Secţiunea 3 - Cadrul normativ al Uniunii Europene de coordonare în domeniul ocupării şi formării profesionale - Strategie din 2021 Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027

M.Of. 559 bis

În vigoare
Versiune de la: 31 Mai 2021
SECŢIUNEA 3:Cadrul normativ al Uniunii Europene de coordonare în domeniul ocupării şi formării profesionale
(1)Eforturile Uniunii Europene de răspuns la efectele pandemiei COVID-19
Pandemia cauzată de coronavirusul SARS COV-2 reprezintă un şoc major pentru economia europeană şi mondială. Statele membre au adoptat măsuri bugetare, politice şi de asigurare a lichidităţii, pentru a spori capacitatea sistemelor de sănătate şi pentru a oferi ajutor cetăţenilor şi sectoarelor afectate în mod deosebit.
În acest context, pentru a atenua efectele negative asupra nivelului de trai al populaţiei şi asupra economiei, Comisia Europeană a adoptat măsuri economice diverse care includ flexibilizarea la maximum a normelor bugetare europene, revizuirea normelor privind ajutoarele de stat şi instituirea Iniţiativei pentru investiţii ca reacţie la coronavirus, în valoare de 37 de miliarde EURO, cu scopul de a furniza lichidităţi întreprinderilor mici şi sectorului asistenţei medicale.
În plus, pe 2 aprilie 2020, pentru a proteja vieţile şi nivelul de trai al cetăţenilor Statelor Membre ale Uniunii Europene (SM UE), Comisia a lansat o nouă iniţiativă, Instrumentul de sprijin pentru atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă (SURE, respectiv Support to mitigating Unemployment Risks in an Emergency), care va contribui la păstrarea locurilor de muncă şi la ajutorarea familiilor. De asemenea, Comisia a propus redirecţionarea fondurilor structurale disponibile către măsuri de răspuns la criza generată de pandemia de coronavirus.
SURE a fost aprobat prin Regulamentul (UE) 2020/672 al Consiliului din 19 mai 2020 privind instituirea unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă ca urmare a epidemiei de COVID-19. 4
__________
4https: //eur-lex.europa .eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32020R0672&from=RO
Instrumentul SURE are rolul de a oferi statelor membre asistenţă financiară de până la 100 de miliarde EURO, sub formă de împrumuturi acordate în condiţii avantajoase. Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să acopere costurile schemelor naţionale de măsuri care vizează reducerea timpului de lucru al persoanelor angajate (short time work schemes) - programe care le permit întreprinderilor să-şi reducă programul de lucru şi să ofere în acelaşi timp sprijin pentru asigurarea de venituri persoanelor angajate. Aceste scheme au rolul de a reduce incidenţa şomajului, susţinerea veniturilor persoanelor angajate, menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie şi a capitalului uman al întreprinderilor şi păstrarea stabilităţii economice.
Împrumuturile se vor baza pe garanţii furnizate de statele membre şi vor fi direcţionate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument, însă acesta va fi deosebit de important pentru statele membre cel mai grav afectate economic de efectele pandemiei COVID-19.
SURE 5 va sprijini programele de şomaj parţial şi măsurile similare cu scopul de a proteja locurile de muncă, angajaţii şi persoanele care desfăşoară o activitate independentă împotriva riscului de concediere şi de pierdere a veniturilor. Firmele vor putea să reducă temporar timpul de lucru al angajaţilor sau să întrerupă complet activitatea, statul oferind sprijin financiar pentru asigurarea unui venit pentru orele nelucrate. Lucrătorii care desfăşoară o activitate independentă vor primi un ajutor de înlocuire a veniturilor pentru actuala situaţie de urgenţă.
__________
5 Guvernul României a adoptat în şedinţa din data de 7 august 2020 Memorandumul cu tema: Un acord de principiu privind contractarea de împrumuturi de la Uniunea Europeană în cadrul instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă (SURE), ca urmare a apariţiei epidemiei de COVID-19.
