Secţiunea 4 - 4.4. Utilizarea Terenurilor, Schimbarea Utilizării Terenurilor, Silvicultură - Strategie din 2013 naţională a României privind schimbările climatice 2013 - 2020

M.Of. 536 bis

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 26 August 2013
SECŢIUNEA 4:4.4. Utilizarea Terenurilor, Schimbarea Utilizării Terenurilor, Silvicultură
SUBSECŢIUNEA 1:
Pădurile sunt o verigă esenţială în ciclul global al carbonului, prin capacitatea de a absorbi prin fotosinteză CO2 din atmosferă şi de a-l stoca în biomasa proprie, în sol şi în litieră, reprezentând astfel cel mai mare rezervor de carbon din biosfera terestră.
Din cantitatea de CO2 stocată, cca. 76% este masă lemnoasă şi biomasă precum trunchi, crengi, frunze şi cca. 24% se află în rădăcini şi sol.
În procesul de despădurire 38% din CO2 absorbit se eliberează imediat.
Pădurea are de asemenea un rol deosebit de important în reducerea efectelor negative ale precipitaţiilor abundente şi ale fenomenului de secetă şi în prevenirea unor efecte favorizate de schimbările climatice precum eroziunea solului.
Potrivit inventarelor naţionale de estimare a emisiilor de GES întocmite sub UNFCCC, cantitatea medie anuală de carbon sechestrat de către pădurile României este de cca. 42,9 Mt CO2 eq, reprezentând cca. 25% din emisiile totale la nivelul ultimilor ani, conform datelor cuprinse în Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră, INEGES-2012).
Emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul păduri şi alte terenuri împădurite
În procesul de degradare a pădurilor şi despădurire, suplimentar emisiilor de CO2, se produc şi emisii de CH4.
După defrişare, terenul căruia i se acordă o altă utilizare poate deveni o sursă suplimentară de emisii.
În acest mod, bilanţul de carbon al terenului defrişat şi atribuit altor utilizări poate fi defavorabil capacităţii de sechestrare a carbonului din atmosferă.
SUBSECŢIUNEA 2:Obiective strategice
SUBSECŢIUNEA 21:Dezvoltarea unei strategii sectoriale privind creşterea capacităţii de absorbţie a gazelor cu efect de seră prin rezervoare naturale
Promovarea măsurilor de sporire a capacităţii de absorbţie a gazelor cu efect de seră prin rezervoare naturale în vederea asigurării unei contribuţii importante la efortul naţional de reducere a emisiilor de GES şi planificarea sectorială a emisiilor în vederea atingerii obiectivelor de reducere asumate pe plan internaţional şi european necesită un grad ridicat de profesionalism din partea autorităţilor administraţiei publice; ameliorarea pregătirii profesionale în domeniu se va realiza prin promovarea şi finanţarea unor programe/proiecte corespunzătoare de pregătire profesională şi schimb de experienţă cu ţările cu un nivel de expertiză ridicat în acest domeniu.
SUBSECŢIUNEA 22:Creşterea suprafeţei forestiere
(1)a. Stoparea tăierilor ilegale
Se cunoaşte că după anul 1990 în ţara noastră au avut loc tăieri ilegale de masă lemnoasă, care au favorizat producerea de inundaţii şi alunecări de terenuri, generând efecte de multe ori devastatoare asupra comunităţilor locale şi infrastructurii.
În zonele sudice ale ţării au fost semnalate tendinţe de aridizare şi deşertificare ca urmare a distrugerii perdelelor forestiere de protecţie şi tăierilor ilegale a unor întregi trupuri de pădure. Pentru stoparea acestui fenomen s-a elaborat Planul Naţional de Combatere a Tăierilor Ilegale. Pe viitor, măsurile prevăzute în cadrul acestui document vor trebui continuate şi actualizate în scopul conservării funcţiilor fondului forestier.
(2)b. Reconstrucţia ecologică forestieră
1.Sunt necesare asigurarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică forestieră, prin împădurirea terenurilor degradate, improprii pentru folosinţe agricole, precum şi a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, în scopul protejării solului, refacerii echilibrului hidrologic şi îmbunătăţirii condiţiilor de mediu.
2.Prin aplicarea Programului Naţional de Împădurire:
a)se va diminua impactul schimbărilor climatice şi riscul deşertificării, mai ales în zonele deficitare în păduri,
b)se va ameliora regimul scurgerilor de suprafaţă şi se va diminua riscul producerii inundaţiilor, alunecărilor de teren, eroziunilor, colmatării lacurilor de acumulare,
c)se vor introduce în circuitul economic suprafeţe importante de teren, se vor ameliora condiţiile pedoclimatice pentru culturile agricole - în zonele acoperite de perdele forestiere de protecţie,
d)se vor crea coridoare ecologice,
e)se vor crea resurse alternative pentru populaţie şi locuri de muncă - baze solide ale dezvoltării durabile în mediul rural.
