Secţiunea 7 - 4.1.7. Combaterea discriminării şi a atitudinilor antirome - Strategie din 2022 a Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2022-2027
M.Of. 450 bis
În vigoare Versiune de la: 5 Mai 2022
SECŢIUNEA 7:4.1.7. Combaterea discriminării şi a atitudinilor antirome
În materia protecţiei drepturilor romilor, legislaţia anti-discriminare din România este suficient de acoperitoare şi în concordanţă cu Directiva 2000/43/EC a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, dar nu atinge în mod practic toate domeniile vieţii publice şi private; în ultimii ani s-a înregistrat o creştere a numărului cazurilor de discriminare înregistrate la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), sau instrumentate de instanţele judecătoreşti, fapt ce demonstrează o creştere a gradului de cunoaştere sau încredere în mecanismele naţionale de protecţie împotriva discriminării. Din analiza efectuată de ANR, provocările majore persistă în ceea ce priveşte cunoaşterea de către publicul larg a legislaţiei care îi protejează în cazuri de discriminare şi a drepturilor de care se bucură, exercitarea drepturilor de către aceştia, punerea în aplicare a legislaţiei de către agenţii de aplicare a legii, în special în cazurile conexe de discriminare, discurs incitator la ură sau infracţiuni motivate de ură, precum şi lipsa formării de specialitate a agenţilor responsabili de punere în aplicare a legii, ori a lipsei protocoalelor specifice, care au ca rezultat lipsa investigării sau ignorării în cursul anchetei a aspectelor care ţin de discriminarea multiplă sau intersecţională a unora dintre victime, spre exemplu etnicitate în corelare cu vârstă, gen, dizabilitate, orientare sexuală şi identitate sau expresie de gen, vârstă, ş.a. motive care, potrivit legii, constituie circumstanţe agravante.
În România şi în spaţiul european, atitudinile anti-rome sunt vizibile în spaţiul public, în toate sferele vieţii cotidiene, fapt reliefat şi de recentele rapoarte ale societăţii civile, care recomandă României şi celorlalte State Membre să ia măsuri pentru abordarea discriminării multiple/intersecţionale şi creşterea caracterului disuasiv al secţiunilor aplicate în cazuri de discriminare, să dezvolte programe naţionale de formare pentru prevenirea şi combaterea discriminării pentru reprezentanţii instituţiilor publice şi să combată activ rasismul remanent la nivelul instituţiilor şi atitudinile antirome existente în societate. Aceste obiective se pot materializa prin cultivarea, la toate nivelurile administraţiei publice - locale, judeţene, centrale - a unei culturi pentru nediscriminare, în favoarea egalităţii, acceptării diferenţei şi respectului pentru diversitate.
Lipsa combaterii active a atitudinilor antirome este semnalată de societatea civilă care monitorizează punerea în aplicare a legislaţiei anti-discriminare. Astfel, se constată că combaterea atitudinilor anti-rome prin legislaţia anti-discriminare existentă nu este suficientă şi că toate cele patru domenii sectoriale din Strategie - educaţie, ocupare, locuire şi sănătate - trebuie însoţite de măsuri relevante care să abordeze şi să facă referire explicită la atitudinile anti-rome. Mai mult, acestea recomandă crearea de instrumente care să combată rasismul şi xenofobia prin mijloacele legislaţiei penale, fapt ce ar asigura ca discriminarea făţişă, discursul incitator la ură şi infracţiunile motivate de ură împotriva romilor să nu se mai întâmple; în acest sens, Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal a fost preluată în legislaţia română. Astfel de aspecte sunt susţinute şi raportate şi de Comisia Europeană, care cere statelor membre UE ca în revizuirea măsurilor de incluziune a romilor să răspundă acestor provocări majore, în special abordări intersectoriale, transsectoriale şi integrate pentru eliminarea discriminării multiple şi a excluderii multidimensionale; planificarea bazată pe analiza nevoilor femeilor şi copiilor de etnie romă şi luarea în consideraţie a diversităţii existente în rândul romilor şi abordarea intersecţională a modelelor de excludere şi discriminare cu care se confruntă anumite grupuri şi subgrupuri din rândul comunităţilor vulnerabile cu romi.
