune privind Vaccinarea 2015 2020
EIA 2030 = Agenda Europeană de Imunizare 2030
FNUASS = Fondul Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate
HPV = virusul uman Papilloma (Human Papilloma Virus)
IA 2030 Agenda de Imunizare 2030
INSP = Institutul National de Sănătate Publică
ME = Ministerul Educaţiei
MS = Ministerul Sănătăţii
OMS = Organizaţia Mondială a Sănătăţii
PNV - Program Naţional de Vaccinare
RĂPI = Reacţii Adverse Postvaccinale Indezirabile
RENV = Registrul Electronic Naţional de Vaccinări
ROR = Vaccin combinat rujeolă-oreion-rubeolă

Obiective specifice

Direcţii de acţiune

Sub-activităţi

Instituţii responsabile

Indicatori

Rezultat iniţial

Rezultat aşteptat

Termen de realizare

Buget estimat

(lei)

Sursa de finanţare

Obiectiv General nr. 1: Asigurarea unui cadru de politici şi reglementări favorabile pentru încurajarea vaccinării, ca premiză esenţială pentru asigurarea dreptului la sănătate

Obiectiv specific 1.1. Îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru asigurarea şi respectarea dreptului la vaccinare

1.1.1. Promovarea reglementărilor şi procedurilor pentru facilitarea implementării vaccinării şi a accesului la vaccinare

1.1.1.1. Elaborarea, aprobarea şi aplicarea reglementărilor şi procedurilor pentru facilitarea implementării vaccinării şi a accesului la vaccinare

MS, INSP, alte ministere, autorităţi naţionale şi locale, societate civilă

Nr. reglementări şi proceduri

NA

Reglementări şi proceduri aplicate

2025

NA

NA

1.1.2. Promovarea de legislaţie care susţine vaccinarea de-a lungul întregii vieţi, inclusiv prin mecanisme de compensare şi decontare a vaccinurilor

1.1.2.1. Elaborarea, aprobarea şi aplicarea legislaţiei care susţine vaccinarea de-a lungul întregii vieţi, inclusiv prin mecanisme de compensare şi decontare a vaccinurilor

MS, INSP, CNAS, alte ministere, autorităţi naţionale şi locale, societate civilă

Reglementări şi proceduri aplicate

NA

legislaţie aplicată

2024

NA

NA

Obiectiv specific 1.2. Creşterea gradului de conştientizare şi a angajamentului decidenţilor pentru vaccinare, ca premiză a dezvoltării durabile

AP 1.2.1. Realizarea de informări/mese rotunde/dezbateri privind importanţa vaccinării pentru sănătatea publică cu decidenţi de nivel naţional şi local

1.2.1.1. Realizarea de informări/mese rotunde/dezbateri privind importanţa vaccinării pentru sănătatea publică cu decidenţi de nivel naţional

MS, INSP, alte ministere şi autorităţi naţionale

Nr. informări/mese rotunde/dezbateri

Nr. participanţi informaţi

NA

decidenţi naţionali informaţi

Minim două dezbateri naţionale/an

700.000

Buget de stat

Obiectiv Specific nr. 1.3: Susţinerea activităţii Comitetului Naţional de Vaccinologie

1.3.1. Susţinerea activităţii Comitetului Naţional de Vaccinologie (CNV) şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru realizarea unor analize periodice asupra datelor naţionale şi internaţionale disponibile în vederea formulării de recomandări periodice privind introducerea de noi vaccinuri şi monitorizarea eficacităţii programelor de imunizare existente

1.3.1.1. Asigurarea resurselor financiare necesare pentru susţinerea activităţii Comitetului Naţional de Vaccinologie (CNV)

MS, INSP

Nr. şedinţe/an

Nr. recomandări/an

NA

Îmbunătăţirea accesului la vaccinarea de rutină şi pentru populaţii la risc

continuu

100.000

buget de stat, prin PNV

-

1.3.1.2. Analize periodice pe date naţionale

MS, INSP,

Nr. analize/an

NA

Îmbunătăţirea accesului la vaccinarea de rutină şi pentru populaţii la risc

Un studiu/an

1.400.000

buget de stat (PNV), bugetul fondurilor externe nerambursabile

Obiectiv General nr. 2: Asigurarea accesului universal la vaccinare de-a lungul vieţii

Obiectiv specific 2.1. Asigurarea unei guvernări eficiente a Programului Naţional de Vaccinare

AP 2.1.1. Asigurarea activităţii de vaccinare la parametri optimi atât la nivelul asistenţei medicale primare cât şi la nivelul altor furnizori de servicii de sănătate, pentru a asigura acoperiri vaccinale optime pentru vaccinurile din calendarul naţional de vaccinare

2.1.1.1. Asigurarea managementului eficient al PNV

MS, INSP, DSP, medici de familie, maternităţi

AV

AV actuale

AV peste 95% pt. toate vaccinurile din calendarul naţional

2030

2.100.000.000

Buget de stat

AP 2.1.2. Asigurarea unei finanţări adecvate care să confere Programului Naţional de Vaccinare continuitate, adaptabilitate şi durabilitate

2.1.2.1. Legislaţie/Procedură pentru asumarea prioritizării estimării financiare pentru Programul Naţional de Vaccinare în bugetul anual al Ministerului Sănătăţii

MS, Guvernul României

Buget anual pentru PNV conform necesarului de vaccinuri definit/recomandat de CNV

Buget anual pentru PNV conform necesarului de vaccinuri definit/recomandat de CNV

Buget anual pentru PNV conform necesarului de vaccinuri definit/recomandat de CNV

Permanent

NA

NA

AP 2.1.3. Utilizarea de strategii inovatoare şi abordări personalizate pentru a reduce numărul persoanelor nevaccinate şi insuficient vaccinate în fiecare comunitate.

