Secţiunea 22 - A. Acţiuni de adaptare la nivel naţional - Strategie din 2013 naţională a României privind schimbările climatice 2013 - 2020
M.Of. 536 bis
Ieşit din vigoare Versiune de la: 26 August 2013
SECŢIUNEA 22:A. Acţiuni de adaptare la nivel naţional
SUBSECŢIUNEA 1:4.2.1. Acţiunea 1: Actualizarea scenariilor climatice
(1)În baza informaţiilor existente, ANM va actualiza scenariile climatice existente referitoare la temperatura aerului, volumul precipitaţiilor şi altele asemenea. Perioada de actualizare a scenariilor climatice este de 5 ani şi urmează să fie stabilită prin proiecte de cercetare. Scenariile climatice vor fi elaborate la nivel global şi regional, cu particularizare la condiţiile specifice României. Elaborarea acestor scenarii va urmări să scoată în evidenţă diferenţele regionale ale condiţiilor climatice pe teritoriul României şi va implica cooperarea cu statele vecine şi specialiştii internaţionali. România a participat deja la dezvoltarea scenariilor climatice regionale, ca parte a cooperării cu diferite organizaţii europene.
(2)O nouă generaţie de modele climatice globale şi experimente numerice - CMIP 5 au fost pregătite de comunitatea ştiinţifică internaţională în 2010 pentru a actualiza rezultatele datelor CMIP 3, folosite în cel de-al 4-lea Raport de Evaluare al IPCC aferent anului 2007). Noul model va permite atât estimarea pe termen scurt, cât şi pe termen lung a evoluţiei climei şi, astfel, se vor furniza mai multe informaţii necesare pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Aceste rezultate ale noilor modele trebuie să fie proiectate la scara regională a României, pentru a crea proiecţii regionale actualizate ale schimbărilor climatice pentru acest secol.
(3)La elaborarea actualizată a scenariilor climatice se vor lua în considerare următoarele priorităţi:
a)pentru completarea datelor CMIP 5 vor fi utilizate metodele statistice şi dinamice pentru diminuarea impactului schimbărilor climatice de la nivel global elaborate deja pentru CMIP 3;
b)concluziile studiilor comparative pentru colectarea informaţiilor relevante privind impactul şi coerenţa rezultatelor schimbărilor climatice la scară regională;
c)elaborarea unor noi tehnici de creştere a rezoluţiei modelelor folosindu-se modelarea climatică regională şi noi tehnici statistice;
d)elaborarea metodelor statistice şi dinamice pentru a asocia rezultatele climatice cu modelele de evaluare a impactului; de exemplu în agricultură, hidrologie, servicii de ecosistem;
e)estimarea scenariilor celor mai optimiste precum şi cele mai pesimiste pentru stabilirea proiecţiilor regionale;
f)în baza concluziilor activităţii de modelare, actualizarea nivelurilor de incertitudine privind estimarea prognozelor schimbărilor climatice la nivel regional.
(4)Scenariile climatice stabilesc domeniul evoluţiilor celor mai probabile. Factorii de decizie vor ţine cont de concluziile scenariilor climatice în definitivarea tuturor politicilor de dezvoltare atât pentru prezent cât şi pentru viitor şi ale analizei specifice cost-beneficiu. Pe baza unei analize cost-beneficiu va fi stabilită oportunitatea unor acţiuni imediate sau cu diferite orizonturi de timp, precum şi o bază pentru deciziile la nivel administrativ.
(5)În vederea adoptării unor măsuri eficiente de adaptare la efectele schimbărilor climatice este necesară cunoaşterea cât mai exactă a efectelor potenţiale ale schimbărilor climatice asupra sectoarelor economice şi sociale din ţara noastră. Este necesară continuarea activităţilor de cercetare, având în vedere următoarele priorităţi:
a)determinarea vulnerabilităţii sectoarelor, regiunilor şi ale sistemelor naturale/antropice la producerea unor evenimente meteorologice extreme;
b)identificarea evoluţiei schimbărilor climatice în România, cât mai aproape posibil la nivel regional şi local;
c)elaborarea scenariilor climatice luând în considerare condiţiile medii şi diferitele evenimente meteorologice extreme, bazate pe modele climatice regionale şi evaluarea incertitudinilor asociate cu aceste scenarii;
d)realizarea studiilor privind impactul schimbărilor climatice asupra sectoarelor, regiunilor şi sistemelor naturale/antropice.
