Secţiunea 12 - 4.1.2. Transport - Strategie din 2013 naţională a României privind schimbările climatice 2013 - 2020

M.Of. 536 bis

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 26 August 2013
SECŢIUNEA 12:4.1.2. Transport
SUBSECŢIUNEA 1:
Activitatea de transport joacă un rol important în sprijinirea dezvoltării economice a României, aflându-se în strânsă corelaţie cu consumul de energie/combustibil şi emisiile de gaze cu efect de seră. Evoluţia acestui sector de activitate economică indică o creştere semnificativă a numărului de vehicule înmatriculate în România. Ca urmare, este necesară adoptarea măsurilor corespunzătoare care să conducă la decuplarea emisiilor de GES din sectorul transport faţă de creşterea economică, cu scopul asigurării unei dezvoltări durabile.
Creşterea semnificativă în ultimii 20 de ani a emisiilor de gaze cu efect de seră din activitatea de transport subliniază necesitatea implementării măsurilor şi politicilor care să conducă la creşterea eficienţei în transportul de marfă şi călători, la promovarea metodelor alternative de transport prietenoase mediului.
Obiectivul în domeniul legat de Transport îl reprezintă dezvoltarea unui sistem durabil care să îmbunătăţească coeziunea socială, accesul în zonele periferice, reducerea impactului asupra mediului, inclusiv reducerea de emisii de gaze cu efect de seră, care să promoveze competitivitatea economică prin îmbunătăţirea infrastructurii, asigurarea unui mix optim de combustibil precum utilizarea biocombustibililor din plante regenerabile şi utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în vederea eficientizării sectorului.
SUBSECŢIUNEA 2:Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din activitatea de transport
(1)_
Potrivit estimărilor prezentate în Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră elaborat în anul 2012, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut în domeniul de transporturi cu cca. 155% comparativ cu emisiile din anul 1989. Mai mult, faţă de 1989 ponderea emisiilor aferente acestui domeniu din totalul emisiilor de GES a crescut de cca. 3 ori, reprezentând 8,8% la nivelul anului 2009.
Creşterea emisiilor în domeniul de transport se datorează creşterii mobilităţii cetăţenilor în perioada 1990 - 2008, expansiunii urbane, transferul transportului de pasageri şi de mărfuri preponderent către transportul rutier, intensificării traficului aerian şi alte asemenea.
Trebuie menţionat faptul că România nu dispune de o flotă maritimă şi nici de companii de cercetare în domeniu; ca urmare, transportul maritim nu este luat în considerare în cadrul Strategiei.
Reducerea emisiilor de CO2 provenite din transport trebuie să fie realizată printr-o abordare integrată, eficientă din punct de vedere al costurilor, care combină inovaţia din domeniul tehnologiei de propulsie a autovehiculelor şi utilizarea biocarburanţilor cu eforturile depuse de factorii de decizie şi a consumatorilor privind adoptarea unei noi atitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea acestui sector economic.
Pentru a realiza echilibrul între nevoia de mobilitate şi cerinţele de protecţie a mediului, este nevoie să se ţină seama de posibilităţile tehnice şi financiare, de competitivitate şi nu în ultimul rând, de impactul social.
(2)Deoarece emisiile de gaze cu efect de seră au fost în creştere pentru cele mai multe moduri de transport, UE a dezvoltat o serie de politici cu scopul de a reduce emisiile din acest sector. Acestea prevăd:
a)includerea aviaţiei în sistemul UE de comercializare a emisiilor - ETS realizată în anul 2010;
b)legislaţie cu obiective obligatorii de reducere a emisiilor provenite de la autoturisme şi autovehicule uşoare noi;
c)limitele de rezistenţă la rulare şi cerinţele de etichetare a pneurilor, precum şi monitorizarea presiunii pneurilor pentru autovehicule noi;
d)autorităţile administraţiei publice locale şi centrale sunt obligate să ia în considerare consumul de energie şi emisiile de CO2 pe durata ciclului de viaţă la procurarea de autovehicule;
e)îmbunătăţirea legislaţiei privind transportul rutier de persoane prin stimularea operatorilor de transport ce utilizează autovehicule prietenoase cu mediul. Facilităţile pot consta în acordarea de punctaje suplimentare sau a unor drepturi de preempţiune operatorilor, în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de transport public local.