2.1.3.1. Catagrafierea grupurilor şi persoanelor nevaccinate sau insuficient vaccinate

DSP, autorităţi publice locale, medici de familie, maternităţi

Nr. persoane la risc identificate

NA

AV optimă pt. toate vaccinurile din calendarul naţional

Permanent

NA

NA

2.1.3.2. Implementarea de campanii de recuperare la vaccinare pentru grupuri şi persoane vulnerabile

MS, INSP, DSP, medici de familie, maternităţi

Nr. campanii de recuperare

Nr. copii recuperaţi

NA

AV optimă pt. toate vaccinurile din calendarul naţional

anual, min 1 campanie de recuperare/judeţ/an

28.000.000

buget de stat, PNV

AP 2.1.4. Asigurarea la nivelul judeţelor a unei guvernanţe eficiente şi sinergice cu eforturile naţionale

2.1.4.1. Realizarea şi implementarea de planuri judeţene de îmbunătăţire a acoperirii vaccinale în cadrul PNV

DSP, INSP, MS, AAPL

nr. judeţe cu planuri în implementare

NA

AV optimă pt. toate vaccinurile din calendarul naţional

permanent

84.000.000

buget de stat, PNV, bugetul fondurilor externe nerambursabile, alte fonduri

AP 2.1.5. Stabilirea sau actualizarea politicilor naţionale şi a practicilor de recuperare a vaccinării, valorificând abordarea pe parcursul vieţii a imunizării cu accent pe vaccinurile împotriva rujeolei-oreionului-rubeolei, pertussis şi gripă.

2.1.5.1. Actualizarea politicilor naţionale şi a ghidurilor/procedurilor de recuperare la vaccinare, valorificând abordarea pe parcursul vieţii a imunizării cu accent pe vaccinurile împotriva rujeolei-oreionului-rubeolei, pertussis şi gripă.

MS; INSP, CNV

Nr. proceduri

NA

proceduri îmbunătăţite

2024

NA

NA

2.1.5.2. Activităţi de instruire privind noile proceduri de recuperare la vaccinare, valorificând abordarea pe parcursul vieţii a imunizării cu accent pe vaccinurile împotriva rujeolei-oreionului-rubeolei, pertussis şi gripă.

INSP, DSP, medici de familie

Nr. persoane instruite

NA

AV optimă pt. toate vaccinurile din calendarul naţional

2026

50.000.000

bugetul fondurilor externe nerambursabile, buget de stat,

2.1.5.2. Activităţi de monitorizare/supervizare a implementării noilor proceduri de recuperare la vaccinare.

INSP, DSP

Nr. copii recuperaţi la vaccinare/an

NA

AV optimă pt. toate vaccinurile din calendarul naţional

din 2026 continuu

NA

NA

Obiectiv specific 2.2. Creşterea gradului de cunoaştere şi de încredere în sfera vaccinării anti-HPV

AP 2.2.1. Implementarea unor strategii moderne şi eficiente de comunicare pentru creşterea interesului populaţiei pentru vaccinarea HPV

2.2.1.1. Campanii de comunicare pentru promovarea vaccinării HPV

MS, INSP, DSP, organizaţii profesionale

Nr. campanii naţionale implementate

NA

Creşterea gradului de conştientizare şi acceptare a vaccinării HPV

2024 şi 2026

4.000.000

Buget de stat, bugetul fondurilor externe nerambursabile

AP 2.2.2. Implementarea de strategii de consiliere pentru părinţi şi pentru adolescenţi în vederea creşterii cererii pentru vaccinarea HPV

2.2.2.1. Instruirea medicilor de familie, a asistenţilor medicali şi AMC privind interviul motivaţional pentru vaccinarea HPV

MS, INSP, organizaţii profesionale

Nr. profesionişti instruiţi

NA

Creşterea cererii pentru vaccinarea HPV

2026

NA

Conexat cu activitatea 2.1.5.2.

2.2.2.2. Instruirea cadrelor didactice şi a personalului din şcoli privind vaccinarea HPV

MS, ME, INSP, organizaţii profesionale

Nr. profesionişti instruiţi

NA

Creşterea cererii pentru vaccinarea HPV

2027

NA

Conexat cu activitatea 2.1.5.2.

2.2.2.3. Consilierea părinţilor şi a adolescenţilor la medicul de familie şi prin intermediul şcolilor privind vaccinarea HPV

medici de familie, organizaţii profesionale, personal din şcoli, organizaţii profesionale

Nr. părinţi consiliaţi;

Nr. adolescenţi consiliaţi

NA

Creşterea cererii pentru vaccinarea HPV

Permanent

NA

Conexat cu activitatea 2.1.5.2.

AP 2.2.3. Redefinirea mecanismului de asigurare a accesului la vaccinarea anti-HPV

2.2.3.1. Elaborarea cadrului legislativ revizuit care să permită accesul la vaccin atât pentru categoriile de elecţie, cât şi pentru populaţia adultă

MS, CNAS, INSP

Cadrul legislativ elaborat

NA

Creşterea accesului la vaccinul HPV

2024

NA

NA

2.2.3.2. Aprobarea cadrului legislativ revizuit care să permită accesul la vaccin atât pentru categoriile de elecţie, cât şi pentru populaţia adultă

MS, CNAS

Cadrul legislativ implementat

NA

Creşterea accesului la vaccinul HPV

2024

NA

NA

Obiectiv specific 2.3. Asigurarea accesului la vaccinare pentru grupurile de populaţie cu risc mai mare de a contracta boli prevenibile prin vaccinare.

AP 2.3.1. Îmbunătăţirea monitorizării şi a acoperirii vaccinale pentru gripă

2.3.1.1. Asigurarea de vaccin gripal suficient/Asigurarea mecanismului de compensare pentru acoperirea costurilor vaccinului pentru persoanele din categoriile la risc care doresc să se vaccineze

MS, Guvernul României

Nr. doze vaccin gripal

1.5 mil doze/an

Creşterea cu 10% pe an a numărului de doze de vaccin gripal

Permanent

buget inclus la Activ. 2.1.1.1. (PNV)

buget de stat

2.3.1.2. Monitorizarea acoperirii vaccinale la nivelul DSP-urilor

DSP, INSP, MS

AV persoanele 65+

25%

50%

Permanent

NA

2.3.1.3. Feedback şi instruiri pentru medicii de familie în scopul motivării persoanelor la risc să se vaccineze antigripal

DSP, INSP, MS

% medici de familie care primesc feedback lunar privind AV cu vaccin gripal la persoane 65+