3.Potrivit Programului Naţional de Împădurire, care urmează a fi aprobat, în perioada 2014 - 2020 se vor asigura împăduriri ale:
a)terenurilor degradate preluate de Regia Naţională a Pădurilor -- 12 200 ha;
b)terenurilor degradate deţinute de persoane fizice şi consilii locale - 12200 ha;
c)terenurilor agricole - 38 900 ha;
d)terenurilor agricole degradate deţinute de asociaţii de proprietari, unităţi administrativ teritoriale, unităţi de învăţământ, unităţi de cult - 90 000 ha;
e)înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie - 6 700 ha.
4.Pentru finanţarea acestor lucrări, fondurile vor fi asigurate atât de la bugetul de stat cât şi din Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, din Programul Naţional de Dezvoltare Forestieră.
SUBSECŢIUNEA 23:Protecţia pădurilor virgine şi cvasi-virgine
Peisajul forestier intact va trebui să fie protejat de activităţile umane cu impact negativ prin lege, întrucât cercetările efectuate au indicat faptul că absenţa unor intervenţii de gestionare a pădurii a contribuit la creşterea cantităţii de carbon stocat. În România mai mult de 40% din fondul forestier naţional are atribuite funcţii de protecţie a solului, a apelor, contra factorilor climatici şi alte asemenea. În situaţia menţionată se află şi peisajul situat în partea de vest a Carpaţilor Meridionali, care include cea mai mare parte a Parcului Naţional Retezat, suprafeţe din Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei şi din Geoparcul Dinozaurilor Haţeg, împreună cu suprafeţe adiacente neincluse în arii naturale protejate.
SUBSECŢIUNEA 24:Protecţia şi refacerea ecosistemelor acvatice din păduri
Se ştie că ecosistemele acvatice din păduri, cum ar fi sectoarele de râu cu lunci inundabile, lacurile, mlaştinile, turbăriile, tinoavele, furnizează bunuri şi servicii de mediu importante în ecologia pădurilor. În circuitul natural al apei, stocarea apei în perioadele de secetă, protecţia împotriva inundaţiilor prin luncile naturale şi aportul la diversitatea ecologică, în special mlaştinile, turbăriile şi tinoavele au o contribuţie importantă la stocarea carbonului.
Protecţia/conservarea continuă a ecosistemelor acvatice naturale sau semi-naturale şi refacerea celor deteriorate pot contribui semnificativ la creşterea capacităţii de absorbţie a carbonului din atmosferă.
SUBSECŢIUNEA 25:Ameliorarea stării de sănătate a pădurilor
Un rol foarte important în absorbţia CO2 din atmosferă de către fondul forestier îl are starea de sănătate a pădurilor.
Sănătatea pădurilor se asigură printr-o activitate de protecţie corespunzătoare a pădurilor, care urmăreşte prevenirea atacurilor produse de boli şi dăunători precum şi combaterea acestora.
În activitatea de protecţie a pădurilor se va continua folosirea unor practici silvotehnice adecvate vizând reducerea la minimum a folosirii substanţelor chimice, poluante şi utilizarea în principal a insecticidelor şi fungicidelor selective, biodegradabile, biologice, sau se va avea în vedere folosirea unor metode mecanice care să nu aibă efecte dăunătoare asupra omului şi asupra ecosistemului.
SUBSECŢIUNEA 26:Utilizarea eficientă a produselor lemnoase
Reprezintă o măsură indirectă de a limita emisiile de CO2 prin diminuarea distrugerilor produselor lemnoase rezultate ca urmare a utilizării eficiente a acestora.
În acest sens se vor avea în vedere îmbunătăţirea calităţii produselor din lemn, îmbunătăţirea procesului de prelucrare a lemnului şi creşterea gradului de reciclare şi reutilizare a produselor din lemn precum şi certificarea produselor forestiere.
SUBSECŢIUNEA 27:Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru realizarea managementului forestier
Se va urmări creşterea gradului de utilizare a tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor în vederea îmbunătăţirii managementului forestier cu implicaţii în eficientizarea activităţilor de monitorizare şi promovare a bunelor practici pentru sporirea capacităţii de absorbţie a CO2 din atmosferă de către fondul forestier.
SUBSECŢIUNEA 28:Dezvoltarea unor scheme naţionale de bonificaţii pentru împăduriri, reîmpăduriri, conservarea pădurilor virgine
Ideea centrală a programului va fi aceea de utilizare a unor fonduri naţionale/internaţionale pentru a finanţa proiectele care implică reducerea defrişărilor şi a degradării pădurilor. Mecanismele trebuie studiate şi adaptate posibilităţilor de implementare ale României.
SUBSECŢIUNEA 29:Educaţie, cercetare şi conştientizare
Activităţile de educaţie, cercetare şi conştientizare a problematicii privind contribuţia fondului forestier la reducerea concentraţiei de GES din atmosferă şi de realizare a obiectivelor de reducere a emisiilor asumate la nivel naţional vor juca un rol foarte important la schimbarea practicilor de management şi utilizare a pădurilor.
Campaniile de conştientizare vor trebui, ca şi până în prezent, să se adreseze publicului larg, cu accent în mod special pe: (i) comunităţile care trăiesc în zone deficitare în păduri; (ii) proprietarii privaţi de pădure; (iii) personalul inspectoratelor silvice; (iv) Regia Naţionala a Pădurilor "Romsilva"; (v) factorii de decizie la nivel Guvernamental, precum şi (vi) ONG-uri şi mass-media.