(3)Implementarea acestor măsuri va sprijini procesul necesar de integrare a limitării emisiilor de gaze cu efect de seră în strategiile şi planurile de dezvoltare a sectorului transportului în ţara noastră.
SUBSECŢIUNEA 3:Obiectiv general la nivelul UE
La nivelul anului 2030 se preconizează o reducere de 20% a emisiilor de GES comparativ cu nivelul din 2008 şi cu 60% în anul 2050 comparativ cu nivelul de emisii din anul 1990, conf. Carta Albă a Transporturilor 2050 - Foaie de parcurs pentru un spaţiu european unic al transporturilor - Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere al resurselor, elaborată de Comisia Europeană.
SUBSECŢIUNEA 4:Obiective strategice
SUBSECŢIUNEA 41:A. Dezvoltarea unei strategii sectoriale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Promovarea măsurilor de reducere a emisiilor de GES şi planificarea sectorială a emisiilor în vederea atingerii obiectivelor de reducere asumate pe plan internaţional şi european necesită un grad ridicat de profesionalism din partea autorităţilor administraţiei publice; ameliorarea pregătirii profesionale în domeniu se va realiza prin promovarea şi finanţarea unor programe/proiecte corespunzătoare de pregătire profesională şi schimb de experienţă cu ţările cu experienţă ridicată în acest domeniu.
SUBSECŢIUNEA 42:B. Reducerea emisiilor aferente transportului rutier
(1)Un rol important în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul transporturilor îl joacă transportul rutier. Pentru acest segment de transport se vor optimiza mijloacele de transport în comun precum trenuri, autobuze, troleibuze, tramvaie, infrastructura necesară pentru o bună eficientizare a funcţionării acestora şi vor fi încurajate formele de transport alternativ exemplificat prin ciclism, car-pooling, car-sharing şi alte asemenea) pentru a reprezenta o alternativă atractivă pentru transportul motorizat individual.
(2)Pentru reducerea emisiilor aferente transportului rutier de marfă se are în vedere îmbunătăţirea şi eficientizarea infrastructurii feroviare precum şi oferirea de stimulente pentru utilizarea acestei forme de transport. De asemenea un rol important îl va juca dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal.
(3)În vederea realizării acestui obiectiv se va asigura promovarea unor măsuri guvernamentale pentru:
a)Încurajarea creşterii ponderii de utilizare a transportului feroviar ca alternativă a transportului rutier/orientarea transporturilor rutiere de mărfuri către transportul feroviar;
b)utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare electrificate, modernizarea materialului rulant şi minimizarea efectelor adverse ale transportului de marfă asupra mediului, cu referire la poluările istorice şi modernizarea instalaţiilor/echipamentelor/dotărilor pentru protecţia mediului;
c)includerea companiilor feroviare de transport de marfă şi călători în lista beneficiarilor eligibili în cadrul POS - Transport, axele prioritare 2 şi 3, pentru posibilitatea accesării unor finanţări care să asigure modernizarea materialului rulant şi minimizarea efectelor adverse ale transportului de marfă şi călători asupra mediului.
SUBSECŢIUNEA 43:C. Utilizarea autovehiculelor prietenoase mediului
(1)Transportul rutier urmăreşte utilizarea de autovehicule care produc un impact de mediu redus în raport cu autovehiculele echipate cu motoare convenţionale care utilizează benzină sau motorină.