20%

80%

Anual

NA

NA

AP 2.3.2. Facilitarea introducerii de noi vaccinuri, mai ales la grupele de risc (vaccin pneumococic, Hib, Hepatitic B tip adult, ROR)

2.3.2.1. Completarea calendarului naţional cu vaccinuri noi pentru grupele de risc, conform recomandărilor CNV (vaccin pneumococic, Hib, Hepatitic B tip adult, ROR)

MS; INSP, CNV

Nr. vaccinuri nou introduse

NA

Permanent

NA

NA

2.3.2.2. Bugetul de stat prin transferuri din bugetul Ministerului Sănătăţii către bugetul FNUASS

MS; CNAS

Nr. persoane vaccinate

NA

Acoperiri vaccinale optime pentru grupele de risc definite

Permanent

18.000.000

Buget de stat, prin bugetul MS, transferat în FNUASS

2.3.2.3. Monitorizarea acoperirii vaccinale la nivelul DSP-urilor

DSP, INSP, MS

AV persoane din grupe de risc

NA

Acoperiri vaccinale optime pentru grupele de risc definite

Permanent

NA

NA

2.3.2.4. Feedback şi instruiri pentru medicii de familie în scopul motivării persoanelor la risc să se vaccineze

DSP, INSP, MS

Nr. medici de familie instruiţi

NA

Acoperiri vaccinale optime pentru grupele de risc definite

Anual

NA

NA

Obiectiv specific 2.4. Asigurarea continuităţii programului de vaccinare în timpul situaţiilor de urgenţă prin detectarea precoce şi răspunsul rapid în cazul focarelor/epidemiilor cauzate de boli prevenibile prin vaccinare.

2.4.1. Implementarea Planului naţional de pregătire şi răspuns în caz de epidemii şi pandemii

2.4.1.1. Elaborarea de proceduri şi metodologii

MS, INSP, autorităţi publice locale

Proceduri şi metodologii elaborate

NA

Plan naţional implementat

Permanent

NA

NA

2.4.1.2. Instruirea profesioniştilor implicaţi

MS, INSP, autorităţi publice locale,

Nr. profesionişti instruiţi

NA

10000 profesionişti instruiţi

2027

10.000.000

bugetul fondurilor externe nerambursabile

2.4.1.3. Asigurarea stocurilor de materiale, medicamente şi vaccinuri necesare

MS, INSP, DSP, autorităţi publice locale,

Stocuri adecvate de materiale, medicamente şi vaccinuri

NA

stoc central/judeţean corespunzător

Permanent

28.000.000

buget de stat

3. Asigurarea continuităţii în aprovizionarea cu vaccinuri şi utilizarea eficientă a acestora în cadrul Programului Naţional de Vaccinare

3.1. Dezvoltarea unui program integrat pentru aprovizionarea cu vaccinuri, gestionarea necesarului de spaţii de depozitare şi a mijloacelor de transport care să asigure respectarea lanţului frigorific şi monitorizarea constantă a sistemului de distribuţie şi administrare a vaccinurilor.

AP 3.1.1. Achiziţia centralizată de vaccinuri incluse în programul naţional de vaccinare pentru menţinerea unui raport favorabil cost-eficacitate cu asigurarea continuităţii în disponibilul de vaccinuri

3.1.1.1. Implementarea unui mecanism predictibil de achiziţie centralizată a vaccinurilor incluse în programul naţional de vaccinare, cu asigurarea continuităţii în disponibilul de vaccinuri

MS, ANAP, ANMDMR

Mecanism funcţional

NA

Zero discontinuităţi de stoc

Din 2024

NA

NA

AP 3.1.2. Asigurarea unui lanţ de aprovizionare şi distribuţie sustenabil şi bine controlat pentru vaccinuri şi echipamente/substanţe conexe şi gestionarea eficientă a vaccinurilor, în cadrul sistemului de aprovizionare a asistenţei medicale primare

3.1.2.1. Asigurarea echipamentelor necesare pentru respectarea lanţului de frig de la furnizor la beneficiarul serviciului de vaccinare

MS, DSP

Nr. echipamente achiziţionate

NA

Nr. echipamente achiziţionate la DSP;

Nr. echipamente pentru INSP

2027

50.000.000

bugetul fondurilor externe nerambursabile, buget de stat

3.1.2.2. Asigurarea de servicii de transport pentru vaccinuri până la furnizorii de servicii medicale

MS, DSP, ANMDMR

Servicii de transport achiziţionate

NA

Livrarea vaccinurilor la medicii vaccinatori, cu respectarea lanţului de frig

Permanent

56.000.000

Buget de stat

AP 3.1.3. Constituirea unui stoc de rezervă obligatoriu de vaccinuri esenţiale pentru sănătatea publică

3.1.3.1. Elaborarea, aprobarea şi implementarea de proceduri pentru realizarea stocului de rezervă şi pentru utilizarea flexibilă a acestuia (inclusiv definirea stocului de rezervă)

MS, INSP, DSP, CNV

Proceduri şi metodologii elaborate

NA

Proceduri şi metodologii elaborate;

Stoc de rezervă definit

2024

NA

NA

3.1.3.2. Achiziţia stocului de rezervă

MS, INSP, DSP

Stoc de rezervă achiziţionat

NA

Stoc de rezervă constituit şi împrospătat permanent

2024

40.000.000

buget de stat

AP 3.1.4. Armonizarea cadrului legislativ pentru autorizarea şi procurarea rapidă a unor vaccinuri în situaţii de urgenţă

3.1.4.1. Elaborarea/revizuirea cadrului legislativ necesar pentru autorizarea şi procurarea rapidă a unor vaccinuri în situaţii de urgenţă

MS, ANMDMR, ANAP,

Cadru legislativ elaborat/actualizat

NA

Cadru legislativ elaborat/actualizat

2024

NA

NA

3.1.4.2. Aprobarea cadrului legislativ necesar pentru autorizarea şi procurarea rapidă a unor vaccinuri în situaţii de urgenţă

MS, ANMDMR ANAP,

Cadru legislativ aprobat

NA

Cadru legislativ aprobat

2024

NA

NA

3.1.4.3. Monitorizarea implementării cadrului legislativ necesar pentru autorizarea şi procurarea rapidă a unor vaccinuri în situaţii de urgenţă

MS, ANMDMR

Cadru legislativ implementat

NA

Cadru legislativ implementat

Permanent din 2025

NA

NA

4. Îmbunătăţirea continuă a sistemelor de monitorizare a siguranţei vaccinurilor

4.1. Eficientizarea acţiunilor privind siguranţa vaccinurilor pentru a se alinia la cele mai bune practici internaţionale, inclusiv politici, monitorizare, supraveghere şi receptivitate.

AP 4.1.1. Continuarea îmbunătăţirii acţiunilor privind siguranţa vaccinurilor pentru a se armoniza cu cele mai bune practici internaţionale

4.1.1.1. Dezvoltarea/actualizarea metodologiilor de raportare a reacţiilor adverse postvaccinale

INSP, MS, ANMDMR

Instrumente adoptate

NA

O raportare îmbunătăţită a RAPI

2024

NA

NA

4.1.1.2. Monitorizarea implementării metodologiilor de raportare a reacţiilor adverse postvaccinale la

INSP, DSP, ANMDMR

Rapoarte anuale

NA

O raportare îmbunătăţită a RAPI

Permanent

NA

NA

4.1.1.3. Dezvoltarea/actualizarea şi diseminarea metodologiilor de raportare a reacţiilor adverse postvaccinale

MS, INSP, DSP, ANMDMR, organizaţii profesionale

Instrumente diseminate

NA

O raportare îmbunătăţită a RAPI

Permanent

NA

Conexat cu activitatea 2.1.5.2.

AP 4.1.2. Îmbunătăţirea calităţii supravegherii şi raportării evenimentelor adverse post vaccinare, sub îndrumarea Comitetului naţional de vaccinologie şi a Comisiei naţionale de clasificare a cazurilor de reacţii adverse postvaccinare indezirabile

4.1.2.1. Realizarea de analize anuale privind calitatea raportării RAPI

CNV, INSP, ANMDMR

Comisia Naţională de Clasificare a Cazurilor de Reacţii Adverse Postvaccinale Indezirabile (RAPI)

Rapoarte şi recomandări

NA

O raportare îmbunătăţită a RAPI

Anual

NA

Conexat cu activitatea 2.1.5.2.

4.1.2.2. Implementarea de mecanisme de feed-back privind calitatea raportării RAPI

MS, INSP, DSP, ANMDMR, organizaţii profesionale, furnizori de servicii medicale, organizaţii de pacienţi

Rapoarte de feed-back, ateliere de instruire

NA

O raportare îmbunătăţită a RAPI

Permanent

NA

Conexat cu activitatea 2.1.5.2.

AP 4.1.3. Creşterea gradului de conştientizare a comunităţii şi a profesioniştilor din domeniul sănătăţii cu privire la siguranţa vaccinurilor pentru a îmbunătăţi încrederea în program şi raportarea evenimentelor adverse.

4.1.3.1. Creşterea gradului de conştientizare a comunităţii şi a profesioniştilor din domeniul sănătăţii cu privire la sistemele de siguranţă a vaccinurilor pentru a îmbunătăţi încrederea în program şi raportarea evenimentelor adverse

MS, INSP, DSP, ANMDMR, organizaţii profesionale, furnizori de servicii medicale, organizaţii de pacienţi

Nr. profesionişti instruiţi,

Nr. acţiuni de conştientizare publică

NA

O raportare îmbunătăţită a RAPI

Permanent

NA

Conexat cu activitatea 2.1.5.2.

AP 4.1.4. Facilitarea conectării RENV cu alte baze de date naţionale pentru o mai bună evaluare a siguranţei vaccinurilor

4.1.4.1. Identificare baze de date naţionale şi mecanisme de interconectare

MS, INSP

Raport de analiză

NA

O raportare îmbunătăţită a RAPI

2024

NA

NA

4.1.4.2. Adoptarea de protocoale/acte normative necesare interconectării

MS, INSP

Protocoale/acte normative adoptate

NA

O raportare îmbunătăţită a RAPI

2025

NA

NA

4.1.4.3. Dezvoltarea de soluţii informatice adecvate pentru interconectarea RENV cu bazele de date naţionale identificate

MS, INSP

Soluţii informatice implementate

NA

O raportare îmbunătăţită a RAPI

2025

7.000.00 0

bugetul fondurilor externe nerambursabile, buget de stat,

Obiectiv General 5: Consolidarea monitorizării şi evaluării Programului Naţional de Vaccinare prin analiza datelor din registrul de vaccinare (RENV) precum şi a datelor de supraveghere a bolilor prevenibile prin vaccinare

Obiectiv Specific nr. 5.1: Dezvoltarea platformei RENV, ca instrument pentru fundamentarea politicilor de sănătate care includ vaccinarea

AP 5.1.1. Dezvoltarea graduală de noi funcţionalităţi în RENV pentru facilitarea vaccinării şi fundamentarea deciziilor privind vaccinarea

5.1.1.1. Introducerea modulului de vaccinare a adultului.

MS, INSP

Soluţie informatică implementată

NA

RENV cu funcţiuni ameliorate

2025

NA

Conexat cu activitatea 4.1.4.3.

5.1.1.2. Monitorizarea prin intermediul RENV a consumului de vaccin achiziţionat de către Ministerul Sănătăţii pentru implementarea Programului Naţional de Vaccinare

MS, INSP

Mecanism de monitorizare funcţional

NA

RENV cu funcţiuni ameliorate

2025

NA

Conexat cu activitatea 4.1.4.3.

5.1.1.3. Trimitere, prin intermediul RENV, a SMS-urilor către aparţinătorii legali ai copiilor ce urmează a fi vaccinaţi.

MS, INSP

Contract de furnizare sms activ

NA

Îmbunătăţirea acoperirii vaccinale

Permanent

7.000.000

buget de stat, prin PNV

5.1.1.4. Monitorizarea prin intermediul RENV a informaţiilor despre vaccinările neefectuate şi a motivului care a condus la neefectuarea acestora

MS, INSP

Raport anual

NA

Îmbunătăţirea acoperirii vaccinale

2025

700.000

buget de stat, prin PNV

5.1.1.5. Generarea istoricului de vaccinare şi a dovezilor de vaccinare

MS, INSP

Serviciu funcţional

NA

RENV cu funcţiuni ameliorate

2025

NA

Conexat cu activitatea 4.1.4.3.

