Capitolul ii - Organizarea profesiei de avocat - Statut din 2011 al PROFESIEI DE AVOCAT

M.Of. 898

În vigoare
Versiune de la: 13 Septembrie 2024
CAPITOLUL II:Organizarea profesiei de avocat
SECŢIUNEA 1:Dobândirea calităţii de avocat
SUBSECŢIUNEA 1:Primirea în profesie
Art. 14
(1)Primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza promovării examenului organizat de către U.N.B.R. la nivel naţional.
(2)Cu titlu de excepţie, în condiţiile legii, pot accede în profesie, fără susţinerea examenului, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, care au fost eliberaţi din motive neimputabile, precum şi, în aceleaşi condiţii, judecătorii de la instanţele internaţionale.
Art. 15
(1)Cererea formulată de persoana care doreşte să fie primită în profesie se adresează decanului baroului unde solicitantul intenţionează să exercite profesia. Cererea se depune sau, după caz, se comunică în două exemplare şi va cuprinde:
a)numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
b)locul şi data naşterii;
c)elementele actului de identitate şi organul emitent;
d)indicarea diplomei de licenţă eliberate de o instituţie de învăţământ superior acreditată în condiţiile legii, care atestă calitatea de licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege, precum şi indicarea, dacă este cazul, a îndeplinirii funcţiei de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani şi a promovării examenului de definitivat în profesia din care provine ori a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 14 alin. (2), după caz;
e)declaraţia că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 14 din Lege;
f)indicarea cazului de incompatibilitate în care se află, dacă este cazul;

g)precizarea că se solicită dobândirea calităţii de avocat stagiar şi angajamentul de a realiza, pe perioada stagiului, formarea profesională iniţială în profesia de avocat, respectiv de a frecventa, ca avocat definitiv, formele de pregătire profesională continuă, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut;
h)menţiunea, dacă este cazul, că, potrivit Legii, candidatul poate dobândi calitatea de avocat definitiv;
i)declaraţia expresă că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activităţii.
(2)Cererea va fi însoţită de următoarele acte depuse în dublu exemplar:
a)copie a actului de identitate şi a actelor de stare civilă;
b)copie a diplomei de licenţă şi, după caz, copii ale înscrisurilor care dovedesc îndeplinirea, timp de cel puţin 5 ani, a funcţiei de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, precum şi promovarea examenului de definitivat în profesia respectivă ori îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 14 alin. (2). În cazul în care se solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituţiile de învăţământ superior din altă ţară, se va depune şi dovada de echivalare, în condiţiile legii;
c)copie a cazierului judiciar, eliberată cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;
d)certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituţia sanitară stabilită de barou conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;
e)certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care să ateste cauzele încetării calităţii de avocat ori, dacă este cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de primire în profesie;
f)două fotografii de tip legitimaţie.
(3)În cazul prevăzut la art. 14 alin. (2), judecătorul care a activat la instanţe internaţionale va prezenta adeverinţă în original şi în traducere legalizată, eliberată de către respectiva instanţă, atestând că acesta a îndeplinit calitatea de judecător şi că încetarea acestei calităţi a avut loc din motive neimputabile.
Art. 16
(1)Cererea formulată de membrul unui barou din altă ţară în vederea exercitării profesiei de avocat în România se va depune sau, după caz, se va comunica în dublu exemplar la baroul în care doreşte să profeseze şi va cuprinde:
a)numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
b)locul şi data naşterii;
c)numărul, data şi emitentul paşaportului;
d)indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte să îşi exercite profesia;
e)indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f)indicarea formei în care urmează să exercite profesia, conform art. 5 din Lege.
(2)Cererea va fi însoţită de următoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în limba română şi certificate:
a)paşaport;
b)o atestare din partea baroului sau a asociaţiei profesionale de avocaţi din ţara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinară.
(3)La cerere se vor ataşa:
a)avizul conform eliberat de Comisia permanentă a U.N.B.R.;
b)indicarea cazului de incompatibilitate în care se află, dacă este cazul;