(2)Se va urmări asigurarea traficului rutier prin:
a)autovehicule echipate cu motoare convenţionale, cu ardere internă, dar cu emisii poluante foarte reduse;
b)autovehicule echipate cu motoare convenţionale, cu ardere internă, care utilizează parţial sau integral combustibili alternativi; în general fiind vorba despre biocarburanţi lichizi, biogaz, GPL, GNC şi alte asemenea;
c)autovehicule cu altă sursă de energie: hibride, electrice, cu hidrogen şi alte asemenea.
(3)Îmbunătăţirea eficienţei combustibilului pentru autovehicule este un element cheie al reducerii emisiilor din transport atât timp cât autovehiculele personale vor rămâne o opţiune importantă pentru mobilitatea de transport.
(4)Progresul tehnologic în industria automobilelor va fi de importanţă majoră în punerea pe piaţă a tehnologiilor mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil cât şi a tehnologiilor bazate pe combustibili alternativi precum GPL, gaz lichefiat, biogaz, hidrogen, energie electrică şi alte asemenea. Pentru asigurarea traficului rutier cu mijloacele menţionate anterior este necesară dezvoltarea adecvată a infrastructurii rutiere.
(5)Un rol foarte important în realizarea reducerilor de emisii de GES din transportul rutier îl joacă aplicarea prevederilor Directivei 2009/33/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, a Regulamentului (CE) 443/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanţă privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunităţii de a reduce emisiile de CO2 generate de vehicule uşoare, vizând emisiile de CO2 provenite de la autoturismele noi, care prevede un obiectiv de atingere a unei medii a emisiilor la nivelul anului 2020 de 95 g CO2/km şi a Regulamentului (UE) 510/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 mai 2011 de stabilire a unor standarde de performanţă pentru vehiculele utilitare uşoare noi, ca parte a abordării integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele uşoare, vizând emisiile de CO2 provenite de la vehiculele uşoare noi, care stabileşte un obiectiv de atingere a unei medii a emisiilor în anul 2020 de 147 g CO2/km.
SUBSECŢIUNEA 44:D. Sisteme de transport inteligent - STI
(1)În transportul rutier domeniile de aplicaţie ale STI au fost identificate ca fiind:
A: Utilizarea optimă a datelor rutiere din trafic şi de călătorie;
B: Dezvoltarea unui management al traficului şi al mărfurilor;
C: Asigurarea siguranţei şi securităţii rutiere;
D: Asigurarea legăturii vehiculului cu infrastructura de transport.
(2)Promovarea sistemelor de transport inteligent vor contribui substanţial la optimizarea traficului de călători şi mărfuri, la reducerea intensităţii energetice şi implicit la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
SUBSECŢIUNEA 45:E. Eficientizarea transportului feroviar
(1)Măsurile necesare pentru eficientizarea transportului feroviar vor viza atât îmbunătăţirea infrastructurii cât şi utilizarea de noi tehnologii cu emisii reduse de carbon. În acest sens se au în vedere următoarele:
(11)Infrastructura transportului feroviar:
1.Măsuri strategice de reducere directă a emisiilor de gaze cu efect de seră:
a)Integrarea reglementărilor privind protecţia mediului în procesul de proiectare, execuţie a lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare prin elaborarea studiilor de impact asupra mediului, documentaţiilor necesare obţinerii avizelor şi acordurilor de mediu, inclusiv Natura 2000, caietelor de sarcini pentru execuţie/construcţie - obligaţie conform legislaţiei europene;
b)Utilizarea informaţiilor furnizate de calculul amprentei de CO2 în selectarea variantelor de proiectare pentru lucrările de reabilitare şi modernizare;
c)Implementarea eco-achiziţiilor publice care să promoveze dezvoltarea durabilă, respectiv reducerea emisiilor de carbon,
d)Implementarea sistemelor inteligente de transport, cu efect asupra siguranţei traficului, dar şi scăderii consumului de combustibil;
e)Utilizarea tehnologiilor din domeniul energiilor regenerabile, precum: instalaţii de încălzire interioare bazate pe tehnologia pompelor de căldură sau panourilor solare, asigurarea necesarului de energie electrică în staţiile de cale ferată bazată pe tehnologia panourilor fotovoltaice sau a altor forme de energie regenerabilă;
f)Modernizarea centralelor termice existente şi/sau înlocuirea acestora cu centrale cu randamente superioare;
g)Modernizarea parcului de utilaje grele folosite pentru întreţinerea căilor ferate, prin înlocuirea acestora cu utilaje cu performanţe superioare atât din punct de vedere tehnologic cât şi al mediului, ca urmare a casării celor cu o vechime de funcţionare mai mare de 20 ani;
h)Continuarea electrificării a cca. 900 km de cale ferată. Electrificarea secţiilor de circulaţie asigură condiţiile de înlocuire a tracţiunii diesel cu tracţiunea electrică.