5.1.1.6. Generarea de rapoarte privind volumul de servicii de vaccinare.

MS, INSP

Raport anual

NA

RENV cu funcţiuni ameliorate

2025

NA

Conexat cu activitatea 4.1.4.3.

AP 5.1.2. Utilizarea RENV ca instrument de instruire privind vaccinarea cu includerea de instrucţiuni şi proceduri ce vizează toţi utilizatorii înregistraţi

5.1.2.1. Dezvoltarea soluţiei informatice pentru includerea de instrucţiuni şi proceduri ce vizează toţi utilizatorii înregistraţi.

MS, INSP

Soluţie informatică implementată

NA

Performanţă îmbunătăţită a PNV

2025

NA

Conexat cu activitatea 4.1.4.3.

AP 5.1.3. Dezvoltarea capacităţii de asigurare a calităţii datelor din RENV

5.1.3.1. Adoptarea metodologiei de asigurare a calităţii datelor din RENV

MS, INSP

Metodologie adoptată

NA

Asigurarea calităţii datelor RENV

2024

NA

NA

5.1.3.2. Alocarea de resurse umane pentru asigurarea calităţii datelor RENV

MS, INSP, DSP

Resurse umane disponibile pt. RENV

NA

Asigurarea calităţii datelor RENV

2024

21.000.000

buget de stat

5.1.3.2. Instruire la nivel naţional pentru implementarea metodologiei de asigurarea calităţii datelor din RENV

INSP, DSP, mediul academic, organizaţii profesionale

Nr. profesionişti instruiţi,

NA

Asigurarea calităţii datelor RENV

2026

NA

Conexat cu activitatea 2.1.5.2.

5.1.3.3. Implementarea metodologiei de asigurare a calităţii datelor din RENV, verificare şi feed-back

MS, INSP, DSP, medici de familie, maternităţi, alţi furnizori de servicii medicale care oferă serviciul de vaccinare pentru populaţie

Raport anual

NA

Asigurare a calităţii datelor RENV

permanent

NA

Conexat cu activitatea 2.1.5.2.

Obiectiv Specific nr. 5.2: Creşterea utilizării datelor privind acoperirea vaccinală pentru îmbunătăţirea implementării PNV

5.2.1. Dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză la nivel naţional şi judeţean prin asigurarea de resurse umane şi instruirea acestora

5.2.1.1. Instruire profesională pentru dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză

INSP, DSP

Nr. profesionişti instruiţi

NA

Ameliorarea utilizării datelor de vaccinare pentru

2026

NA

Conexat cu activitatea 2.1.5.2.

5.2.2. Elaborarea de rapoarte periodice privind aspecte relevante legate de statusul vaccinării

5.2.2.2. Analiza permanentă a datelor de vaccinare la nivelul furnizorilor de servicii, al judeţelor şi naţional

INSP, DSP

Rapoarte de analiză a statusului vaccinării

NA

Creşterea performanţei PNV

Permanent

NA

NA

5.2.3. Utilizarea analizelor din rapoartele periodice pentru îmbunătăţirea performanţei PNV şi pentru fundamentarea politicilor publice de vaccinare

5.2.3.1. Utilizarea datelor de vaccinare şi de acoperire vaccinală de categorii eligibile pentru fundamentarea politicilor publice de vaccinare

MS, INSP, DSP

Acoperiri vaccinale

NA

Acoperiri vaccinale îmbunătăţite

Permanent

NA

NA

Obiectiv General 6: Asigurarea de resurse umane suficiente numeric şi specializate în domeniul vaccinării pentru toate regiunile

Obiectiv Specific nr. 6.1: Definirea de instrumente legislative şi procedurale pentru intrarea de profesionişti în sistem, dezvoltarea profesională continuă şi oferirea unui mediu stimulativ de lucru

AP 6.1.1 Asigurarea unui cadru legislativ care să susţină intrarea de noi profesionişti în sistem, dezvoltarea profesională continuă şi oferirea unui mediu stimulativ de lucru.

6.1.1.1. Implementarea planurilor de resurse umane în toate regiunile

MS, INSP, DSP

Plan de resurse umane în asistenţa primară şi comunitară implementat

NA

Plan de resurse umane în asistenţa primară şi comunitar ă implementat

Permanent

NA

NA

6.1.1.2. Redefinirea rolurilor şi responsabilităţilor în domeniul vaccinării pentru profesiile medicale şi pentru furnizorii de servicii medicale

MS, INSP, DSP

Act normativ aprobat

NA

Responsabilităţi actualizate

2024

NA

NA

6.1.1.3. Dezvoltarea unui cadru unitar de formare continuă pentru profesiile medicale implicate în activitatea de vaccinare (ex. Atestat în vaccinologie)

MS, Comisie de specialitate

Atestat în vaccinologie dezvoltat

NA

Îmbunătăţirea competenţelor medicilor

Trim. IV 2023

NA

NA

6.1.1.4. Crearea unui sistem de motivare a profesioniştilor pentru parcurgerea periodică de programe de educaţie medicală continuă în domeniul vaccinologiei

MS; Organizaţii profesionale

Sistem de motivare creat

NA

Îmbunătăţirea competenţelor medicilor vaccinatori

2024

NA

NA

AP 6.1.2. Elaborarea şi revizuirea periodica a unui ghid de bune practici de vaccinare, care sa ofere cele mai noi date ştiinţifice asupra vaccinurilor incluse în PNI şi informaţii asupra modului de administrare, a eficacităţii şi siguranţei vaccinurilor utilizate şi a recomandărilor privind vaccinurile nou introduse

6.1.2.1. Ghid de bune practici de vaccinare avizat de Ministerul Sănătăţii

CNV, INSP, Comisii de specialitate, organizaţii profesionale

Ghid avizat

NA

Îmbunătăţirea competenţelor medicilor vaccinatori

2025

NA

NA

AP 6.1.3. Asigurarea de metode moderne de e-learning pentru educaţia continua a profesioniştilor implicaţi în procesul de vaccinare în vederea actualizării cunoştinţelor legate de bolile prevenibile prin vaccinare şi de modalităţile de prevenţie existente

6.1.3.1. Realizarea unei platforme de e-learning pentru educaţia continua a profesioniştilor implicaţi în procesul de vaccinare

INSP

Platformă funcţională

Profesionişti pregătiţi anual

NA

Îmbunătăţirea competenţelor medicilor vaccinatori

2025;

Permanent

NA

Conexat cu activitatea 2.1.5.2.

