Capitolul 1 - 1. INTRODUCERE - Strategie din 2022 naţională privind economia circulară

M.Of. 943 bis

În vigoare

Versiune de la: 11 Octombrie 2023

CAPITOLUL 1:1. INTRODUCERE

SUBCAPITOLUL 1:1.1. Raţiunea pentru economia circulară

SECŢIUNEA 1:1.1.1. Conceptul de economie circulară

EC înlocuieşte abordarea liniară, bazată pe exploatarea resurselor, producţie şi consum nesustenabil cu o abordare circulară, sustenabilă şi cu beneficii pentru capitalul economic, social şi de mediu. În cele din urmă, sistemul la care se aspiră nu produce nici deşeuri, nici poluare, făcând să circule resursele, materialele şi produsele la cea mai înaltă calitate în cadrul sistemului de producţie şi, dacă este posibil, reutilizând materialele în biosferă pentru a reface capitalul natural, biodiversitate şi ecosisteme, la sfârşitul ciclului de viaţă. În felul acesta se reduce utilizarea resurselor naturale şi impactul negativ asupra mediului, contribuind în acelaşi timp la creşterea bunăstării umane. EC include şi înlocuirea substanţelor chimice periculoase cu altele mai puţin periculoase. Pe scurt, conceptul se bazează pe următoarele trei principii fundamentale:

Tranziţia către EC provoacă autorităţile, întreprinderile şi consumatorii să regândească modelele de producţie şi de consum şi să redefinească termenul de "creştere", transformându-l într-unul care să cuprindă beneficii sociale şi de mediu dincolo de profitul economic. EC urmăreşte decuplarea activităţii economice de utilizarea resurselor naturale, circulând în siguranţă materialele prin tehnosferă³ şi biosferă, eliminând în acelaşi timp externalităţile negative, deşeuri şi poluare, din sistem.

O imagine de ansamblu mai concretă este oferită de cele 9 aşa-numite strategii R, care pornesc de la refuzul de a arunca produsele până la reciclare şi recuperare, a se vedea Figura A-1, anexa A. Deşi politicile privind EC sunt adesea asociate cu politicile privind deşeurile, este important să se realizeze că doar două dintre cele nouă strategii R se aplică la sfârşitul ciclului de viaţă al produselor. De fapt, activităţile de EC cu cel mai mare potenţial economic de mediu afectează etapele de la începutul ciclului de viaţă şi se concentrează pe prevenirea deşeurilor şi pe prelungirea duratei de viaţă a produselor. Prin urmare, EC decuplează creşterea economică de utilizarea resurselor prin reducerea aportului de materiale, maximizând în acelaşi timp capacitatea de utilizare a produselor şi minimizând generarea de deşeuri. Această concepţie circulară a buclelor închise contribuie la rezolvarea problemelor legate de penuria de resurse, de fluxurile biochimice şi de schimbările climatice, având în acelaşi timp un beneficiu regenerativ şi recuperativ pentru comunităţi⁴.

SECŢIUNEA 2:1.1.2. Urgenţa şi potenţialul tranziţiei la EC

Tranziţia către o EC reprezintă o provocare internaţională. La nivel global, ne confruntăm cu resurse naturale limitate şi cu o populaţie în creştere. Potrivit ONU, utilizarea materialelor la nivel mondial s-a triplat în ultimele patru decenii, din cauza creşterii consumului provocat de creşterea rapidă a clasei de mijloc din întreaga lume (United Nations, 2016). Cererea de materii prime va creşte şi mai mult ca urmare a creşterii populaţiei globale, a creşterii rapide a clasei de mijloc în ţările mai puţin dezvoltate şi în curs de dezvoltare şi a dezvoltării de noi tehnologii care necesită materii prime specifice. Acest lucru va exacerba problemele de mediu, legate de climă şi alte probleme de sustenabilitate.

România şi Europa, în general, sunt extrem de dependente de importurile de materii prime. Acest lucru le face vulnerabile în faţa tensiunilor geopolitice care au un impact asupra preţurilor şi a aprovizionării cu materii prime în viitor. China este principalul furnizor a 15 din cele 25 de materii prime critice ale UE, ceea ce înseamnă că UE depinde în mare măsură de exporturile Chinei⁵. Potrivit unui raport al Joint Research Center⁶, balanţa comercială a materiilor prime din România în 2018 a fost negativă, incluzând minerale, metale, piatră şi sticlă. În 2019, România a importat din străinătate 92% din intrările de minereuri metalice şi 54% din intrările de materiale energetice fosile⁷.

Extracţia şi utilizarea materiilor prime are, de asemenea, un efect negativ asupra schimbărilor climatice, deoarece contribuie la consumul de energie şi la generarea de emisii de gaze cu efect de seră. Trecerea la circularitate este esenţială pentru atingerea obiectivelor climatice convenite în cadrul Acordului de la Paris, prin care ţările se angajează să menţină creşterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C şi să continue eforturile de limitare a creşterii temperaturii la 1,5°C⁸.