(2)RECOMANDAREA CONSILIULUI din 30 octombrie 2020 privind "O punte către locuri de muncă - consolidarea Garanţiei pentru tineret" şi de înlocuire a Recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înfiinţarea unei garanţii pentru tineret6
__________
6https: //eur-lex.europa .eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32020H1104(01)&from=RO
Pandemia provocată de coronavirusul SARS CoV-2 a evidenţiat dificultăţile întâmpinate frecvent de mulţi tineri în tranziţia spre ocupare şi la accesul pe piaţa muncii. În acest context, Comisia Europeană consolidează eforturile de susţinere a tinerilor prin oferirea de posibilităţi de a-şi dezvolta întregul potenţial de a modela viitorul UE şi de a prospera pe parcursul tranziţiei verzi şi a celei digitale. Cu iniţiativa Next Generation EU 7 şi cu viitorul buget al UE, Comisia Europeană propune variante de finanţare europeană pentru generaţia următoare şi pentru angajarea tinerilor.
__________
7 Instrumentul financiar temporar conceput pentru a stimula redresarea Uniunii Europene după criza provocată de COVID-19, care alături de bugetul pe termen lung al Uniunii Europene va forma cel mai mare pachet de stimulente finanţat din bugetul UE,având un total de 1 800 de miliarde EUR.
Având în vedere că din 2013, de la momentul punerii în practică a Garanţiei pentru tineret, circa 24 milioane de tineri au reuşit să intre pe piaţa muncii, Consiliul a adoptat în unanimitate propunerea Comisiei privind "O punte către locuri de muncă - consolidarea Garanţiei pentru tineret" şi de înlocuire a Recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înfiinţarea unei garanţii pentru tineret, prin care se urmăreşte consolidarea Garanţiei pentru tineret.
Garanţia pentru tineret consolidată are rolul de a se asigura că toţi tinerii cu vârsta sub 30 de ani beneficiază de o ofertă de calitate de ocupare, de formare continuă, de ucenicie sau de stagiu într-o perioadă de patru luni de la momentul în care au devenit şomeri sau au părăsit educaţia formală, în conformitate cu Principiul 4 al Pilonului European al Drepturilor Sociale.
Noile scheme de Garanţie pentru tineret ar trebui să fie structurate în patru faze, respectiv cartografierea, informarea, pregătirea şi oferta propriu-zisă şi organizate în conformitate cu circumstanţele naţionale, regionale şi locale, acordând atenţie perspectivei de gen şi diversităţii tinerilor care sunt vizaţi de aceste scheme.
Cele patru faze propuse pentru implementarea schemelor de Garanţie pentru Tineret includ mai multe etape, şi anume:
Cartografierea (mapping) - Identificarea grupului ţintă, a serviciilor disponibile şi a nevoilor de competenţe; prevenirea situaţiilor în care tinerii devin NEETs prin sisteme de urmărire şi avertizare timpurie;
Informarea (outreach) - Creşterea conştientizării şi direcţionarea comunicării către tinerii care au cea mai mare nevoie de serviciile disponibile; sporirea gradului de informare pentru grupurile vulnerabile;
Pregătirea (preparation) - Utilizarea instrumentelor de profilare pentru a adapta planurile de acţiune individualizate; furnizarea serviciilor de consiliere, îndrumare şi mentorat; îmbunătăţirea abilităţilor digitale prin acces la cursuri pregătitoare; evaluarea, îmbunătăţirea şi validarea altor abilităţi relevante;
Oferta (offer) de calitate de ocupare, de formare continuă, de ucenicie sau de stagiu - Utilizarea stimulentelor pentru ocuparea forţei de muncă şi pentru întreprinderile nou-înfiinţate; alinierea ofertei la standardele existente pentru a asigura calitatea şi echitatea; oferirea de asistenţă post-ofertă şi utilizarea posibilităţii de a beneficia de informaţii după angajare cu privire la calitatea ofertei.