SUBSECŢIUNEA 2:4.2.2. Acţiunea 2: Susţinerea activităţilor de cercetare în domeniul schimbărilor climatice şi crearea unei baze naţionale de date privind schimbările climatice
Deciziile luate vor fi fundamentate de concluziile programelor specifice de cercetare şi ale analizelor dezvoltate la nivel trans-sectorial. Cercetarea va fi orientată cu prioritate către sprijinirea elaborării politicilor naţionale şi sectoriale şi optimizarea interfeţei ştiinţă-politică. După cum a fost evidenţiat în timpul interviurilor realizate în scopul elaborării acestei componente MMSC va coordona activitatea de creare a unei baze naţionale de date privind schimbările climatice, acţionând în acest sens împreună cu institutele de cercetare, mediul academic, universităţile şi ONG-urile.
În primă fază, vor fi colectate toate informaţiile existente, precum cercetare, măsuri şi politică pentru ASC, şi se vor identifica zonele unde aceste cunoştinţe lipsesc. În fapt, realizarea acestei baze de date a fost deja iniţiată prin concluziile activităţilor de cercetare şi ale procesului de intervievare care au stat la baza fundamentării componentei de ASC. Într-o etapă ulterioară, această bază de date va fi completată şi organizată într-o manieră sistematică, astfel încât să fie uşor accesibilă factorilor interesaţi de ASC.
Cercetarea naţională în domeniul schimbărilor climatice va fi conectată la eforturile de cercetare internaţională şi se vor aplica cunoştinţele dobândite la acest nivel. În caz de necesitate aceste activităţi de cercetare vor fi completate cu noi activităţi conform celor menţionate în capitolul 3.2.1. Pentru extinderea bazei de cunoştinţe se vor putea promova proiecte pilot. Baza de date va fi extinsă la nivel regional/local, la nivelul consiliilor judeţene, consiliilor orăşeneşti şi altele asemenea, întrucât autorităţile administraţiei publice de la acest nivel sunt cele care implementează frecvent măsurile care nu se regăsesc în atribuţiile structurilor guvernamentale centrale.
Un model al constituirii acestei baze de date îl reprezintă mecanismul Clearing house, elaborat la nivel european care va reprezenta un instrument pentru colectarea şi diseminarea informaţiei, a datelor şi studiilor de caz în domeniul schimbărilor climatice şi care va contribui, de asemenea, la creşterea nivelului de coordonare între politicile sectoriale relevante.
Înţelegerea adecvată a efectelor generate de schimbările climatice precum viteza, magnitudinea, impactul, reprezintă o condiţie esenţială pentru elaborarea unor politici şi măsuri ASC eficace şi constituie un fundament pentru promovarea inovaţiei la nivel tehnic şi administrativ prin noi structuri de răspuns în cadrul ASC, modificarea atribuţiilor şi responsabilităţilor autorităţilor administraţiei publice, companiilor şi cetăţenilor. O înţelegere corespunzătoare contribuie la dezvoltarea unor instrumente financiare şi economice mai eficiente, care susţin implementarea optimă a măsurilor ASC. Prin urmare, pe tot parcursul implementării ASC vor fi prioritare schimbul de cunoştinţe şi experienţă cu alte ţări.
Studiile promovate în domeniul schimbărilor climatice şi al vulnerabilităţii la efectele acestora permite o cunoaştere mai bună a sectoarelor, ecosistemelor şi regiunilor care sunt expuse în mod particular schimbărilor climatice facilitând identificarea şi promovarea acţiunilor energice şi eficiente de diminuare a efectelor negative ale schimbărilor climatice în ţara noastră. Concluziile acestor studii vor fundamenta adoptarea măsurilor de adaptare planificată şi vor contribui la creşterea capacităţii de adaptare autonomă în concordanţă cu realizarea obiectivelor şi priorităţilor naţionale de dezvoltare durabilă şi protecţia mediului.