Aplicarea principiilor EC în întreaga economie a UE are potenţialul de a creşte PIB-ul UE cu încă 0,5 % până în 2030 şi de a crea aproximativ 700.000 de noi locuri de muncă prin cererea suplimentară de forţă de muncă din partea fabricilor de reciclare şi a serviciilor de reparaţii¹¹. O astfel de cerere poate veni şi din partea actorilor de economie socială precum întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie. O întreprindere socială poate crea 70 de locuri de muncă verzi şi durabile per 1000 tone de deşeuri colectate pentru a fi reutilizate¹².

În context global, principiile EC sunt strâns legate de ODD ale ONU şi pot contribui în mod direct la realizarea a 21 dintre ţinte şi indirect la realizarea a încă 28 de ţinte¹³. Cele mai puternice relaţii şi sinergii între practicile de EC şi ODD se regăsesc în cadrul ODD 6 - Apă curată şi sanitaţie, ODD 7 - Energie curată şi la preţuri accesibile, ODD 8 - Muncă decentă şi creştere economică, ODD 12 - Consum şi producţie durabile şi ODD 15 - Viaţa terestră, având scoruri ridicate atât pentru contribuţiile directe, cât şi pentru cele indirecte. ODD 1 - Fără sărăcie, ODD 2 - Foamete zero şi ODD 14 - Viaţa subacvatică sunt afectate de practicile de EC în mod indirect.

SUBCAPITOLUL 2:1.2. Agenda UE în ceea ce priveşte EC

În 2015, CE a adoptat primul PAEC al UE¹⁴ ce includea măsuri în strânsă legătură cu priorităţi-cheie ale UE, printre care, ocuparea forţei de muncă şi creşterea economică, agenda în materie de investiţii, combaterea schimbărilor climatice şi energia, agenda socială şi inovarea industrială, precum şi cu eforturile depuse la nivel mondial în domeniul dezvoltării durabile. Pornind de la acţiunile privind EC puse în aplicare începând cu 2015, CE a adoptat noul PAEC¹⁵ în 2020 pentru a realiza o Europă mai curată şi mai competitivă, în cooperare cu actorii economici, consumatorii, cetăţenii şi organizaţiile societăţii civile.

PAEC a anunţat iniţiative pe tot parcursul ciclului de viaţă al produselor, adresate atât consumatorilor, cât şi producătorilor, care se concentrează pe proiectarea produselor, pe procesele de producţie, pe consum, precum şi pe prevenirea deşeurilor şi a poluării, asigurându-se că resursele utilizate rămân în economia UE cât mai mult timp posibil. Principalele lanţuri valorice ale produselor luate în considerare în cadrul PAEC includ produsele electronice şi de telecomunicaţii, bateriile şi vehiculele, materialele plastice, ambalajele, textilele, construcţiile şi clădirile, precum şi alimentele, apa şi nutrienţii. Obiectivele EC sunt, de asemenea, incluse în planul de acţiune al UE "Zero poluare", prin care generarea de deşeuri ar trebui să fie redusă în mod semnificativ şi, în special, deşeurile municipale ar trebui reduse cu 50% până în 2030. Acestea fac parte dintr-o listă de alte obiective care contribuie la "viziunea de poluare zero pentru 2050"¹⁶.

PAEC a anunţat, de asemenea şi face referire la o iniţiativă privind produsele electronice circulare, la o strategie cuprinzătoare a UE pentru textile şi la Strategia UE privind Materialele Plastice, 2020. O prezentare generală a celor mai relevante iniţiative din cadrul PAEC poate fi găsită în Anexa B, în timp ce prezentarea completă a tuturor iniţiativelor PAEC - atât legislative, cât şi nelegislative - poate fi accesată pe pagina web a CE¹⁷. În ultimul pachet privind economia circulară din 2022¹⁸, CE a adoptat Iniţiativa privind Politica în domeniul Produselor Durabile, inclusiv propunerea unui Regulament privind Proiectarea Ecologică a Produselor Durabile, precum şi Strategia UE pentru Textile Durabile şi Circulare¹⁹. Iniţiativa privind Politica în domeniul Produselor Durabile va avea ca obiectiv să se asigure că produsele introduse pe piaţa UE devin din ce în ce mai durabile şi rezistă la testul circularităţii, făcând ca atât producţia, cât şi consumul să fie mai ecologice şi reducând la minimum deşeurile şi poluarea.

Până în prezent, 17 state membre ale UE au elaborat deja strategii, în termeni generali, privind EC. Acestea includ Polonia, Slovacia şi Cehia ca ţări din Europa de Est. Foaia de parcurs privind EC pentru Ungaria este în curs de pregătire. Pentru a ţine pasul cu tendinţele europene şi pentru a utiliza EC ca mijloc de a stabili o economie locală rezistentă şi puternică, România se alătură acestor eforturi de identificare a oportunităţilor circulare pentru a consolida competitivitatea economică, ocuparea forţei de muncă şi pentru a menţine şi îmbunătăţi calitatea mediului.