De asemenea, sunt identificate şi o serie de condiţii transversale necesare pentru punerea în aplicare în condiţii optime a noilor scheme naţionale de Garanţie pentru Tineret, precum mobilizarea parteneriatelor, îmbunătăţirea colectării datelor şi monitorizarea, utilizarea completă şi optimă a fondurilor disponibile pentru implementarea acestor scheme.
(3)Politici ale Uniunii Europene relevante pentru domeniul ocupării forţei de muncă
a)_
Unul dintre principalele obiective ale politicii de la nivelul Uniunii Europene constă în atingerea unui nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unei strategii coordonate în acest context, care să promoveze o forţă de muncă cu calificări corespunzătoare, instruită şi adaptabilă, şi pieţe ale muncii care să răspundă tuturor schimbărilor economice derivate din contextul european actual sau viitor.
Pe cale de consecinţă şi având în vedere clauza orizontală din articolul 9 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), obiectivul mai sus menţionat trebuie luat în considerare la elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor şi activităţilor la nivel european.
În conformitate cu TFUE, statele membre consideră politicile lor economice şi promovarea ocupării forţei de muncă ca fiind chestiuni de interes comun şi le coordonează în cadrul Semestrului European.
Astfel, Semestrul European reprezintă cadrul utilizat pentru coordonarea politicilor economice din întreaga Uniune Europeană. Acest demers include aspecte de coordonare atât la nivel european, cât şi naţional şi permite Statelor Membre UE să discute planurile lor economice şi bugetare şi să monitorizeze progresele înregistrate în anumite momente din cursul unui an.
Semestrul European debutează de regulă în luna noiembrie, când Comisia Europeană stabileşte priorităţile pentru anul următor. În cazul statelor membre non-euro, ciclul anual privind Semestrul European se încheie în momentul adoptării recomandărilor specifice de ţară în perioada iunie-august a anului următor, iar pentru statele membre din zona euro, procesul prevede transmiterea în luna octombrie a proiectelor de planuri bugetare către Comisia Europeană, care ţin cont de recomandările specifice de ţară adoptate în vară de către Consiliu.
Priorităţile pe termen scurt şi mediu la nivel european, dar şi în statele membre se vor focaliza pe patru dimensiuni prioritare: mediul, productivitatea, stabilitatea şi echitatea.
Noua agendă economică europeană are rolul de a garanta o tranziţie echitabilă şi favorabilă incluziunii şi care să acorde prioritate oamenilor. De asemenea, se va pune accent pe măsuri destinate regiunilor, industriilor şi lucrătorilor care se vor confrunta cu cele mai mari dificultăţi.
Drept urmare, la data de 17 decembrie 2019, Comisia Europeană a publicat pachetul de toamnă privind Semestrul European, moment care marchează debutul Semestrului 2020.
Un element de noutate în cadrul acestui proces de coordonare european este faptul că principalul instrument prin care Comisia Europeană stabileşte priorităţile economice şi sociale generale pentru UE şi statele membre oferind orientări politice pentru următoarele douăsprezece luni a fost redenumit - Strategia Anuală privind Creşterea Durabilă 2020 (anterior Analiza Anuală a Creşterii). Aceste priorităţi trebuie integrate de statele membre în deciziile economice naţionale şi, implicit, în Programele Naţionale de Reformă şi în Programele de Stabilitate sau Convergenţă.
b)_
Această strategie reflectă viziunea de creştere economică promovată de Comisia Europeană în Pactul Ecologic European (European Green Deal). Provocările economice pe termen lung (referitoare la schimbările climatice, digitalizarea şi evoluţiile demografice) trebuie abordate printr-un nou model de creştere, care să permită menţinerea competitivităţii economice şi atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică.
Măsurile dezvoltate în cadrul pactului au rolul de a determina o tranziţie justă şi echitabilă din punct de vedere social,care să nu excludă nicio persoană sau nicio regiune şi care să permită cetăţenilor şi întreprinderilor din UE să beneficieze de tranziţia către o economie verde şi durabilă. În acest context, se va pune accent pe investiţiile în tehnologii ecologice, soluţii durabile şi dezvoltarea de noi întreprinderi adaptate la noul model de creştere.