Cercetarea în acest domeniu trebuie să abordeze şi soluţionarea problemelor care reprezintă ameninţări în elaborarea şi implementarea eficientă a măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice, precum şi nevoia de cercetare în viitor. Astfel se va încuraja participarea institutelor de cercetare cu experienţă în sprijinirea procesului de elaborare a politicii naţionale în domeniul schimbărilor climatice, precum Administraţia Naţională de Meteorologie, care are experienţă în dezvoltarea proiectelor finanţate de Uniunea Europeană: CECILIA - Evaluarea Impactului şi Vulnerabilităţii Schimbărilor Climatice în Europa Centrală şi de Est, proiectul ENSEMBLES - Evoluţia şi Impactul Schimbărilor Climatice, DYNAMITE - Înţelegerea Dinamicii Sistemelor Climatice Cuplate, Reanalizarea şi Observaţia Europeană pentru Monitorizare - EURO4M.
Activităţile de cercetare vor fi desfăşurate pentru a susţine angajamentul şi contribuţia factorilor interesaţi şi pentru a facilita mobilizarea ulterioară a acestora pentru implementarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
Din punct de vedere instituţional, actuala reţea ASC va fi consolidată şi extinsă prin creşterea acţiunilor de cooperare dintre membrii săi, precum şi prin constituirea unor grupuri de acţiune noi şi atragerea experţilor internaţionali. După caz, se vor crea grupuri de lucru cu specialişti din diferite domenii de expertiză, cum ar fi: ingineri, economişti, sociologi, specialişti în domeniul schimbărilor climatice şi alţi asemenea).
Contribuţia experţilor locali şi ai reprezentanţilor consiliilor judeţene şi cei ai agenţiilor de protecţie a mediului va fi extinsă deoarece modelele şi expertiza externă, în lipsa contribuţiei locale, nu pot fi aplicabile în România. Necesitatea existenţei unei reţele naţionale de difuzare a cunoştinţelor, bazată pe modelul ERA-NET a fost exprimată anterior în cursul interviurilor şi va reprezenta o prioritate pentru implementarea componentei ASC. Întrucât majoritatea institutelor de cercetare efectuează studii doar pe bază contractuală, alocarea de resurse financiare adecvate este determinantă pentru desfăşurarea cercetării privind schimbările climatice, iar această susţinere necesită continuitate. Întrucât asigurarea resurselor financiare rămâne pentru mult timp limitată se vor dezvolta relaţiile de colaborare cu instituţiile financiare internaţionale.
Se va crea o bază de date cu instituţiile financiare internaţionale relevante, care ar putea susţine cercetarea ASC în România. Pentru asigurarea schimbului necesar de informaţii şi experienţă se vor dezvolta parteneriate între institutele ştiinţifice/academice cu scopul de a integra necesităţile şi iniţiativele de cercetare ASC într-un Program Naţional de Cercetare care va ajuta la depăşirea barierei insuficienţei resurselor.
Prin asigurarea unei activităţi robuste de cercetare, promovarea şi implementarea politicilor şi măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice vor fi fundamentate pe baze ştiinţifice şi pe analize ample ale impactului schimbărilor climatice şi vulnerabilităţii la acestea.
Concluziile studiilor de cercetare vor facilita de asemenea alocarea de resurse pentru ASC şi vor contribui şi la creşterea gradului de conştientizare şi credibilitate a măsurilor ASC.
SUBSECŢIUNEA 3:4.2.3. Acţiunea 3: Estimarea costurilor schimbărilor climatice pentru fiecare sector prioritar
Ministerele implicate prin institute/academii specializate vor analiza şi estima consecinţele schimbărilor climatice în sectorul lor de activitate din punct de vedere al implicaţiilor economice, sociale şi de mediu pe care acestea le presupun şi vor stabili pentru fiecare regiune costurile acţiunii de luare a măsurilor ASC şi costurile lipsei de acţiune ce constă în costul, pe termen scurt, mediu şi lung al pagubelor generate de lipsa măsurilor ASC.
Costurile de implementare a măsurilor la nivel sectorial vor fi stabilite pe baza unei analize economice ţinându-se cont de concluziile cercetărilor din domeniul schimbărilor climatice, studiilor economice şi sociale şi a priorităţilor de dezvoltare. Variaţia temporară a ratei de actualizare şi evaluarea efectelor indirect generate de impactul schimbărilor climatice vor fi luate în considerare în studiile oficiale de prognoză economică.