AP 6.1.4. Dezvoltarea de politici şi instrumente pentru extinderea competenţelor profesioniştilor prin instruirea în tehnici eficiente de comunicare

6.1.4.1. Pregătirea şi implicarea întregii resurse umane din domeniul sănătăţii pentru a acţiona ca avocaţi pentru imunizare.

INSP, DSP, Organizaţii profesionale

Curriculum de instruire formalizat;

Profesionişti pregătiţi anual

NA

Îmbunătăţirea competenţelor medicilor vaccinatori

2025

Permanent

NA

Conexat cu activitatea 2.1.5.2.

AP 6.1.5. Formarea farmaciştilor pentru înţelegerea beneficiilor vaccinării şi pentru informarea corectă a publicului cu privire la recomandările oficiale

6.1.5.1. Realizarea unui program de formare postuniversitară pentru farmacişti privind vaccinarea şi pentru informarea corectă a publicului cu privire la recomandările oficiale

INSP, DSP, Organizaţii profesionale

Curriculum de instruire formalizat;

Profesionişti pregătiţi anual

NA

Îmbunătăţirea competenţelor farmaciştilor privind comunicarea pentru vaccinare

2025

Permanent

NA

Conexat cu activitatea 2.1.5.2.

AP 6.1.6. Formarea altor categorii de profesionişti (cadre didactice, asistenţi sociali personali, preoţi) pentru înţelegerea beneficiilor vaccinării şi pentru informarea corectă a publicului cu privire la recomandările oficiale

6.1.6.1. Realizarea unui program de formare postuniversitară pentru alte categorii de profesionişti privind vaccinarea şi pentru informarea corectă cu privire la recomandările oficiale

INSP, DSP, Organizaţii profesionale

Curriculum de instruire formalizat; Profesionişti pregătiţi anual

NA

Îmbunătăţirea competenţelor altor categorii de profesionişti privind comunicai' ea pentru vaccinare

2025 Permanent

NA

Conexat cu activitatea 2.1.5.2.

Obiectiv General 7: Creşterea capacităţii de supraveghere a bolilor prevenibile prin vaccinare

Obiectiv Specific nr. 7.1: Consolidarea sistemului de supraveghere a bolilor prevenibile prin vaccinare

AP. 7.1.1. Creşterea capacităţii de implementare a cadrului legislativ privind supravegherea bolilor transmisibile prin asigurarea de personal dedicat şi instruirea acestuia pentru aplicarea metodologiilor de supraveghere

7.1.1.1. Asigurarea de personal suficient în DSP, cu responsabilităţi distincte privind supravegherea bolilor transmisibile

MS, DSP, INSP

Nr. profesionişti responsabili de supravegherea BT/judeţ/naţional

75

150

2027

NA

NA

7.1.1.2. Formarea periodică a celor care raportează (furnizori de servicii medicale, profesionişti din DSP) în supravegherea bolilor transmisibile

INSP, DSP; Organizaţii profesionale, ANMCS

Nr. profesionişti instruii pentru supravegherea bolilor transmisibile

NA

100/an

Permanent

700.000

buget de stat

7.1.1.3. Monitorizarea raportărilor şi feed-back privind raportarea şi validarea cazurilor

INSP, DSP

Raport anual

NA

Îmbunătăţirea calităţii raportărilor în domeniul BT

Permanent

NA

NA

AP. 7.1.2. Dezvoltarea continuă a Registrului unic de boli transmisibile, cu informaţii acurate privind bolile prevenibile prin vaccinare, colectate în timp real, care să stea la baza măsurilor de sănătate publică.

7.1.2.1. Dezvoltarea de soluţii informatice adecvate pentru îmbunătăţirea permanentă a RUBT

MS, INSP

Soluţii informatice implementate

NA

O supraveghere îmbunătăţită BT

Permanent

7.000.000

bugetul fondurilor externe nerambursabile, buget de stat

AP. 7.1.3. Asigurarea resurselor financiare pentru o bună desfăşurare a activităţii de supraveghere, prevenire şi control a bolilor transmisibile.

7.1.3.1. Implementarea sistematică şi riguroasă a programului naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare

MS, INSP, DSP, furnizori de servicii medicale

indicatorii programului naţional specific

NA

O supraveghere îmbunătăţită BT

Permanent

350.000.000

NA

AP. 7.1.4. Conştientizarea specialiştilor din domeniul medical privind importanţa raportării corecte a datelor privind bolile transmisibile în vederea implementării unor măsuri de control adecvate.

7.1.4.1. Activităţi de instruire pentru toate categoriile de profesionişti şi activităţi de analiză a calităţii raportărilor în RUBT

MS, INSP, DSP, furnizori de servicii medicale

Nr. specialişti instruiţi/an

Nr. rapoarte de analiză

NA

O supraveghere îmbunătăţită a BT

Permanent

25.000.000

bugetul fondurilor externe nerambursabile, buget de stat.

