Secţiunea 2 - Context naţional pentru Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027 - Strategie din 2021 Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027

M.Of. 559 bis

În vigoare
Versiune de la: 31 Mai 2021
SECŢIUNEA 2:Context naţional pentru Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027
2.1.Cadrul strategic naţional
(1)Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020 şi Planul de acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei au fost elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, cu sprijinul instituţiilor şi autorităţilor publice relevante pe piaţa muncii, şi au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1071/2013.
Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020 şi-a propus să impulsioneze eforturile naţionale în scopul atingerii ţintei de ocupare de 70% stabilită de România pentru anul 2020 pentru populaţia în vârstă 20-64 de ani. Strategia a avut la bază o viziune integrată asupra politicilor relevante pentru piaţa muncii, atât din perspectiva dezvoltării cererii, cât şi din perspectiva gestionării ofertei de forţă de muncă.
Obiectivele specifice şi direcţiile de acţiune ale acestui document strategic au fost:
a)O1. Creşterea ocupării în rândul tinerilor şi prelungirea vieţii active a persoanelor în vârstă, cu următoarele direcţii de acţiune:
1.Diminuarea şomajului în rândul tinerilor şi a numărului de tineri din categoria NEETs2 (care nu sunt în ocupare, educaţie sau formare);
__________
2 Tânărul NEET este definit în Legea nr. 76/2002 privind sistemului asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, ca fiind persoana cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională.
2.Creşterea participării pe piaţa muncii a persoanelor în vârstă.
b)O2. Îmbunătăţirea structurii ocupaţionale şi participării pe piaţa muncii în rândul femeilor şi persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, cu următoarele direcţii de acţiune:
1.Reducerea ocupării în agricultura de subzistenţă şi facilitarea relocării acestei resurse umane către activităţi non-agricole;
2.Creşterea participării femeilor pe piaţa muncii, inclusiv prin măsuri suport de reconciliere a vieţii profesionale cu cea de familie;
3.Creşterea participării persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii prin dezvoltarea de măsuri care să combine suportul social cu activarea.
c)O3. Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare şi competenţe adaptate la cerinţele pieţei muncii, cu următoarele direcţii de acţiune:
1.Sprijinirea adaptabilităţii şi dezvoltării permanente a forţei de muncă corelate cu schimbările structurale ale pieţei muncii;
2.Îmbunătăţirea nivelului de competenţe al persoanelor şomere şi inactive apte de muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe piaţa muncii.
d)O4. Îmbunătăţirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor cu impact pe piaţa muncii, cu următoarele direcţii de acţiune:
1.Consolidarea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor cu impact pe piaţa muncii;
2.Consolidarea dialogului social la toate nivelurile pentru a facilita adoptarea, implementarea şi respectarea politicilor cu impact pe piaţa muncii.
(2)Strategia naţională pentru locuri de muncă verzi 2018-2025 şi Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale pentru locuri de muncă verzi 2018-2025 au fost elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin consultări cu ministerele de resort şi cu Institutul Naţional de Statistică, şi au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 594/2018.
Strategia are fixate trei obiective specifice asociate procesului amplu de tranziţie la "economia verde", respectiv:
Obiectivul Specific 1 - Stimularea antreprenoriatului şi creării de locuri de muncă verzi cu accent pe sectoarele de competitivitate crescută identificate în Strategia Naţională pentru Competitivitate 2014-2020 şi Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020;
Obiectivul Specific 2 - Dezvoltarea competenţelor forţei de muncă în vederea asigurării unei ocupări de calitate în sectoarele competitive, generatoare de locuri de muncă verzi;
Obiectivul Specific 3 - Consolidarea cooperării cu actorii relevanţi şi a dialogului cu partenerii sociali din sectoarele cu potenţial pentru crearea de locuri de muncă verzi.
(3)Planul de Implementare a Garanţiei pentru Tineret 2017-2020
În România, Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înfiinţarea unei Garanţii pentru tineret 3 a fost pusă în aplicare prin Planul de Implementare a Garanţiei pentru Tineret 2017-2020 (PIGT 2017-2020), documentul strategic în domeniul ocupării tinerilor care a continuat măsurile şi programele din cadrul Planului de Implementare a Garanţiei pentru Tineret 2014-2015, elaborat ca urmare a recomandării menţionate anterior.
__________
3https: //eur-lex.europa .eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013H0426(01)&from=EN
Garanţia pentru Tineret a urmărit să asigure ca toţi tinerii sub vârsta de 25 de ani să primească o ofertă de bună calitate de obţinere a unui loc de muncă, de continuare a educaţiei, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, într-un interval de patru luni de la intrarea în şomaj sau de la momentul în care nu mai urmează o formă de învăţământ formal.
PIGT 2017-2020 a inclus măsuri şi programe implementate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), precum şi de alte instituţii cu atribuţii în domeniu.
ANOFM a implementat măsuri de stimulare a ocupării tinerilor, atât prin bugetul asigurărilor pentru şomaj, cât şi prin Fondul Social European (ucenicie, stagii, prime de mobilitate, prime de activare şi subvenţionarea locurilor de muncă).
2.2.Cadrul legislativ naţional
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, are ca scop realizarea mai multor obiective pe piaţa muncii, printre care: sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei, stimularea şomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă, stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă, îmbunătăţirea structurii ocupării pe ramuri economice şi zone geografice, creşterea mobilităţii forţei de muncă în condiţiile schimbărilor structurale care se produc în economia naţională, precum şi protecţia persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj.
Legea nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor, cu modificările ulterioare, reglementează suportul acordat angajatorilor care încadrează în muncă elevi şi studenţi pe perioada vacanţelor. Astfel, angajatorii beneficiază, pentru fiecare elev şi student, de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referinţă. Stimulentul financiar se acordă la cererea angajatorului din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic.
Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, cu modificările ulterioare, reglementează modalitatea de efectuare a stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, prin promovarea de stagii care să le permită absolvenţilor de studii universitare un prim contact cu piaţa muncii şi sporirea competenţelor profesionale în concordanţă cu nevoile angajatorilor. Angajatorul care încheie un contract de stagiu beneficiază, pe perioada derulării contractului de stagiu (6 luni), de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună.
Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Ucenicia la locul de muncă are drept scop creşterea nivelului de competenţe pentru forţa de muncă prin învăţare şi practicarea unor ocupaţii direct la locul de muncă. Angajatorii care doresc să organizeze activităţi de ucenicie la locul de muncă pentru locurile de muncă declarate vacante şi care încheie un contract de ucenicie, beneficiază, la cerere, pe perioada derulării acestuia (între 6 luni şi 3 ani, în funcţie de nivelul de calificare pentru care se realizează programul), de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună. Ucenicia reprezintă formarea profesională realizată la locul de muncă în baza unui contract de ucenicie. Durata contractului de ucenicie se stabileşte în funcţie de nivelul de calificare pentru care urmează să se pregătească ucenicul (6 luni pentru calificări de nivel 1; 12 luni pentru calificări de nivel 2; 24 de luni pentru calificări de nivel 3; 36 de luni pentru calificări de nivel 4).
Legea nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările ulterioare. Legea defineşte economia socială ca fiind ansamblul activităţilor organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupului vulnerabil şi/sau producerea şi furnizarea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări. Aceasta are la bază iniţiativa privată, voluntară şi solidară, cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitului către asociaţi.