Întrucât în prezent baza de date privind estimarea economică a pagubelor provocate de schimbările climatice este extrem de limitată şi în aceste condiţii există dificultăţi pentru realizarea unei dimensiuni realiste şi practice a măsurilor ASC, ministerele de resort vor contracta studii economice specifice necesare pentru evaluarea costurilor aferente pagubelor provocate de schimbările climatice până în prezent şi de asemenea, estimări ale costurilor aferente efectelor scenariilor climatice în condiţiile de dezvoltare economică sectorială prognozată. Pentru realizarea acestor studii ministerele de resort vor constitui echipe mixte de specialişti pentru diferite domenii, economişti, specialişti în schimbări climatice,pentru a asigura o perspectivă globală a impactului schimbărilor climatice şi a promova iniţiativa constituirii unor unităţi specializate în domeniul schimbărilor climatice.
SUBSECŢIUNEA 4:4.2.4. Acţiunea 4: Elaborarea Agendei Naţionale de Adaptare la Efectele Schimbărilor Climatice, denumită în continuare ANASC, şi integrarea ei în politica existentă şi viitoare
(1)ANASC va fi elaborată în cadrul planificării durabile a ASC, şi se va baza pe trei elemente principale:
a)instrumente de luare a deciziilor care asigură prioritizarea măsurilor ASC pe baza urgenţei termenului de aplicare şi a costurilor asociate;
b)instrumente de management al riscului;
c)cele mai bune practici privind integrarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice în politicile de dezvoltare.
(2)ANASC şi măsurile ASC asociate vor fi integrate în politicile de dezvoltare existente şi viitoare aferente fiecărui sector. După necesitate, vor fi amendate legislaţia, regulamentele şi instrumentele financiare identificate pentru implementarea agendei. Este, de asemenea, foarte important ca toate măsurile ASC şi toate politicile care iau în considerare ASC să fie sincronizate cu evoluţiile ştiinţifice/tehnice privind măsurile de atenuare a efectelor schimbărilor climatice.
(3)Ţinând cont de necesitatea integrării aspectelor de schimbări climatice în politicile de dezvoltare sectorială, la elaborarea noilor acte legislative şi normative se vor integra şi problematicile ridicate de ASC. În cadrul acestui proces se va acorda o atenţie specială consultărilor cu specialiştii din mediul de afaceri şi reprezentanţii ONG-urilor. Un sprijin important în elaborarea şi implementarea ASC îl reprezintă întărirea capacităţii instituţionale prin crearea în ministerele de resort a unor compartimente specializate în domeniul schimbărilor climatice, precum şi asigurarea la nivelul fiecărui minister a resurselor financiare adecvate.
SUBSECŢIUNEA 5:4.2.5. Acţiunea 5: Elaborarea şi implementarea unei campanii pentru creşterea conştientizării tuturor actorilor implicaţi, în special a populaţiei
Pentru implementarea ASC, întreaga societate împreună cu autorităţile administraţiei publice, companiile şi ONG-urile îşi vor asigura un nivel corespunzător de cunoştinţe cu privire la schimbările climatice şi efectele preconizate ale acestora. Procesul de conştientizare a necesităţii de promovare a măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice va facilita tranziţia necesară în atitudini şi comportament şi va îmbunătăţi capacitatea generală de atenuare a efectelor generate de schimbările climatice. Atenuarea efectelor schimbărilor climatice reprezintă o responsabilitate generală a întregii societăţi iar obiectivele de adaptare necesită o abordare etapizată bazată pe experienţă şi spirit inovativ asociate de o comunicare transparentă a acţiunilor întreprinse. Acţiunile de conştientizare vor fi dezvoltate plecând de la necesitatea de schimbare a atitudinilor şi a comportamentului faţă de utilizarea resurselor naturale, protecţia mediului şi în mod special faţă de schimbările climatice şi a caracterului de urgenţă a acţiunilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
Totodată, un rol foarte important în dezvoltarea atitudinilor adecvate îl are includerea problematicii ASC în programele de învăţământ precum şi în asigurarea procesului de formare profesională. Politicile şi măsurile ASC vor fi analizate la toate nivelurile de decizie din toate instituţiile implicate şi promovate cu acordul tuturor acestor instituţii.
