Secţiunea 13 - 4.1.3. Spaţiu locativ şi dezvoltare urbană - Strategie din 2013 naţională a României privind schimbările climatice 2013 - 2020
M.Of. 536 bis
Ieşit din vigoare Versiune de la: 26 August 2013
SECŢIUNEA 13:4.1.3. Spaţiu locativ şi dezvoltare urbană
SUBSECŢIUNEA 1:
Amenajarea teritoriului constituie un instrument important pentru evoluţia societăţii, reprezentând practic expresia spaţială a politicilor economice, sociale şi ecologice ale acesteia.
Sectorul rezidenţial are o pondere de 40% din consumul energetic al UE, oferind un potenţial deosebit pentru eficienţă energetică şi în consecinţă pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Având în vedere că în România există aproximativ 8,1 milioane de proprietari de locuinţe şi 4,85 milioane de locuinţe, potenţialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele rezidenţial şi comercial este considerabil.
Intensitatea energetică a sectorului rezidenţial din România este de 8 ori mai mare decât cea din UE 15, ca urmare a ineficienţei de încălzire centralizată şi a lipsei de izolare termică a majorităţii locuinţelor/apartamentelor.
SUBSECŢIUNEA 2:Obiectiv general
Prin elaborarea planului naţional de acţiune privind eficienţa energetică s-a prevăzut o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul rezidenţial cu 41,5 %, până în 2020 faţă de media 2001 - 2005.
SUBSECŢIUNEA 3:
Obiectivele specifice care vor contribui la atingerea obiectivului general sunt următoarele:
SUBSECŢIUNEA 31:Îmbunătăţirea performanţei termice a clădirilor
(1)Întrucât reabilitarea clădirilor publice este caracterizată prin durate mari de recuperare a investiţiilor iniţiale, aplicarea Programului naţional de eficienţă energetică constituie un mijloc de stimulare a participării efective a sectorului privat.
(2)Pentru clădirile de locuit noi se vor aplica prevederile Normativului pentru proiectarea si executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri - C107 amendat privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit, şi obligativitatea obţinerii certificatului de eficienţă energetică a clădirilor private ce se comercializează, vor genera îmbunătăţi considerabil eficienţa energetică a clădirilor şi în consecinţă a emisiilor de GES.
(3)Va fi continuată reabilitarea termică a clădirilor existente, pentru care sunt avute în vedere două mecanisme de finanţare:
a)Prin Programul de reabilitare termică a clădirilor, unde finanţarea executării lucrărilor se va asigura în proporţie de 50% din alocaţii de la bugetul de stat, 30% din fonduri de la bugetele locale şi 20% din fondurile asociaţiilor de proprietari.
Se estimează că prin aplicarea măsurilor de reabilitare termică la blocurile de locuinţe se poate realiza o economie de energie de cca. 25% faţă de situaţia iniţială.
b)Reabilitarea termică a clădirilor de locuit se va realiza printr-un mecanism nou de creditare, vizând blocurile de locuinţe şi clădirile de locuit unifamiliale, cât şi montarea echipamentelor pentru utilizarea surselor regenerabile de energie.
Sunt avute în vedere lucrări de reabilitare care pot conduce la economie de energie în clădiri, în condiţiile realizării şi menţinerii condiţiilor de confort interior şi de eficienţă economică: i) reabilitarea termică a anvelopei clădirii şi a instalaţiilor aferente; ii) repararea, după caz, înlocuirea/achiziţionarea unor centrale termice de bloc/scară, respectiv centrală termică pentru locuinţa unifamilială; iii) introducerea, după caz, a unor sisteme alternative pentru asigurarea parţială/totală a energiei pentru apă caldă de consum, iluminat şi/sau încălzire.
Implementarea Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor, va asigura obligativitatea îmbunătăţirii performanţei termice a clădirilor publice precum şi obţinerea certificatelor energetice.
SUBSECŢIUNEA 32:Încurajarea dezvoltării de proiecte ce vizează casele ecologice, casele pasive şi/sau active
(1)Programul demarat în anul 2010 vizând instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, denumit Programul "Casa Verde" va fi îmbunătăţit şi implementarea lui va continua în anii următori.
(2)În următoarea perioadă va trebui valorificată experienţa dobândită prin următoarele proiecte:
A.PASS-NET finanţat prin programul Intelligent Energy Europe început în 2007, care are scopul de a promova şi disemina informaţii autorizate privind tehnologii de realizare a caselor pasive în Europa, şi care se implementează şi în România.
B.ECO Cartier Antiaeriană, care îşi propune să fie un proiect pilot pentru implementarea unui nou model de dezvoltare urbană integrat în România. El vizează crearea unei comunităţi durabile, a condiţiilor de locuire durabilă bazate pe principii ecologice, precum:
a)Mobilitate, accesibilitate, transport ecologic,
b)Utilizarea energiei regenerabile, conservarea energiei;
c)Utilizarea tehnologiilor verzi şi inovaţiilor;
d)Gestionarea deşeurilor, reducerea consumului;
e)Implicarea comunităţii - gestiune participativă, consum responsabil.