c)declaraţia expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic;
d)dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform dispoziţiilor art. II din Legea nr. 231/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, după caz;
e)certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);
f)două fotografii de tip legitimaţie.
Art. 17
(1)Cererea de primire în profesie, în forma şi însoţită de documentaţia prevăzute în prezentul statut, se depune în termen de cel mult 15 zile de la data publicării pe pagina web a U.N.B.R. a organizării examenului naţional de primire în profesie. În termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, cererea de primire în profesie se va comunica de către barou U.N.B.R. şi se va afişa la sediul baroului şi pe pagina web a baroului şi a U.N.B.R.
(2)Afişarea cererii la sediul baroului se constată prin proces-verbal.
(3)În termen de 10 de zile de la afişarea cererii pe pagina web a baroului şi a U.N.B.R., orice persoană poate face opoziţie la cererea de primire în profesie, indicând motivele şi arătând împrejurările şi probele pe care îşi întemeiază opoziţia.
(4)Soluţionarea opoziţiei este de competenţa baroului la care a fost înregistrată cererea de primire în profesie.
(5)În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie, decanul baroului va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigaţiile necesare cu privire la moralitatea şi demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziţie la înscriere.
Art. 18
(1)Avocatul-raportor va face toate cercetările pe care le va considera necesare.
(2)Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condiţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat.
Art. 19
În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziţiei, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.
Art. 20
(1)După depunerea raportului, în termen de cel mult 5 zile, consiliul baroului analizează îndeplinirea condiţiilor pentru primirea în profesie şi soluţionează eventualele opoziţii.
(2)Consiliul baroului va pronunţa o hotărâre motivată asupra cererii de primire în profesie, pe care o va comunica U.N.B.R. în termen de cel mult 10 zile de la expirarea termenului de opoziţie.
(3)Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanentă a U.N.B.R., care va soluţiona contestaţia cu cel puţin 15 zile înaintea datei anunţate a examenului naţional de primire în profesie. În cazul contestaţiilor formulate de persoanele prevăzute la art. 17 alin. (5) din Lege, termenul de soluţionare este de 30 de zile de la data înregistrării contestaţiei. Hotărârea Comisiei permanente a U.N.B.R. se va afişa pe pagina web a U.N.B.R.
(4)Se poate prezenta la examenul naţional de primire în profesie numai candidatul cu privire la care consiliul baroului sau, după caz, Comisia permanentă a U.N.B.R. a pronunţat o hotărâre favorabilă asupra cererii de primire în profesie formulate de acesta.
(5)Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în tabloul avocaţilor în baza deciziei emise de consiliul baroului, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (8), art. 21, 22 şi 23 din Lege.
Art. 21
(1)Cererea formulată de membrul unui barou din altă ţară de a fi autorizat să acorde consultanţă juridică privind dreptul românesc se depune la preşedintele U.N.B.R.
(2)Cererea va fi înaintată baroului în care este înscris avocatul pentru avizare şi raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul întocmit de decan va fi înaintat Comisiei de examinare.
(3)Metodologia examenului de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română ale avocaţilor străini se stabileşte prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.
(4)Comisia de examinare va fi desemnată de Consiliul U.N.B.R. şi poate fi alcătuită din avocaţi şi cadre didactice din instituţiile de învăţământ juridic superior, acreditate în condiţiile legii.
(5)Examenul va cuprinde probe scrise şi orale privind instituţiile de bază ale dreptului românesc şi cunoştinţele de limba română.
SUBSECŢIUNEA 2:Primirea în profesia de avocat a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care sunt autorizate să îşi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat membru
Art. 22
Cererea de primire în profesia de avocat în România a avocaţilor care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European este de competenţa Consiliului U.N.B.R., conform art. 66 lit. e) din Lege.
Art. 23
(1)Cererea se depune sau, după caz, se comunică în dublu exemplar secretariatului U.N.B.R. şi va cuprinde:
a)numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
b)locul şi data naşterii;
c)numărul, data şi emitentul paşaportului;
d)menţionarea faptului că intenţionează exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România;
e)indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f)indicarea titlului profesional obţinut în statul membru de origine şi a grupării profesionale din care face parte în statul membru de origine sau a autorităţii judiciare în cadrul căreia este admis să îşi exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.
(2)Cererea va fi însoţită de următoarele acte, traduse în limba română şi certificate:
a)paşaport;
b)o atestare din partea autorităţii competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinară.
(3)La cerere se vor ataşa:
a)declaraţia expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevăzute la art. 14 şi 15 din Lege;
b)declaraţia expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic;
c)certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);
d)două fotografii de tip legitimaţie;
e)alte documente prevăzute în anexa nr. XXXI.
Art. 24
(1)Consiliul U.N.B.R. se va pronunţa asupra cererii de primire în profesia de avocat după susţinerea examenului de verificare a cunoştinţelor privind dreptul românesc şi de limba română sau după ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de susţinerea examenului, conform art. 100 şi 109 din Lege.
(2)Consiliul U.N.B.R. poate decide şi asupra suspendării analizării cererii până la efectuarea de către solicitant a stagiului de pregătire în domeniul dreptului românesc, conform art. 100 alin. (2) din Lege.
(3)Decizia este definitivă şi se comunică solicitantului în termen de 30 de zile de la data emiterii.

