Secţiunea 3 - 4.1.3. Educaţie - Strategie din 2022 a Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2022-2027
M.Of. 450 bis
În vigoare Versiune de la: 5 Mai 2022
SECŢIUNEA 3:4.1.3. Educaţie
În domeniul educaţiei, în continuare sunt înregistrate discrepanţe majore între copiii romi şi cei ai populaţiei majoritare în ceea ce priveşte participarea şcolară, nivelul de performanţă şcolară şi abandonul şcolar, precum şi referitor la tratamentul diferenţiat, atât în privinţa calităţii actului didactic, cât şi a discriminării şi segregării.
Printre principalele obstacole identificate de Consiliul Uniunii Europene în respectarea dreptului la educaţie31) se remarcă în special segregarea şcolară, părăsirea timpurie a sistemului de învăţământ şi slaba participare a copiilor romi la educaţia timpurie.
31) Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 2013 şi articolul 28 al Convenţiei Naţiunilor Unite pentru drepturile copilului, ratificată şi de România
Cele mai multe cercetări relevă în continuare decalajul dintre romi şi populaţia majoritară pe niveluri de instruire, precum şi accesul redus al copiilor romi la educaţie timpurie în comparaţie cu cei aparţinând populaţiei majoritare. Chiar dacă au fost implementate măsuri afirmative în domeniul educaţiei (locuri distinct alocate pentru romi la liceu şi universitate), sau programe de alfabetizare de tip "A doua şansă" pentru persoanele care au depăşit cu cel puţin 4 ani vârsta corespunzătoare clasei de şcolarizare, se poate observa în continuare decalajul dintre romi şi populaţia majoritară în termeni de acumulări educaţionale. Ultimul recensământ din România (2011) indica faptul că ponderea etnicilor români care nu au absolvit nicio şcoală era de 1% în timp ce ponderea etnicilor romi era de 14%. Din totalul persoanelor considerate analfabete, 229.721, aproape 30% aparţin minorităţii rome (67.480). În schimb, dacă ponderea populaţiei majoritare cu studii superioare era de 15%, ponderea etnicilor romi care absolviseră studii superioare era sub 1%.
O cercetare mai recentă arată faptul că două treimi dintre etnicii romi fie nu au absolvit nici o clasă, fie au absolvit maxim studiile gimnaziale, o pondere de cinci ori mai ridicată decât cea a populaţiei majoritare32). Decalajul se păstrează şi în cazul studiilor liceale absolvite, ponderea populaţiei majoritare care a finalizat studiile liceale fiind de trei ori mai ridicată decât cea a etnicilor romi33). Acelaşi studiu indică faptul că jumătate dintre persoanele de etnie romă cu cel mult 8 clase absolvite fie nu ştiau să scrie, fie aveau mari dificultăţi de scriere.
32) IRES (2018). Studiu comparativ a nevoilor comunităţilor de romi în contextul stabilirii priorităţilor strategice de intervenţie pentru incluziunea socială a acestora. Cluj-Napoca: IRES
33) Idem
România nu a înregistrat în ultimii ani progrese în domeniul facilitării accesului copiilor romi la învăţământul timpuriu. Nici în învăţământul obligatoriu nu s-au constatat progrese, chiar dacă decalajul dintre romi şi populaţia majoritară este mai mic decât în cazul educaţiei timpurii. Ponderea copiilor romi care frecventează învăţământul obligatoriu este de 78% (faţă de 95% pentru copiii români din vecinătate). Decalajul se măreşte din nou în cazul accesului la învăţământul liceal, unde regăsim mai puţin de un sfert dintre elevii romi (22%), comparativ cu populaţia majoritară unde ponderea urcă la 80%34).
34) EU-MIDIS II. (2016). Al doilea sondaj privind minorităţile şi discriminarea în Uniunea Europeană. Romii - rezultate selectate. Luxemburg: Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale