Secţiunea 3 - 4.3 Agricultură - Strategie din 2013 naţională a României privind schimbările climatice 2013 - 2020

M.Of. 536 bis

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 26 August 2013

SECŢIUNEA 3:4.3 Agricultură

SUBSECŢIUNEA 1:

(1)_

Potrivit datelor preliminare ale recensământului agricol general din anul 2010, suprafaţa agricolă a României era de cca. 15.9 milioane hectare din care în 2010 erau utilizate cca. 13.3 milioane ha şi 13.9 milioane ha în 2005, 13.75 milioane ha în 2007.

Numărul exploataţiilor agricole, în 2010, era de cca. 3,9 milioane, din care 99,2% exploataţii agricole fără personalitate juridică şi 0,8% exploataţii agricole cu personalitate juridică.

Emisiile de GES provenite din sectorul agricultură, în România, au înregistrat o reducere considerabilă.

Emisiile de GES în anul 2010 în sectorul Agricultură au reprezentat aproximativ 52.80% din emisiile înregistrate în anul 1989, conform datelor furnizate în Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră - INEGES 2012), respectiv cca. 17.70 milioane tone, comparativ cu 37.5 milioane tone.

Totodată, emisiile provenind din sectorul agricultură au reprezentat în anul 2010 o pondere de cca. 14.28% din totalul emisiilor de GES ale României, excluzând LULUCF.

La nivelul Uniunii Europene, emisiile de GES provenite din agricultură au o pondere cuprinsă între 2% şi 26% în totalul emisiilor, având o medie de aprox. 14% din total.

În Europa, agricultura este cea mai importantă sursă de emisii de protoxid de azot - N₂O şi metan - CH4.

Emisiile antropice provenite din agricultură sunt estimate cu un grad ridicat de incertitudine deoarece activităţile din agricultură implică o mare varietate de procese biologice care conduc la emisii naturale de GES.

În documentele strategice de dezvoltare, respectiv Strategia Europa 2020, dar şi documentul Comisiei Europene privind Foaia de Parcurs pentru o Economie Competitivă cu Emisii Reduse de Carbon în 2050, agricultura este considerată cu un potenţial semnificativ de dezvoltare economică, de generare de locuri de muncă, dar şi de reducere a emisiilor de GES.

Reducerea emisiilor de GES din acest sector va fi abordată prin aplicarea Deciziei 406/2009/CE şi va contribui la respectarea emisiilor anuale alocate doar prin realizarea unui plan anual specific de emisie a GES aferent perioadei 2013-2020.

Cadrul naţional de reglementare a sectorului cuprinde acte normative care se referă la: sectorul vegetal, zootehnic şi industrie alimentară, control fitosanitar, dezvoltare rurală, dar şi la bunele practici agricole şi de instrumentele de sprijin financiar promovate până în prezent au sprijinit implementarea unor măsuri care au vizat în mod indirect diminuarea emisiilor de GES din acest sector.

(2)Printre acestea enumerăm:

a)programe de promovare şi susţinere a sistemelor de agricultură ecologică;

b)modernizarea exploataţiilor agricole;

c)plăţi de agro-mediu;

d)sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de IMM-uri;

e)implementarea sistemului de eco-condiţionalitate;

f)elaborarea codului de bune practici agricole şi de bune practici în fermă;

g)programul de modernizare a fermelor agricole - inclusiv Programul Rabla la tractoare;

h)creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere;

i)renovarea şi dezvoltarea satelor;

j)sprijin pentru creşterea suprafeţelor împădurite;

k)prima împădurire a terenurilor agricole;

l)tehnologii de producere şi utilizare a biocarburanţilor la nivel de fermă şi de valorificare a biomasei, cum ar fi: peleţi, brichete.

(3)Utilizarea în continuare a acestor instrumente va trebui stabilită în planul anual de emisie de GES specific acestui sector, aferent perioadei 2013-2020.