În vederea acestui scop se va asigura o campanie eficientă de conştientizare a problematicii ASC, precum şi procesul corespunzător de formare profesională. Creşterea gradului de conştientizare, diseminarea informaţiei şi pregătirea profesională adecvată reprezintă elemente esenţiale în cadrul procesului de descentralizare a eforturilor de identificare şi aplicare a măsurilor specifice ASC.
Pentru a creşte nivelul de conştientizare, agenţiile locale ale autorităţilor administraţiei publice, consiliile locale şi agenţiile de protecţie a mediului, companiile şi ONG-urile vor avea un rol important. Campaniile ASC vor transmite mesaje practice care vor încuraja întreprinderea de acţiuni imediate, un exemplu în acest sens constituindu-l programul WATER CoRe - la care au participat MMSC, ANM şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna a cărui rezultat va oferi practici de soluţionare a problemelor legate de deficitul de apă şi secetă la nivel regional şi local pentru toate regiunile europene, şi un schimb de informaţii privind elaborarea celor mai bune practici pentru gestionarea secetei.
SUBSECŢIUNEA 6:4.2.6. Acţiunea 6: Monitorizarea şi analiza procesului de adaptare la efectele schimbărilor climatice
(1)Monitorizarea constantă este foarte importantă pentru asigurarea eficientă a unui proces ASC şi pentru obţinerea de rezultate pozitive ale ASC.
(2)Procesul de monitorizare va urmări obţinerea de răspunsuri la următoarele întrebări:
a)ce acţiuni de politică planificate au fost realizate?
b)ce acţiuni de politică planificate nu au fost realizate?
c)implementarea politicii ASC se desfăşoară conform programării? Care este stadiul lucrărilor privind măsurile de implementare şi respectiv rezultatele?
d)resursele investite au fost suficiente?
(3)Rezultatele activităţilor prezentate în ANASC vor fi evaluare în privinţa:
a)rezultatelor pozitive;
b)rezultatelor negative;
c)eficienţa investiţiilor.
(4)Obiectivele şi rezultatele cuantificate, mai ales din punct de vedere economic, reprezintă o cerinţă prealabilă pentru evaluarea eficienţei monitorizării şi aceasta va fi realizată prin stabilirea unor indicatori specifici.
(5)Monitorizarea stadiului procesului ASC va da posibilitatea evaluării periodice a eficienţei măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice adoptate urmate de continuarea, amendarea sau promovarea unor noi măsuri. Componenta ASC, împreună cu ANASC, vor fi supuse actualizărilor periodice, în funcţie de dezvoltarea economică a ţării şi a evoluţiei scenariilor climatice.
(6)Lista acţiunilor ASC vizate şi a instituţiilor responsabile
Acţiune | Instituţia responsabilă | In colaborare cu | Cadru de timp | |
1 | Actualizarea scenariilor climatice | ANM | ||
2 | Susţinerea activităţilor de cercetare în domeniul schimbărilor climatice şi crearea unei baze naţionale de date privind schimbările climatice | MMSC | Academia Română; Administraţia Naţională de Meteorologie; Ministerul Educaţiei Naţionale; Institutele Naţionale de Cercetare şi cele Academice; Instituţiile Internaţionale de Cercetare; Asociaţii profesionale; ONG-uri | |
3 | Estimarea costurilor schimbărilor climatice pentru fiecare sector prioritar | MMSC | Ministerele de resort Institutele Naţionale de Cercetare şi cele Academice | |
4 | Elaborarea Agendei Naţionale de Adaptare la Efectele Schimbărilor Climatice şi integrarea ei în politica existentă şi viitoare | MMSC | Ministerele de resort; Institutele Naţionale de Cercetare şi cele Academice Comisia Naţională de Prognoză | |
5 | Elaborarea şi implementarea unei campanii pentru creşterea conştientizării tuturor actorilor implicaţi, în special a populaţiei | Ministerele de resort: MDRAP; MFP; MFE; ME; MEN; MS; MMFPSPV; MAI; MT; MAN; MAE. | Institutele Naţionale de Cercetare şi cele Academice; ONG-uri; Asociaţii profesionale; | |
6 | Monitorizarea procesului de adaptare la efectele schimbărilor climatice | MMSC | Ministerele de resort; Institutele Naţionale de Cercetare şi cele Academice; ONG-uri |