Secţiunea 2 - 1.1.2. Urgenţa şi potenţialul tranziţiei la EC - Strategie din 2022 naţională privind economia circulară

M.Of. 943 bis

În vigoare

Versiune de la: 11 Octombrie 2023

SECŢIUNEA 2:1.1.2. Urgenţa şi potenţialul tranziţiei la EC

Tranziţia către o EC reprezintă o provocare internaţională. La nivel global, ne confruntăm cu resurse naturale limitate şi cu o populaţie în creştere. Potrivit ONU, utilizarea materialelor la nivel mondial s-a triplat în ultimele patru decenii, din cauza creşterii consumului provocat de creşterea rapidă a clasei de mijloc din întreaga lume (United Nations, 2016). Cererea de materii prime va creşte şi mai mult ca urmare a creşterii populaţiei globale, a creşterii rapide a clasei de mijloc în ţările mai puţin dezvoltate şi în curs de dezvoltare şi a dezvoltării de noi tehnologii care necesită materii prime specifice. Acest lucru va exacerba problemele de mediu, legate de climă şi alte probleme de sustenabilitate.

România şi Europa, în general, sunt extrem de dependente de importurile de materii prime. Acest lucru le face vulnerabile în faţa tensiunilor geopolitice care au un impact asupra preţurilor şi a aprovizionării cu materii prime în viitor. China este principalul furnizor a 15 din cele 25 de materii prime critice ale UE, ceea ce înseamnă că UE depinde în mare măsură de exporturile Chinei⁵. Potrivit unui raport al Joint Research Center⁶, balanţa comercială a materiilor prime din România în 2018 a fost negativă, incluzând minerale, metale, piatră şi sticlă. În 2019, România a importat din străinătate 92% din intrările de minereuri metalice şi 54% din intrările de materiale energetice fosile⁷.

Extracţia şi utilizarea materiilor prime are, de asemenea, un efect negativ asupra schimbărilor climatice, deoarece contribuie la consumul de energie şi la generarea de emisii de gaze cu efect de seră. Trecerea la circularitate este esenţială pentru atingerea obiectivelor climatice convenite în cadrul Acordului de la Paris, prin care ţările se angajează să menţină creşterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C şi să continue eforturile de limitare a creşterii temperaturii la 1,5°C⁸.

Aplicarea principiilor EC în întreaga economie a UE are potenţialul de a creşte PIB-ul UE cu încă 0,5 % până în 2030 şi de a crea aproximativ 700.000 de noi locuri de muncă prin cererea suplimentară de forţă de muncă din partea fabricilor de reciclare şi a serviciilor de reparaţii¹¹. O astfel de cerere poate veni şi din partea actorilor de economie socială precum întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie. O întreprindere socială poate crea 70 de locuri de muncă verzi şi durabile per 1000 tone de deşeuri colectate pentru a fi reutilizate¹².

În context global, principiile EC sunt strâns legate de ODD ale ONU şi pot contribui în mod direct la realizarea a 21 dintre ţinte şi indirect la realizarea a încă 28 de ţinte¹³. Cele mai puternice relaţii şi sinergii între practicile de EC şi ODD se regăsesc în cadrul ODD 6 - Apă curată şi sanitaţie, ODD 7 - Energie curată şi la preţuri accesibile, ODD 8 - Muncă decentă şi creştere economică, ODD 12 - Consum şi producţie durabile şi ODD 15 - Viaţa terestră, având scoruri ridicate atât pentru contribuţiile directe, cât şi pentru cele indirecte. ODD 1 - Fără sărăcie, ODD 2 - Foamete zero şi ODD 14 - Viaţa subacvatică sunt afectate de practicile de EC în mod indirect.