2.Măsuri strategice pentru creşterea eficienţei energetice în transportul feroviar cu efect indirect de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră:
a)Utilizarea noilor tehnologii în domeniul iluminării interioare şi exterioare în staţiile de cale ferată: reducerea consumului de energie electrică cu 30 - 40% prin utilizarea surselor de lumină cu LED;
b)Instalaţii de iluminat în staţiile de cale ferată cu utilizarea panourilor fotovoltaice sau alte forme de energie regenerabilă;
c)modernizarea parcului de locomotive;
d)utilizarea de combustibil diesel de înaltă calitate şi cu performanţe ecologice ridicate;
e)instruirea mecanicilor de locomotivă pentru conducere eco-eficientă;
f)studierea posibilităţii reducerii timpilor morţi din procesele tehnologice;
g)utilizarea tehnologiilor din domeniul energiilor regenerabile - instalaţii de încălzire interioare bazate pe tehnologia pompelor de căldură, instalaţii de iluminat în staţiile de cale ferată bazate pe tehnologia panourilor fotovoltaice;
h)modernizarea centralelor termice existente şi/sau înlocuirea acestora cu centrale cu randamente superioare;
i)modernizarea parcului de utilaje grele de întreţinut calea, prin înlocuirea graduală, în funcţie de posibilitatea alocării de resurse financiare, a acestora cu utilaje cu performanţe superioare, atât din punct de vedere tehnologic cât şi al mediului;
j)continuarea electrificării secţiilor de circulaţie va înlocui tracţiunea diesel, consumatoare de hidrocarburi;
k)conducere eficientă din punct de vedere energetic a trenurilor, implementată prin programe de instruire, a mecanicilor, sunt reglementate prin legislaţie.
(12)Transportul de călători
Strategia de mediu pentru transportul feroviar de călători se focalizează pe promovarea dezvoltării unui sistem durabil de transport feroviar de călători.
Direcţia principală de acţiune pentru eficientizarea consumului de resurse şi a reducerii emisiilor de GES o constituie modernizarea transportului feroviar de călători realizată prin modernizarea parcului de material rulant şi achiziţionarea de material rulant cu performanţe energetice.
Pentru perioada 2012-2014 priorităţile investiţionale constau în achiziţia locomotivelor electrice şi vagoanelor noi, automotoarelor şi ramelor electrice şi modernizarea vagoanelor pentru trenuri pentru distanţe medii şi lungi şi a locomotivelor electrice.