Obiectiv Specific nr. 7.2: Testări de laborator pentru boli prevenibile prin vaccinare

AP 7.2.1. Creşterea capacităţii de detecţie rapidă şi caracterizare a microorganisme lor prioritare în domeniul bolilor transmisibile, în acord cu strategia ECDC

7.2.1.1. Realizarea de instruiri pentru creşterea capacităţii de detecţie rapidă şi caracterizare a microorganisme lor prioritare în domeniul bolilor transmisibile, inclusiv pentru laboratoarele de referinţă

MS, INSP, DSP, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Medico - Militară "Cantacuzino"

Nr. specialişti instruiţi/an

Nr. metode de detecţie rapidă implementate

NA

O supraveghere îmbunătăţită a BT

Permanent

NA

Inclus în proiectul de la activitatea anterioară

Obiectiv specific nr. 7.3. Analiza statusului imunitar în populaţia generală sau în subgrupuri populaţionale

AP 7.3.1. Organizarea unor studii epidemiologice de seroprevalenţă pentru bolile prevenibile prin vaccinare

7.3.1.1. Realizarea de studii de seroprevalenţă pentru bolile prevenibile prin vaccinare

MS, INSP, DSP, laboratoare medicale, alţi furnizori de servicii

Nr. studii seroprevalenţă

NA

Cel puţin trei studii de prevalenţă

2030

3.000.000

buget de stat

Obiectiv General 8: Comunicare pentru creşterea încrederii populaţiei în beneficiile vaccinării, prin parteneriat social sustenabil

Obiectiv Specific nr. 8.1: Realizarea unui parteneriat social sustenabil pentru vaccinare (poate include autorităţi, decidenţi, profesionişti din sistemul medical, organizaţii ale societăţii civile, entităţi economice, mass-media, organizaţii/profesionişti).

AP. 8.1.1. Definirea misiunii parteneriatului social, a criteriilor de eligibilitate şi a principiilor etice

8.1.1.1. Încheierea unui Acord de parteneriat cu entităţile relevante pentru susţinerea vaccinării - autorităţi, parteneri privaţi, organizaţii ale societăţii civile

MS, INSP, alte ministere şi autorităţi naţionale, organizaţii profesionale, entităţi economice, media, organizaţii ale societăţii civile

Acord de parteneriat asumat de partenerii relevanţi

NA

O susţinere mai fermă şi mai vizibilă a vaccinării

2025

NA

NA

-

AP. 8.1.2. Implementarea activă a parteneriatului şi promovarea vaccinării

8.1.2.1. Realizarea de întâlniri semestriale/anuale, cu asumarea de măsuri de susţinere activă a vaccinării

MS, INSP, alte ministere şi autorităţi naţionale, organizaţii profesionale, entităţi economice, media, organizaţii ale societăţii civile

Rapoarte de activitate

Nr. măsuri implementate

NA

5 Rapoarte anuale de activitate;

10 măsuri cu acoperire naţională implementate

Permanent

NA

NA

Obiectiv Specific nr. 8.2: Asigurarea accesului facil la informaţii ştiinţifice privind riscurile, beneficiile şi siguranţa vaccinurilor pentru profesionişti şi pentru populaţie

AP 8.2.1. Programe de instruire continuă care să-i ajute pe profesioniştii din domeniul sănătăţii să discute cu sensibilitate şi respect problemele de îngrijorare ale părinţilor cu privire la vaccinare

8.2.1.1. Programe de instruire pentru medici şi asistente privind comunicarea pentru vaccinare

MS, INSP, organizaţii profesionale

Nr. profesionişti instruiţi

NA

Creşterea cererii pentru vaccinarea HPV

2026

NA

Conexat cu activitatea 2.1.5.2.

-

AP 8.2.2. Crearea unei biblioteci virtuale de materiale informative pe tema vaccinării pentru populaţie

8.2.2.1. Înfiinţarea bibliotecii virtuale de materiale informative pe tema vaccinării, cu niveluri de informare adaptate pentru profesionişti din domeniul medical, profesionişti din alte domenii, părinţi, media, populaţie etc.

MS, INSP

Bancă de informaţii pentru vaccinare înfiinţată

NA

Îmbunătăţirea informării publice privind vaccinarea

2025

1.000.000

buget de stat

-

8.2.2.2. Promovarea bibliotecii virtuale de materiale informative pe tema vaccinării în toate mediile sociale

MS, INSP, alte ministere/autorităţi, organizaţii profesionale, organizaţii ale societăţii civile, media,

Nr. acţiuni promovare/an

NA

Îmbunătăţirea informării publice privind vaccinarea

Permanent

1.050.000

Buget de stat (PNV)

-

8.2.2.3. Actualizarea continuă a bibliotecii virtuale de materiale informative pe tema vaccinării pentru populaţie

MS, INSP

Bancă de informaţii actualizată

NA

Îmbunătăţirea informării publice privind vaccinarea

Permanent

NA

NA

Obiectiv Specific nr. 8.3: Implementarea de campanii naţionale de educaţie pentru sănătate privind vaccinarea şi bolile prevenibile prin vaccinare

AP 8.3.1. Evaluarea nivelului cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor legate de vaccinare în rândul populaţiei generale

8.3.1.1. Realizarea de studii periodice de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor legate de vaccinare în rândul populaţiei generale

INSP

Nr. studii realizate

NA

Cel puţin două studii

2024:

2027;

2030

3.000.000

buget de stat

-

AP 8.3.2. Dezvoltarea de materiale de educaţie pentru sănătate destinate populaţiei generale şi diseminarea acestora pe cele mai adecvate canale de comunicare

8.3.2.1. Realizarea unui program de instruire profesională în domeniul promovării sănătăţii pentru profesioniştii din sistemul de sănătate publică

INSP, DSP, Organizaţii profesionale

Nr. profesionişti formaţi

NA

500 profesionişti formaţi

2026

25.000.000

bugetul fondurilor externe nerambursabile/buget de stat

-

8.3.2.2. Colaborarea cu entităţi specializate pentru ajustarea mesajelor de vaccinare cu tehnici de marketing social

INSP

Ezitarea la vaccinare

de completat din ultimul studiu

scădere cu 25% a ezitării la vaccinare până în 2030

permanent

conexat cu activitatea precedentă

bugetul fondurilor externe nerambursabile/buget de stat

-

AP 8.3.3. Informarea şi educarea populaţiei în vederea creşterii aderenţei la măsurile de prevenire şi control ale bolilor transmisibile.

8.3.3.1. Evaluarea rezultatelor şi adaptarea strategiilor de comunicare pentru creşterea încrederii în vaccinare pe termen mediu şi lung

INSP, DSP

Rapoarte de evaluare

NA

scădere cu 25% a ezitării la vaccinare până în 2031

permanent

conexat cu activitatea 8.3.2.

NA

-

8.3.3.2. Realizarea de acţiuni sistematice de informare şi educare a populaţiei în vederea creşterii aderenţei la măsurile de prevenire şi control ale bolilor transmisibile.

