Secţiunea 11 - 4.1.1. Generarea energiei electrice şi termice - Strategie din 2013 naţională a României privind schimbările climatice 2013 - 2020

M.Of. 536 bis

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 26 August 2013
SECŢIUNEA 11:4.1.1. Generarea energiei electrice şi termice
(1)Obiectivele strategice propuse pentru generarea energiei electrice şi termice:
1.Dezvoltarea unei strategii sectoriale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Promovarea măsurilor de reducere a emisiilor de GES şi planificarea sectorială a emisiilor în vederea atingerii obiectivelor de reducere asumate pe plan internaţional şi european necesită un grad ridicat de profesionalism din partea autorităţilor administraţiei publice; îmbunătăţirea pregătirii profesionale în domeniu se va realiza prin promovarea şi finanţarea unor programe/proiecte corespunzătoare de pregătire profesională şi schimb de experienţă cu ţările mai experimentate în acest domeniu.
2.Valorificarea resurselor de energie regenerabilă
Prin pachetul legislativ "Schimbări Climatice - Energie" s-a promovat Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE, în vederea stabilirii unui cadru legislativ pentru promovarea energiei din surse regenerabile şi a unor obiective obligatorii privind ponderea energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie şi ponderea energiei din surse regenerabile utilizată în transporturi.
Contribuţia ţării noastre la atingerea în anul 2020 a obiectivului european de 20% a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie reprezintă un procent minim de 24% din consumul final de energie, care să fie generat din surse regenerabile de energie - RES. La nivel naţional, România a adoptat Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care asigură transpunerea directivei mai sus menţionată.
De asemenea, s-a elaborat Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile - PNAER.
Principalele obiective de valorificare a RES urmăresc:
a)Integrarea surselor regenerabile de energie în structura sistemului energetic naţional;
b)Eliminarea barierelor tehnico-funcţionale şi psiho-sociale din procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie şi încadrarea în limitele elementelor de cost şi eficienţă economică;
c)Promovarea investiţiilor private şi crearea condiţiilor de facilitare a accesului capitalului străin pe piaţa surselor regenerabile;
d)Promovarea unor politici sectoriale care să asigure securitatea energetică prin creşterea ponderii energiilor regenerabile în consumul final de energie, diminuând gradul de dependenţă al economiei naţionale de importurile de energie primară;
e)Asigurarea alimentării cu energie în comunităţile izolate prin valorificarea potenţialului resurselor locale de energie;
3.Promovarea Sistemelor Inteligente pentru producerea, transportul, distribuţia şi consumul energiei electrice
Sistemele inteligente permit dezvoltarea activităţilor de producere a energiei electrice la locul de consum, cu livrare în Sistem, atunci când consumul propriu este mai mic decât cantitatea de energie produsă şi cu absorbire din Sistem, atunci când consumul depăşeşte cantitatea de energie produsă. Aceste sisteme sunt gestionate prin instrumente moderne de tehnologie a informaţiei şi conduc la importante reduceri de emisii de gaze cu efect de seră.
4.Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă
Începând cu data de 1 aprilie 2011 a devenit operaţională schema de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă care va fi aplicată până în 2023. Schema prevede acordarea unui sprijin financiar producătorilor de energie electrică şi termică ce deţin sau exploatează comercial centrale de cogenerare de înaltă eficienţă care realizează economii de combustibil de cel puţin 10% faţă de producerea separată.
5.Îmbunătăţirea eficienţei energetice
Cel de-al doilea Plan Naţional de Acţiune pentru eficienţă energetică prevede cofinanţarea proiectelor de investiţii privind creşterea eficienţei energetice în sectoarele încălzirii urbane, al reabilitării clădirilor publice şi al iluminatului public.
Este important de înţeles că noţiunea de eficienţă energetică trebuie să acopere si transportul şi distribuţia de energie electrică şi căldură, inclusiv la sursă, având în vedere ca în aceste zone sunt pierderile cele mai mari de energie care justifică cu adevărat investiţiile de creştere a eficienţei în funcţionare.
Prin acest Program se asigură şi acoperirea costurilor legate de reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei termice. S-a avut în vedere faptul că prezenţa cofinanţării statului va contribui la creşterea atractivităţii proiectelor şi astfel se va crea posibilitatea atragerii unor surse de finanţare suplimentare din partea sectorului privat.
De asemenea, prin investiţii judicioase în reabilitarea sistemelor de iluminat se pune în evidenţă un potenţial important de economisire a energiei electrice. Energia electrică economisită va putea fi utilizată în zona de iluminat public din diferite oraşe sau comune.
Prin Programul Termoficare 2006-2015 căldură şi confort se asigură şi acoperirea costurilor legate de reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei termice. S-a avut în vedere faptul că prezenţa cofinanţării statului va contribui la creşterea atractivităţii proiectelor de modernizare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor şi astfel se va crea posibilitatea atragerii unor surse de finanţare suplimentare din partea sectorului privat pentru eficientizarea activităţii de producere a energiei termice.
6.Realizarea de investiţii în instalaţii şi echipamente pentru întreprinderile din industrie care să conducă la economii de energie
La nivelul operatorilor economici, investiţiile în instalaţii sau echipamente cu consum mai mic de energie, în scopul obţinerii unei economii de energie au ca rezultat reducerea consumului final de energie, şi implicit la scăderea emisiilor de GES.