SUBSECŢIUNEA 46:F. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transportul aerian
(1)În vederea reducerii emisiilor din acest sector, din anul 2012, sectorul de transport aerian a fost inclus în schema de comercializare a certificatelor de emisii printr-un amendament la Directiva 2003/87/CE care a fost transpus şi în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 399/2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
(2)La data de 11.03.2011 a fost aprobat Planul naţional de acţiune privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul aviaţiei civile pentru perioada 2011-2020, care a intrat în vigoare la data de 01 august 2011 prin Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 169/1801/2011 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul aviaţiei civile pentru perioada 2011-2020. Prin Planul naţional de acţiune privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul aviaţiei civile pentru perioada 2011-2020 au fost stabilite următoarele obiective pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră:
a)Îndeplinirea obiectivelor ce le revin operatorilor de aeronave prin participarea la schema EU EUTS;
b)Îmbunătăţirea eficienţei utilizării combustibilului de aviaţie cu cel puţin 2%/an;
c)Îndeplinirea angajamentului strategic asumat de UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% până în anul 2020, faţă de nivelul emisiilor din anul 1990, până la încheierea unui acord la nivel internaţional pentru perioada post-2012;
d)Informarea operatorilor de aeronave cu privire la noile tehnologii promovate la nivel internaţional;
e)Plafonarea emisiilor de CO2 din activităţile din sectorul aviaţiei civile începând cu anul 2020.
SUBSECŢIUNEA 47:G. Dezvoltarea Transportului Intermodal
(1)Se va avea în vedere promovarea Strategiei de transport intermodal în România, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 457/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care cuprinde următoarele măsuri:
a)se are în vedere, prin accesarea de fonduri europene, precum POS - T, construirea şi/sau modernizarea de terminale intermodale în zonele cheie identificate pe baza analizei rutelor şi a fluxurilor de tranzit, zone cuprinse în Strategia de transport intermodal în România, aprobată prin OMTI nr. 457/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste zone sunt: Timişoara, Bucureşti, Constanţa, Giurgiu/Olteniţa, Braşov, Suceava, Iaşi;
b)relansarea traficului de tip RO-LA. S-a luat în considerare relansarea traficului RO-LA pe reţeaua CFR, după ce vor fi aplicate măsuri de susţinere a acestui tip de trafic prin aplicarea unor subvenţii guvernamentale;
c)se are în vedere reabilitarea unor terminale intermodale rutier/feroviar, după ce va fi aprobată schema de ajutor de stat de către Comisia Europeană.
SUBSECŢIUNEA 48:H. Utilizarea biocarburanţilor
(1)Nivelul obiectivului naţional privind ponderea energiei din surse regenerabile utilizata în transporturi în anul 2020 este de cel puţin 10% din consumul naţional final. Acest nivel urmează a fi actualizat în funcţie de ţintele stabilite ulterior adoptării propunerii de directivă pentru modificarea Directivei 98/70/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei şi a motorinei şi de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului şi de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile - ILUC.
(2)Pentru realizarea acestui obiectiv, furnizorii de carburanţi au obligaţia de a introduce treptat pe piaţă benzină şi motorină cu un conţinut stabilit de biocarburanţi.
(3)Biocarburanţii şi biolichidele se asigură din materii prime care îndeplinesc criteriile de durabilitate stabilite la nivel comunitar, indiferent de locul de provenienţă a materiei prime.
(4)Obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră datorate utilizării biocarburanţilor şi a biolichidelor faţă de emisiile de gaze cu efect de seră datorate utilizării combustibililor fosili, sunt următoarele:
a)de minimum 35 %, începând cu data de 1 ianuarie 2012;
b)de minimum 50%, începând cu data de 1 ianuarie 2017;
c)de minimum 60%, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în cazul biocarburanţilor produşi în instalaţii în care producţia a început la data de 1 ianuarie 2017 sau după această dată.
(5)În ceea ce priveşte transportul aerian, obiectivul este ca cel puţin 40% din combustibil în anul 2050 să fie combustibil cu conţinut scăzut în carbon.
(6)Pentru asigurarea contribuţiei corespunzătoare participării transporturilor la reducerea emisiilor de GES este necesară respectarea cu stricteţe a termenelor şi obiectivelor legate de utilizarea biocarburanţilor menţionate anterior.