Comisia Europeană recomanda în 2019 tuturor Statelor Membre recunoaşterea atitudinilor antirome, pentru promovarea unei abordări puternice de nediscriminare, în cadrul intervenţiilor de incluziune a romilor în toate domeniile. Aceasta trebuie să includă recunoaşterea particularităţilor atitudinilor antirome, ale infracţiunilor motivate de ură şi ale retoricii împotriva romilor, precum şi provocările cu care se confruntă victimele de etnie romă în ceea ce priveşte accesul la justiţie, protecţie şi asistenţă (cum ar fi subraportarea, inclusiv din cauza fricii de discriminare, sau de represalii din partea autorităţilor de anchetă, riscurile de revictimizare, impactul atitudinilor părtinitoare ale autorităţilor faţă de măsurile prevăzute de dreptul penal ca răspuns la criminalitate etc.).
Atitudinile antirome - Antigypsyism, în engleză -, sau rasismul anti-rom, după cum este folosit de activiştii pentru drepturile omului, sunt recunoscute în spaţiul european drept o formă specifică de rasism îndreptat împotriva romilor, sintilor şi nomazilor, dar şi a altor grupuri care sunt stigmatizate, făcând apel la exonimul profund peiorativ "ţigan", larg răspândit în spaţiul public. Organizaţiile rome şi pro-rome reunite la nivel european în coaliţia Alliance against Antigypsyism, au propus definiţia de lucru a termenului antigypsyism, al cărui echivalent recomandat de ANR pentru folosirea în limba română în documente oficiale este "atitudini antirome", cu scopul evitării folosirii termenului peiorativ:
"Atitudinile antirome reprezintă un complex persistent, construit din punct de vedere istoric al rasismului acceptat împotriva grupurilor sociale identificate cu termenul discriminatoriu "ţigan" sau alţi termeni peiorativi asociaţi şi încorporează:
- o percepţie uniformizatoare şi care defineşte şi descrie aceste grupuri din perspectiva stereotipurilor şi prejudecăţilor;
- Atribuirea acestor caracteristici specific către aceste grupuri;
- Constructe sociale discriminatorii şi practici violente care decurg din acestea, cu efecte de marginalizare şi degradante şi care reproduc dezavantaje structurale."
Măsuri pentru combaterea atitudinilor antirome şi consolidarea legislaţiei anti-discriminare:
Adoptarea în Strategie a definiţiei recomandată de coaliţia europeană Alliance against Antigypsyism şi operaţionalizarea acesteia în legislaţia anti-discriminare existentă; actualizarea prevederilor legislaţiei penale care sancţionează discursul incitator la ură şi infracţiunile motivate de ură cu această definiţie, precum şi conferirea unui caracter disuasiv al pedepselor aplicabile prin conferirea atributului de agravantă atitudinii antirome. Formarea continuă a agenţilor de aplicare a legii, a procurorilor şi judecătorilor în ceea ce priveşte înţelegerea fenomenului şi implicaţiilor atitudinilor antirome, în instrumentarea cazurilor conexe.
Consolidarea legislaţiei pentru abordarea eficace a discriminării multiple/intersecţionale în practica juridică a CNCD şi creşterea caracterului disuasiv al sancţiunilor aplicate în cazuri de discriminare multiplă.
Elaborarea programelor naţionale de formare pentru prevenirea şi combaterea discriminării pentru angajaţii din instituţiile publice.
Combaterea activă a rasismului instituţional acceptat pe scară largă prin adoptarea definiţiei acceptate de sectorul neguvernamental rom la nivel european a atitudinilor antirome şi promovarea implicaţiilor negative a acestora.
Dezvoltare de campanii de informare şi conştientizare eficiente în instituţiile publice care furnizează servicii publice în domeniile educaţie, sănătate publică, ocuparea forţei de muncă, locuire.
Campanii de informare şi conştientizare asupra fenomenului şi implicaţiilor atitudinilor antirome în mediul privat care livrează servicii către populaţie.
ANR recomandă ca lupta împotriva atitudinilor antirome trebuie să aibă o dimensiune preventivă şi una pro-activă, accentul punându-se pe promovarea unui discurs pozitiv despre romi în spaţiul public, educarea majorităţii populaţiei în acest sens şi creşterea conştientizării asupra consecinţelor negative a acestora, pe modelul cunoaşterii şi conştientizării la nivelul societăţii despre fenomenul anti-semitismului şi consecinţele negative ale unor astfel forme de manifestare a urii rasiale.
Conform Raportului Evaluarea sumativă a modelului "Prima prioritate: Niciun copil invizibil" (ANPDCA, UNICEF România, 2017) analiza incidenţei vulnerabilităţilor copiilor în funcţie de etnie arată o incidenţă crescută a unor vulnerabilităţi în rândul copiilor romi, care sunt mai expuşi riscului de violenţă, abuz sau neglijare.