(4)Întrucât utilizarea durabilă a biomasei reprezintă un mijloc de reducere a emisiilor de GES la nivel naţional, gestiunea biomasei în ţara noastră va respecta prevederile cuprinse în Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile şi Planul de Acţiune pentru Biomasă întocmite sub egida autorităţilor relevante ale administraţiei publice centrale.

SUBSECŢIUNEA 2:Obiective strategice

SUBSECŢIUNEA 2¹:Dezvoltarea unei strategii sectoriale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Promovarea măsurilor de reducere a emisiilor de GES şi planificarea sectorială a emisiilor în vederea atingerii obiectivelor de reducere a emisiilor asumate pe plan internaţional şi european necesită un grad ridicat de profesionalism din partea autorităţilor administraţiei publice; creşterea nivelului de pregătire profesională în domeniu se va realiza prin promovarea şi finanţarea unor programe/proiecte corespunzătoare de pregătire profesională şi schimb de experienţă cu ţările cu un nivel de expertiză ridicat în acest domeniu.

SUBSECŢIUNEA 2²:Reducerea emisiilor provenite din activităţile specifice fermelor, respectiv metan şi protoxid de azot

(1)Deşi activitatea acestui sector a înregistrat un declin semnificativ după anul 1990 ceea ce a condus la diminuarea emisiilor de GES, în continuare nivelul scăzut al emisiilor din acest sector trebuie menţinut prin optimizarea tuturor activităţilor specifice în următoarele sub-sectoare.

1.În sub-sectorul vegetal:

a)diversificarea culturilor;

b)promovarea culturilor de leguminoase în asolamente;

c)utilizarea seminţelor şi materialului săditor cu calităţi superioare de adsorbţie şi valorificare a îngrăşămintelor, în special cele natural organice;

d)practicile de management al solului care să prevină degradarea şi sărăcirea solului în elemente nutritive;

e)asigurarea şi sprijinirea de soiuri de culturi cu potenţial mare pentru adaptarea la schimbările şi riscurile climatice;

f)reducerea emisiilor de protoxid de azot şi de metan din agricultură prin utilizarea redusă de îngrăşăminte cu azot şi a pesticidelor;

g)promovarea sistemelor de producţie moderne, cu consum redus de energie;

h)interzicerea acţiunilor de ardere a miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil;

i)promovarea utilizării eficiente a energiei de către fermieri şi operatori economici din agricultură.

2.În sub-sectorul creşterii animalelor:

a)ameliorarea hranei animalelor în vederea în vederea îmbunătăţirii proceselor digestive;

b)practici îmbunătăţite pentru gestionarea efectivului de animale;

c)asigurarea şi sprijinirea de rase de animale locale cu potenţial mare pentru adaptarea la schimbările climatice şi riscurile climatice;

d)ameliorarea genetică, întreţinerea pajiştilor permanente, evitarea păşunatului excesiv sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an;

e)interzicerea acţiunii de incendiere a pajiştilor permanente.

3.În sectorul de management al deşeurilor organice rezultate de la animale:

a)îmbunătăţirea managementului reziduurilor zootehnice prin utilizarea mijloacelor tehnice de stocare adaptate diferitelor tipuri de reziduuri şi încorporarea acestora în sol;

b)procesarea reziduurilor pentru producerea de biogaz şi compost.

(2)Se vor continua practicile existente şi se vor promova prin fundamentare ştiinţifică noi practici de limitare şi reducere a emisiilor de GES din acest sector.