De asemenea, Pactul ecologic european reprezintă un prim pas în integrarea Agendei 2030 a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în contextul şi cadrul de coordonare dezvoltat la nivel european.
Figura nr. 1 - Pactul Ecologic European
Sursa: Comisia Europeană, Comunicarea COM (2019) 640 final din 11.12.2019
c)_
Raportul comun privind ocuparea forţei de muncă face parte din pachetul de toamnă, alături de Strategia Anuală privind Creşterea Durabilă, şi oferă o imagine de ansamblu anuală asupra principalelor evoluţii la nivel social şi în domeniul ocupării forţei de muncă în Europa, precum şi asupra acţiunilor de reformă ale statelor membre, în conformitate cu orientările pentru politicile de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre.
d)_
Orientările pentru politicile de ocupare a forţei de muncă (adoptate anual conform prevederilor articolului 148 din TFUE) prezintă obiective strategice pentru politicile naţionale pentru ocuparea forţei de muncă şi conţin priorităţi politice în domeniile ocupării forţei de muncă, educaţiei şi incluziunii sociale. Acestea combină priorităţile politicii cu o serie de elemente cheie în curs de desfăşurare. Dintre cele 10 orientări integrate, patru orientări sunt formulate pentru politicile de ocupare a forţei de muncă, restul de şase fiind orientări de politică economică în sens mai larg (articolul 121 din TFUE).
1._
Pentru a corespunde celor patru dimensiuni ale Strategiei Anuale de Dezvoltare Durabilă şi, în special, dimensiunea sustenabilităţii mediului înconjurător, care reflectă o Europă socială mai puternică pentru tranziţii juste şi care integrează Obiectivele Organizaţiei Naţiunilor Unite de Dezvoltare Durabilă, textul Orientărilor pentru anul 2020 a fost modificat în consecinţă, după cum urmează:
- stimularea cererii de forţă de muncă (orientarea 5);
- consolidarea ofertei de forţă de muncă şi îmbunătăţirea accesului la locuri de muncă, aptitudini şi competenţe (orientarea 6);
- consolidarea funcţionării pieţelor muncii şi a eficacităţii dialogului social (orientarea 7);
- promovarea egalităţii de şanse pentru toţi, promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei (orientarea 8).
2._
Având în vedere contextul pandemic actual, întregul proces al Semestrului European va fi supus unei schimbări majore, ce se va materializa în următoarele:
- Potrivit Strategiei Anuale pentru 2021 privind Creşterea Durabilă adoptată de către Comisia Europeană la 17 septembrie 2020, prin COM(2020) 575 final, Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) va fi unul dintre principalele instrumente de redresare la nivelul Uniunii Europene. Acest instrument va sprijini statele membre în consolidarea rezilienţei sociale şi economice prin intermediul Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), instrumente ce se vor concentra atât asupra reformelor, cât şi asupra investiţiilor care sprijină dubla tranziţie verde şi digitală şi vor conduce la crearea de locuri de muncă şi generarea creşterii economice.
- Drept urmare, ciclul Semestrului European pentru anul 2021 va suferi modificări faţă de cele anterioare prin integrarea MRR în cadrul acestuia (Figura nr. 2). PNRR-urile vor deveni principalul document de referinţă privind iniţiativele de reformă ale statelor membre şi împreună cu Programele Naţionale de Reformă (PNR) vor fi incluse într-un singur document integrat (Figura nr. 3).
- Având în vedere că MRR va sprijini măsuri ce vizează provocări identificate în cuprinsul Recomandărilor Specifice de Ţară, pentru statele membre care vor prezenta PNRR nu vor fi elaborate recomandări specifice ci doar recomandări fiscale în cadrul Pactului de Stabilitate şi Creştere.