(3)Experienţa acumulată va fi utilizată în dezvoltarea de alte proiecte demonstrative pentru case pasive şi case active sau case cu un consum aproape de zero.
SUBSECŢIUNEA 33:Modernizarea infrastructurii de transport şi distribuţie a energiei termice în sisteme centralizate
Acest obiectiv se va realiza şi prin Programul Termoficare 2006-2015 căldură şi confort.
Perioada de implementare a programului Termoficare căldură şi confort va fi extinsă până în 2020, iar acţiunile vor viza, în principal, modernizarea infrastructurii de transport şi distribuţie a energiei termice în sisteme centralizate.
Prin aplicarea programului se vor realiza următoarele: (i) reducerea semnificativă a costurilor cu energia termică pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum; (ii) reducerea consumului de resurse energetice primare cu cel puţin 1 milion Gcal/an, aproximativ 100.000 tep/an, faţă de consumul de resurse energetice primare utilizate pentru asigurarea energiei termice pentru populaţie, în anul 2004; (iii) reducerea pierderilor tehnologice în reţelele de transport ale agentului termic primar şi în reţelele de distribuţie, până la valoarea de maximum 15% din cantitatea de energie vehiculată.
SUBSECŢIUNEA 34:Program de sprijin pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirile ocupate de persoanele cu venituri reduse
Proiectul "Îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţile cu venituri mici din România" demarat în 2011, urmăreşte creşterea performanţei energetice la 40 de clădiri precum grădiniţe, creşe, dispensare, azile de bătrâni, case şi alte asemenea din comunităţi cu venituri reduse, folosind tehnologii locale, materiale tradiţionale, distincte pentru fiecare zonă, şi având ca ţintă reducerea costurilor pentru consumul de combustibil.
Proiectul poate fi extins pentru clădirile ocupate de persoanele cu venituri reduse.
SUBSECŢIUNEA 35:Programe de încurajare a consumatorilor pentru achiziţionarea de articole electrice şi electrocasnice cu eficienţă energetică crescută
Se va încuraja stimularea modificării comportamentului de alegere a consumatorilor prin achiziţionarea de echipamentele electrice şi electrocasnice cu eficienţă crescută.
Se vor aplica prevederile incluse în Regulamentul (CE) nr. 106/2008/CE al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind programul comunitar de etichetare referitoare la eficienţa energetică a echipamentelor de birou, care impune autorităţilor administraţiei publice centrale din statele membre să achiziţioneze echipamente depăşind un grad de eficienţă energetică prestabilit.
Experienţa acumulată şi rezultatele obţinute din derularea programelor anterioare, vor fi utilizate pentru continuarea şi diversificarea acţiunilor de creştere a eficienţei energetice a echipamentelor electrice de uz casnic similare şi sunt necesare încurajarea şi sprijinirea unor astfel de programe precum şi extinderea lor, contribuind la implicarea utilizatorilor finali şi la importante reduceri de emisii de gaze cu efect de seră la nivel naţional.
SUBSECŢIUNEA 36:Reducerea consumului de apă
Reducerea consumului de apă potabilă va trebui să devină o prioritate naţională pentru următoarea decadă, deoarece conduce şi la o reducere substanţială a consumului de energie folosit la pomparea apei.
SUBSECŢIUNEA 37:Programe de educare şi conştientizare a populaţiei
În tot procesul de planificare şi dezvoltare urbană, precum şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel de comunitate, un rol foarte important revine societăţii civile.
Creşterea gradului de informare, educare şi conştientizare a cetăţenilor este necesară pentru o mai bună înţelegere a necesităţii promovării unor politici şi măsuri de reducere a emisiilor de GES la nivel local.
SUBSECŢIUNEA 38:Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi în zonele urbane şi periurbane
Îmbunătăţirea legislaţiei privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, în prezent fiind în vigoare Ordinul ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice nr. 7/57/2011 privind aprobarea nivelului maxim al cheltuielilor de personal aferent bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2011, cu modificările ulterioare, va contribui la limitarea extinderii urbane necontrolate.
Construcţia şi reabilitarea spaţiilor verzi vor continua să reprezinte o prioritate pentru administraţia publică locală şi vor trebui susţinute prin derularea unor proiecte finanţate atât din bugetele locale, naţionale cât şi din proiectele finanţate de organismele financiare internaţionale.
Pădurile periurbane sau centurile verzi ale localităţilor şi marilor oraşe reprezintă o prioritate constituind o sursă naturală de stocare a carbonului. Pentru dezvoltarea şi întreţinerea lor sunt necesare programe de extindere a spaţiilor verzi şi în vecinătatea zonelor urbane.