INSP, DSP

Nr. acţiuni de informare/an

NA

scădere cu 25% a ezitării la vaccinare până în 2032

permanent

conexat cu activitatea 8.3.2.

NA

Obiectiv Specific nr. 8.4: Implementarea de strategii de comunicare pentru vaccinare destinate comunităţilor sau grupurilor vulnerabile

AP 8.4.1. Identificarea grupurilor ezitante la vaccinare şi a barierelor care influenţează succesul programului de vaccinare

8.4.1.1. Realizarea de acţiuni de identificare a grupurilor ezitante la vaccinare în judeţe şi în comunităţi

DSP, autorităţi publice locale, furnizori de servicii medicale, furnizori de servicii sociale

Raport anual

NA

scădere cu 25% a ezitării la vaccinare până în 2033

permanent

NA

NA

-

AP 8.4.2. Adaptarea resurselor de comunicare la nivel naţional pentru a îmbunătăţi gradul de conştientizare şi încredere în vaccinare pentru comunităţi/grupuri vulnerabile

8.4.2.1. Realizarea de materiale de informare adaptate grupurilor ezitante la vaccinare în judeţe şi în comunităţi

DSP, INSP

Raport anual

NA

scădere cu 25% a ezitării la vaccinare până în 2034

permanent

NA

NA

AP 8.4.3. Creşterea şi susţinerea conştientizării şi a cererii de vaccinuri în toate comunităţile şi pe parcursul întregii vieţii.

8.4.3.1. Realizarea de acţiuni de informare a grupurilor existente la vaccinare în judeţe şi în comunităţi

DSP, autorităţi publice locale, furnizori de servicii medicale, furnizori de servicii sociale

Raport anual

NA

scădere cu 25% a ezitării la vaccinare până în 2035

permanent

NA

NA

Obiectiv Specific nr. 8.5: Creşterea nivelului de încredere în sistemul de evaluare şi monitorizare a siguranţei vaccinurilor din România.

AP 8.5.1. Implementarea de activităţi de comunicare pentru a promova încrederea comunităţii în procesul de monitorizare şi răspuns la reacţiile adverse postvaccinale.

8.5.1.1. Realizarea unei campanii de informare privind monitorizarea şi răspunsul la reacţiile adverse postvaccinale

MS, INSP, ANMDMR; DSP, organizaţii profesionale

Campanie implementată

NA

scădere cu 25% a ezitării la vaccinare până în 2036

2026

conexat cu ob. specific 4.1.

bugetul fondurilor externe nerambursabile

Obiectiv General 9: Asigurarea şi menţinerea unei contribuţii importante a României în Regiunea Europeană

Obiectiv Specific nr. 9.1: Implementarea activă a Programului extins al OMS privind imunizarea şi la alte iniţiative de imunizare relevante la nivel regional şi global

AP 9.1.1. Organizarea de activităţi de vaccinare în situaţii de crize umanitare, migraţie, urgenţe de sănătate publică/epidemii, pandemii.

9.1.1.1. Identificarea rapidă şi sistematică a grupurilor vulnerabile în situaţii de risc epidemiologic

MS, INSP, DSP

Raport anual (secţiune din Raportul privind BT)

NA

Scăderea riscului de focare de BT

2026

NA

NA

9.1.1.2. Campanii ţintite de vaccinare a grupurilor vulnerabile în situaţii de risc epidemiologic

MS, INSP, DSP

Nr. campanii implementate;

Nr. persoane vaccinate;

Nr. doze vaccin

NA

Scăderea riscului de focare de BT

2027

NA

NA

AP 9.1.2. Iniţierea şi extinderea colaborărilor cu sistemul de medicină veterinară pentru identificarea unor rezervoare animale pentru bolile prevenibile prin vaccinare şi pentru realizarea unor studii epidemiologice şi de seroprevalenţă integrate.

9.1.2.1. Colaborarea continuă cu sistemul de medicină veterinară pentru identificarea unor rezervoare animale pentru bolile prevenibile prin vaccinare şi pentru realizarea unor studii epidemiologice şi de seroprevalenţă integrate.

MS, INSP, ANMDMR; ANSVSA

Protocol de colaborare

NA

Nr. rezervoare identificate

permanent

NA

NA

AP 9.1.3. Implementarea progresiva a unor instrumente digitale pentru managementul integrat al sănătăţii publice şi a unor sisteme de informaţii geografice care să asigure o mai bună utilizare a datelor legate de boli prevenibile prin vaccinare şi de imunizare şi formarea resursei umane pentru utilizarea eficienta a acestora.

9.1.3.1. Dezvoltarea de instrumente digitale pentru managementul integrat al sănătăţii publice şi a unor sisteme de informaţii geografice care să asigure o mai bună utilizare a datelor legate de boli prevenibile prin vaccinare

MS, INSP

Instrumente digitale noi sau îmbunătăţite

NA

2026

NA

NA

AP 9.1.4. Susţinerea cercetării şi inovării în introducerea şi dezvoltarea de noi vaccinuri la nivel naţional, pentru monitorizarea eficacităţii şi siguranţei vaccinurilor şi în evaluarea barierelor existente la nivelul societăţii pentru acceptarea vaccinării

Proiecte de cercetare operaţională

MS, INSP, ANMDMR; INCDMM "Cantacuzino"

proiecte de cercetare

NA

2026

NA

NA

Obiectiv Specific nr. 9.2: Creşterea vizibilităţii Comitetului Naţional de Vaccinare la nivel internaţional

AP 9.2.1. Implicarea activă şi participarea CNV în reţeaua Comitetelor internaţionale de vaccinologie din cadrul OMS şi ECDC şi a participării la grupurile consultative tehnice internaţionale de imunizare pentru a elabora cele mai bune decizii adaptate contextului epidemiologic regional.

9.2.1.1. Facilitarea participării active a CNV la reţele şi grupuri consultative

CNV, MS; INSP

Raport anual de activitate al CNV

NA

2026

NA

NA

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 966 bis din data de 25 octombrie 2023

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (2)
Modificat de numărul de obiecte din listă: (1)
Influenţat de numărul de obiecte din listă: (1)