- Totodată, Rapoartele de ţară din 2021 vor fi înlocuite cu documente analitice ale Comisiei Europene, care vor evalua stadiul de implementare al PNRR, împreună cu propunerile Comisiei Europene pentru actele de punere în aplicare ale Consiliului, cu un calendar în funcţie de adoptarea la nivel naţional a fiecărui PNRR.
Figura nr. 2. Calendarul indicativ al Semestrului European 2020/20218
__________
8 Acest calendar este orientativ şi nu într-o formă finală, fiind transmis statelor membre de către Secretariatul Comitetului privind Ocuparea Forţei de Muncă (EMCO) şi reprezentând structura noului Semestru European pentru anul 2021 aşa cum a rezultat din discuţiile la nivel UE până la acest moment.
Figura nr. 3. Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă
(4)Politici europene relevante pentru domeniul competenţelor pentru viaţă şi locuri de muncă
1._
În UE, educaţia şi formarea intră în sfera de competenţă a statelor membre. În acest context, iniţiativele europene pentru competenţe urmăresc mobilizarea tuturor părţilor interesate pentru sprijinirea următoarelor direcţii de acţiune: înţelegerea competenţelor, dezvoltarea competenţelor, asigurarea transparenţei şi recunoaşterii competenţelor.
Investiţiile în oameni, în special în tineri, reprezintă o prioritate majoră la nivelul uniunii, având în vedere că o educaţie de înaltă calitate pentru toţi cetăţenii ajută UE să îşi atingă obiectivele economice şi sociale. În plus, sistemele solide de educaţie reprezintă punctul de plecare atât pentru o carieră profesională de succes, cât şi cea mai bună protecţie împotriva şomajului şi a sărăciei.
Educaţia şi formarea profesională (EFP) reprezintă un element esenţial al sistemelor de învăţare pe tot parcursul vieţii, ajutându-i pe cetăţeni să obţină cunoştinţele, abilităţile şi competenţele cerute pentru a avea acces la locurile de muncă disponibile pe piaţa muncii.
EFP răspunde nevoilor economiei, dar, în acelaşi timp, le oferă cursanţilor competenţe importante de care au nevoie pentru a se dezvolta pe plan personal şi pentru a deveni cetăţeni activi. De asemenea, EFP contribuie la creşterea performanţei întreprinderilor şi a competitivităţii, susţine cercetarea şi inovarea şi este un element central al politicii sociale şi de ocupare a forţei de muncă.
2.Agenda pentru competenţe în Europa9
__________
9 COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR O NOUĂ AGENDĂ PENTRU COMPETENŢE ÎN EUROPA Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacităţii de inserţie profesională şi a competitivităţii - COM(2016) 381 final
Contribuie la realizarea priorităţilor politice ale Comisiei Europene intitulate "Un nou impuls pentru crearea de locuri de muncă, creştere şi investiţii", prin abordarea a trei provocări presante ale economiilor actuale:
- lipsa competenţelor adecvate pentru a răspunde necesităţilor de pe piaţa muncii;
- transparenţa insuficientă a competenţelor şi a calificărilor;
- dificultatea de a anticipa şi de a determina necesităţile în materie de competenţe.
Agenda este construită în jurul a trei direcţii principale, fiecare dintre acestea cu direcţii specifice de intervenţie, astfel:
- îmbunătăţirea calităţii şi a relevanţei formării de competenţe;
- sporirea vizibilităţii şi a comparabilităţii competenţelor şi calificărilor;
- promovarea informaţiilor cu privire la competenţe, documentarea şi alegerea unei cariere în cunoştinţă de cauză.
Pornind de la Agenda pentru competenţe adoptată în 2016 şi valorificând potenţialul Planului de redresare pentru Europa, prin o nouă Agendă pentru competenţe10 Comisia Europeană a stabilit o abordare nouă şi dinamică a politicii în materie de competenţe la nivelul UE, cu scopul de a orienta statele membre şi de a contribui la stimularea dublei tranziţii şi la susţinerea redresării economice în urma impactului socioeconomic al pandemiei COVID-19. Pentru ca acest demers să fie o reuşită, învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru toţi trebuie să devină o realitate în Europa, în fiecare stat membru şi în fiecare regiune.