SUBSECŢIUNEA 2³:Reducerea pierderilor de carbon din sol şi îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a acestuia

(1)Acest obiectiv se va realiza prin următoarele măsuri:

1.Managementul solului:

a)se va evita efectuarea de lucrări de arat în condiţii de umiditate excesivă a solului;

b)practicarea agriculturii de conservare şi realizarea de economii de combustibili;

c)introducerea tehnologiilor agricole moderne de utilizare a soiurilor de plante rezistente la secetă, boli şi dăunători, pentru care sunt necesare mai puţine lucrări agrotehnice;

d)protejarea materiei organice în sol, în mod special în solurile bogate în carbon, cum ar fi: mlaştini, turbării şi alte asemenea;

e)restaurarea/refacerea mlaştinilor şi a turbăriilor;

f)restaurarea/refacerea carbonului în solurile degradate, cu risc ridicat de eroziune sau deşertificare;

g)respectarea normelor legale privind utilizarea apei pentru irigaţii în agricultură.

2.Managementul terenurilor:

a)respectarea sezoanelor de însămânţare primăvara, toamna şi evitarea desfăşurării acestora în timpul iernii;

b)executarea lucrărilor agricole pe terenurile în pantă mai mare de 12% urmărind traseele curbelor de nivel l;

c)menţinerea teraselor existente pe terenul agricol;

d)evitarea defrişărilor arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole;

e)evitarea tăierilor la "ras" a perdelelor forestiere de protecţie a digurilor şi lacurilor de acumulare;

f)evitarea instalării vegetaţiei invazive pe terenurile agricole, inclusiv pe cele care nu sunt folosite în scopul producţiei;

g)diversificarea culturilor şi practicarea rotaţiei acestora;

h)menţinerea şi protejarea pajiştilor permanente;

i)utilizarea culturilor adaptate condiţiilor de sol mlăştinos, ca alternativă la drenarea solurilor;

j)practicarea agriculturii ecologice;

k)înfiinţarea de culturi de specii forestiere pentru utilizarea biomasei rezultate în scopuri energetice.

SUBSECŢIUNEA 2⁴:

Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi contribuţii la dezvoltarea sectorului de obţinere a energiei din surse regenerabile, prin:

a)utilizarea biolichidelor şi a biomasei la obţinerea de energie termică în cadrul fermei;

b)implementarea tehnologiilor de colectare şi valorificare a reziduurilor agricole;

c)realizarea de microinstalaţii de obţinere a biogazului în fermă sau în grupuri de ferme;

d)introducerea altor tipuri de energii regenerabile precum energia eoliană, solară, geotermală;

e)dezvoltarea spaţiilor de depozitare a producţiei agricole.

SUBSECŢIUNEA 2⁵:

Îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a sectorului şi a interdependenţei cu schimbările climatice, prin:

a)întărirea capacităţii instituţionale, prin crearea unui departament specializat în cadrul ministerului de resort, cu reprezentare la nivelul structurilor teritoriale;

b)introducerea unor programe de informare şi educaţie continuă a fermierilor şi a specialiştilor din agricultură privind: adaptarea agriculturii la schimbările climatice; atenuarea efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii şi mediului rural; utilizarea surselor de energie regenerabilă: biomasă, biocarburanţi, biolichide, biogaz şi alte asemenea;

c)realizarea şi/sau achiziţionarea de publicaţii de specialitate, ca de exemplu: reviste, cărţi, broşuri, pliante, postere, privind: producerea şi utilizarea biomasei din agricultură şi industriile conexe; sisteme de colectare şi valorificare a deşeurilor agricole; tehnologii de cultivare a plantelor energetice precum salcie energetică, plop energetic, Miscanthus, Camelina şi alte asemenea; promovarea unor tehnici şi tehnologii de valorificare a biomasei din agricultură;

d)realizarea de seminarii, întâlniri, dezbateri privind schimbările climatice, agricultura şi energiile regenerabile, cu participarea reprezentanţilor fermierilor, IMM-urilor din mediul rural, autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, camerelor agricole, institutelor de învăţământ şi cercetare, ONG-urilor şi altele asemenea;

e)promovarea unor acorduri pe bază de voluntariat care să contribuie la accelerarea procesului de modernizare a agriculturii simultan cu reducerea emisiei specifice.