SUBSECŢIUNEA 49:I. Taxe
Ţinând cont de prevederile Directivei 1999/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Directiva Eurovigneta, transpusă în legislaţia naţională prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, aplicarea ei în România încurajează utilizarea vehiculelor mai puţin poluante şi care nu deteriorează infrastructura rutieră.
Guvernul României a prevăzut, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, reduceri de taxe pentru cei care achiziţionează maşini hibrid în vederea încurajării achiziţionării de astfel de vehicule, iar dezvoltarea parcului de asemenea maşini trebuie stimulat şi în continuare.
SUBSECŢIUNEA 410:J. Încurajarea şi promovarea transportului nemotorizat
Trecerea la o politică naţională de încurajare a transportului nemotorizat şi dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru ciclism: piste de biciclete, rasteluri de depozitare,vagoane/compartimente speciale pentru biciclete la metrou şi în trenuri şi alte asemenea, conduce la reducerea transportului motorizat rutier şi implicit la reducerea emisiilor de GES.
Măsurile vor fi coordonate cu acţiuni de informare şi conştientizare astfel încât mersul cu bicicleta să nu reprezinte numai acţiuni distractiv recreative ci să devină o obişnuinţă pentru activitatea cotidiană:mersul la cumpărături, mersul la şcoală, mersul la serviciu şi alte asemenea.
De asemenea, se va urmări ca politicile de planificare urbană să prevadă extinderea zonelor pietonale în special în marile aglomerări urbane.
Ţinând cont că susţinerea ciclismului sportiv constituie o posibilitate de dezvoltare a unui turism durabil, promovarea unei pistei ciclabile între ţările dunărene, reprezintă un obiectiv important.
SUBSECŢIUNEA 411:K. Stimularea cercetării şi dezvoltării în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturi
(1)Guvernul va asigura finanţarea unor activităţi de cercetare şi dezvoltare care să urmărească:
a)Încurajarea şi asigurarea corespunzătoare a activităţilor de cercetare aplicată, urmărind găsirea soluţiilor pentru utilizarea biocarburanţilor, dezvoltarea tehnologiilor noi de transport, planificare urbană şi alte asemenea.;
b)Încurajarea mediului academic de a aplica pe programe finanţate din diferite surse pentru realizarea studiilor de cercetare privind gradul de poluare în marile aglomerări urbane, pentru a informa publicul şi autorităţile administraţiei publice centrale privind măsurile ce se impun pentru reducerea poluării;
c)Un exemplu în acest sens îl constituie Platforma Naţională pentru Maşina Electrică, denumită în continuare PNME, organism în subordinea Guvernului României, sprijinit de reprezentanţi ai industriei şi ai mediului universitar cu preocupări în domeniu.
SUBSECŢIUNEA 412:L. Îmbunătăţirea performanţelor în domeniul transportului urban
Trecerea la un transport durabil, prietenos mediului în zonele urbane este una din obligaţiile ce ne revin conform Planului de acţiune privind mobilitatea urbană, adoptat de Comisia Europeană în 2009. În acest sens se are în vedere trecerea la o dezvoltare urbană integrată şi realizarea unui plan de transport integrat care să aibă în vedere reducerea nevoi de transport, diversificarea şi îmbunătăţirea modalităţilor de transport mai puţin poluante, crearea şi aplicarea sistemelor de transport inteligente şi eficientizarea consumurilor de carburanţi.
SUBSECŢIUNEA 413:M. Informare şi conştientizare
O componentă importantă a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul de transport îl constituie informarea şi conştientizarea publicului. Programele de informare şi conştientizare se vor adresa utilizatorului final cu scopul facilitării introducerii în acest sector a mijloacelor de transport mai puţin poluante şi limitării transportului rutier.
Conştientizarea şi informarea se vor realiza şi la nivelul companiilor industriale sau a platformelor industriale cu scopul asigurării unor modalităţi de transport în comun pentru angajaţi.