Finanţarea acestor acţiuni va fi facilitată de Ministerul Economiei, care va asigura linii de finanţare din instrumentele financiare europene după exemplul aferent perioadei 2007-2013 când a creat Axa Prioritară 4 Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice.
7.Creşterea eficienţei energetice în sectorul Agricultură
Se va asigura utilizarea biocarburanţilor la executarea lucrărilor agricole mecanizate precum şi la lucrările hidroameliorative.
Totodată se va asigura logistica de transport a acesteia, în scopul minimizării distanţelor de transport pentru eficientizarea consumului de combustibili clasici şi de biocarburanţi.
De asemenea, o altă direcţie de acţiune este reprezentată de utilizarea tehnologiilor din domeniul energiilor regenerabile în cadrul fermelor precum asigurarea necesarului de energie electrică bazată pe surse alternative.
8.Proiectare ecologică
Aplicarea cerinţelor de proiectare ecologică privind performanţa energetică a produselor cu impact energetic va avea ca efect creşterea eficienţei energetice, ceea ce va duce la un impact macroeconomic pozitiv, dat fiind faptul că, economisirea energiei constituie cel mai eficient mijloc, din punct de vedere al costurilor, de a creşte siguranţa în alimentarea cu energie şi de a reduce dependenţa de importuri. Acest demers va contribui, în mod semnificativ la atingerea obiectivului stabilit la nivel comunitar de creştere a eficienţei energetice cu 20% până în 2020.
Creşterea eficienţei energetice este considerată ca având o contribuţie substanţială la atingerea obiectivelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul UE. Cererea de energie electrică destinată consumului final a înregistrat cea mai rapidă creştere şi se estimează că va creşte şi în următorii 20 - 30 de ani.
În acest context, aplicarea acestor cerinţe de proiectare ecologică privind performanţa energetică a produselor cu impact energetic va avea o contribuţie importantă la îndeplinirea obiectivului asumat de UE, de reducere a emisiilor de GES cu cel puţin 20% până în 20202.
2Un angajament mai ambiţios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu -30% poate fi asumat condiţionat, până în anul 2020, condiţionalitatea fiind legată de încheierea unui acord global şi cuprinzător pentru perioada post-2012 prin care şi ceilalţi actori internaţionali îşi vor asuma angajamente comparabile.
9.Captarea şi stocarea carbonului în România
Având în vedere că sistemul energetic naţional se bazează în mare măsură pe utilizarea combustibililor fosili şi că modificarea acestei situaţii nu se poate face rapid, implementarea tehnologiilor de captare şi stocare geologică a dioxidului de carbon va facilita reducerea emisiilor de GES şi în condiţiile în care combustibilii fosili deţin un procent semnificativ în mixul energetic. Obiectivul captării şi stocării geologice a dioxidului de carbon este acela de a reduce emisiile de dioxid de carbon în atmosferă provenite de la sursele importante de emisie.
Mecanismul financiar de susţinere a dezvoltării tehnologiilor CCS de către Uniunea Europeană este Programul privind finanţarea proiectelor demonstrative CCS din rezerva de nou intraţi - NER 300, creată în baza Directivei nr. 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului.
10.Continuarea campaniilor de informare a populaţiei şi mediului de afaceri privind importanţa creşterii eficienţei energetice
10.1.Vor fi continuate campaniile de informare a populaţiei şi a mediului de afaceri privind importanţa creşterii eficienţei energetice. Campaniile de informare vor viza:
a)Informarea şi educarea consumatorilor casnici cu privire la:
- utilizarea echipamentelor electrice, electrocasnice şi a corpurilor de iluminat eficiente, conform sistemelor de etichetare energetică;
- posibilităţile de economisire a energiei prin utilizarea echipamentelor de monitorizare a consumului energetic şi alegerea unor soluţiilor constructive privind reducerea pierderilor de energie.
b)Dezvoltarea unor centre de informare pentru eficienţă energetică similare celui deschis la Cluj în luna februarie 2011;
c)Promovarea Contractului de performanţă energetică - CPE şi a companiilor ESCO în sectorul public prin:
- informarea şi formarea profesională pentru municipalităţi, în vederea utilizării CPE;
- crearea unui help-desk pentru pregătirea licitaţiilor de aplicare a CPE.
d)Promovarea managementului energetic în industrie prin:
- informarea şi formarea profesională pentru managerii energetici autorizaţi;
- dezvoltarea unui nou model de curs de pregătire pentru universităţile agreate în vederea pregătirii pentru autorizare a managerilor şi auditorilor energetici;
- campanie de informare pentru IMM-uri după modelul ExBESS.
10.2.Ca urmare a pregătirii de specialişti în domeniul eficienţei energetice şi a promovării companiilor ESCO, în sectorul public se estimează înregistrarea unor economii semnificative de energie în sectorul industrial şi la nivelul municipalităţilor.
10.3.Campaniile de informare vor fi concepute astfel încât să determine o reducere a consumului de energie prin:
a)schimbarea comportamentului consumatorilor casnici, ceea ce poate determina economii de 1-15% prin utilizarea corectă a aparatelor electrocasnice, a sistemelor de iluminat şi a regulatoarelor termostatice pentru energie termică;
b)atragerea investiţiei private în proiecte municipale prin utilizarea contractului de performanţă, cu economii estimate de 15% pentru clădiri publice şi de 25-30% pentru proiecte de iluminat public;
c)reducerea consumului de energie în industrie cu minimum 10%, prin îmbunătăţirea managementului energetic şi aplicarea unor măsuri de tip "low-cost/no-cost".