__________
10 (COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR European Skills Agenda for sustainable competitiveness, social fairness and resilience COM(2020) 274 final
3.Politici europene centrate pe promovarea competenţelor în rândul tinerilor
Consiliul European a încurajat statele membre, Consiliul UE şi Comisia Europeană: să continue demersurile din cadrul iniţiativelor importante care promovează spaţiul european al învăţării (precum Programul Erasmus+, universităţile europene, recunoaşterea reciprocă a diplomelor etc.); să analizeze provocările legate de competenţe digitale şi inteligenţă artificială; să promoveze incluziunea în educaţie şi formare pe tot parcursul vieţii, cu accent pe inovaţie, dezvoltarea industriilor culturale.
Prin Comunicarea Comisiei Europene la reuniunea din 201711de la Goteborg privind educaţia şi cultura au fost promovate şase propuneri de politică cu rol de a oferi orientări strategice cu impact inclusiv asupra dezvoltării competenţelor:
__________
11 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic Şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Consolidarea identităţii europene prin educaţie şi cultură. Contribuţia Comisiei Europene la reuniunea liderilor din 17 noiembrie de la Goteborg (COM/2017/0673 final)
- promovarea, până în anul 2025, a programului Erasmus+, pentru dublarea numărului de participanţi, cu prioritate a celor provenind din medii defavorizate;
- elaborarea unei recomandări a Consiliului privind îmbunătăţirea învăţării limbilor străine în Europa, pentru ca toţi absolvenţii de învăţământ secundar superior să cunoască bine două limbi străine; în acest sens, în anul 2019, a fost adoptată Recomandarea Consiliului din 22 mai 2019 privind o abordare globală a predării şi învăţării limbilor12;
__________
12 https: //eur-lex.europa .eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019H0605(02)&from=EN
- elaborarea unei recomandări a Consiliului privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor din învăţământul superior şi a diplomelor de absolvire a unei forme de învăţământ/a perioadelor de studii în străinătate, pentru validarea transfrontalieră a certificatelor de formare şi de învăţare pe tot parcursul vieţii ("procesul Sorbona");
- consolidarea capacităţii de finanţare a Fondului de garantare pentru sectoarele creative şi culturale;
- adoptarea de măsuri pentru crearea unor universităţi cu adevărat europene;
- consolidarea dimensiunii europene a Euronews.
4.Nouă agendă a UE pentru învăţământul superior
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind o nouă agendă a UE pentru învăţământul superior (COM/2017/0247 final)13 a fost dezvoltată în contextul creşterii cererii de persoane înalt calificate şi implicate din punct de vedere social. Până în anul 2025, se preconizează că jumătate din toate locurile de muncă vor necesita calificări de nivel înalt.
__________
13 https: //eur-lex.europa .eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017DC0247&from=RO
Reforma învăţământului superior este responsabilitatea statelor membre, iar cadrul de coordonare de la nivelul UE poate sprijini statele membre în eforturile lor de reformă educaţională.
Noua agendă pentru învăţământul superior vizează corelarea iniţiativelor UE de sprijin a modernizării învăţământului superior cu provocările statelor membre şi cu procesul de pregătire a următoarei perioade de finanţare multi-anuală a UE 2021-2027.
În acest context, agenda pentru învăţământul superior se va concentra pe patru priorităţi corespunzătoare de acţiune, sprijinite prin activităţi la nivelul UE, respectiv:
1.Combaterea viitoarelor necorelări în materie de competenţe şi promovarea excelenţei în dezvoltarea competenţelor;
2.Consolidarea unor sisteme de învăţământ superior favorabile incluziunii şi conectate;
3.Asigurarea faptului că instituţiile de învăţământ superior contribuie la inovare;
4.Sprijinirea unor sisteme de învăţământ superior eficace şi eficiente.