Art. 25
(1)Avocatul admis în profesie va fi înscris în tabloul avocaţilor la baroul în care îşi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.
(2)Consiliul baroului va dispune înscrierea în tabloul avocaţilor, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesie emise de U.N.B.R.
SUBSECŢIUNEA 3:Demnitatea profesiei
Art. 26
(1)Pentru aplicarea Legii, cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, cât şi pe întreaga durată a exercitării acesteia.
(2)Persoana care solicită primirea în profesia de avocat sau reînscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei va înfăţişa consiliului baroului la care depune cererea înscrisuri din care să rezulte condiţiile de încetare a exerciţiului profesiei din care provine, respectiv a celei pe care a exercitat-o în perioada de incompatibilitate. Consiliul baroului va întreprinde cercetări, folosind procedura prevăzută de art. 17 alin. (5), inclusiv în situaţia solicitării reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, pentru a verifica dacă solicitantul se găseşte în cazul de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. b) teza a II-a din Lege, respectiv dacă a fost exclus din profesia din care provine ca urmare a săvârşirii unor abateri disciplinare grave. Aceeaşi procedură se aplică şi pentru a verifica dacă solicitantul se găseşte în cazul de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. d) din Lege, atunci când fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat a fost reţinută prin acte ale organelor profesiei de avocat.

(3)Avocaţii care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de art. 14 lit. a), lit. b) teza I, lit. c) şi d) din Lege sunt obligaţi să prezinte baroului hotărârile judecătoreşti prin care au fost condamnaţi definitiv la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, prin care au fost declaraţi faliţi frauduloşi sau prin care au fost condamnaţi definitiv pentru fapte săvârşite în legătură cu exercitarea profesiei.
(31)Verificarea cazurilor de nedemnitate cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, precum şi pe întreaga durată a exercitării acesteia se realizează la sesizare, prin plângerea oricărei persoanei interesate, sau din oficiu.
(32)Plângerea persoanei interesate îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care îşi continuă activitatea în profesie sau este incompatibil, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tabloul avocaţilor.
(33)Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalităţile prevăzute la art. 85 alin. (2) şi (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de şedinţă.
(34)Consiliul baroului procedează cu celeritate la verificarea cazului de nedemnitate din plângere sau din sesizare. În cel mult 3 zile de la data la care s-a hotărât verificarea se vor cere relaţii de la U.N.B.R., de la celelalte barouri şi de la alte instituţii, cu privire la persoana verificată.

(4)Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătoreşti, respectiv înscrisurile ce privesc condiţiile încetării profesiei practicate de către avocatul înscris în tabloul avocaţilor incompatibili şi va aprecia asupra demnităţii avocatului. Consiliul baroului va hotărî, după caz, menţinerea în profesie sau încetarea calităţii de avocat, potrivit Legii.
(5)Decizia motivată se comunică în termen de 15 zile avocatului în cauză, precum şi preşedintelui U.N.B.R.., împreună cu hotărârea judecătorească şi înscrisurile în baza cărora a fost verificată starea de nedemnitate.

(6)Decizia consiliului baroului poate fi atacată de preşedintele U.N.B.R. şi/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestaţia şi va hotărî în condiţiile Legii.
(7)Decizia consiliului baroului de încetare a calităţii de avocat este executorie. Despre încetarea calităţii de avocat baroul va face menţiunile corespunzătoare în tabloul avocaţilor.
Art. 261
(1)Verificarea cazurilor de nedemnitate cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, precum şi pe întreaga durată a exercitării acesteia se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul poate desemna un consilier pentru efectuarea cercetării referitoare la cazul de nedemnitate.
(2)Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării referitoare la cazul de nedemnitate se poate abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris şi se judecă de către consiliul baroului, în absenţa consilierului recuzat.
(3)În cazul în care decanul este cel verificat pentru un caz de nedemnitate, acesta nu va participa la şedinţa consiliului baroului, atribuţiile sale din prezenta procedură urmând a fi preluate de prodecan.
(4)În cazul în care unul dintre membrii consiliului baroului este cel verificat pentru un caz de nedemnitate, acesta nu va participa la şedinţa consiliului baroului cu privire la această procedură.
Art. 262
(1)În cadrul verificării cazului de nedemnitate, consiliul baroului va examina hotărârile judecătoreşti, respectiv înscrisurile ce privesc condiţiile încetării profesiei practicate de către avocatul înscris în tabloul avocaţilor incompatibili şi va aprecia asupra demnităţii avocatului.
(2)Verificarea se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului verificat, trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face şi prin înştiinţare în scris, printr-un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii şi a datei la care s-a făcut înştiinţarea, ori prin luarea la cunoştinţă prin semnătură.
(3)Verificarea se efectuează numai după încunoştinţarea avocatului cu privire la cazul de nedemnitate prin luarea la cunoştinţă a conţinutului plângerii ori al sesizării. Avocatul verificat poate da explicaţii scrise.
(4)Refuzul de a da curs convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către organul care anchetează constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale şi nu împiedică desfăşurarea verificării referitoare la cazul de nedemnitate.
(5)În cursul verificărilor, decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de lege.
(6)După efectuarea verificărilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui verificat şi propunerea privind soluţionarea plângerii sau sesizării.
(7)Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.
Art. 263
(1)În şedinţa imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, consiliul baroului procedează la verificarea cazului de nedemnitate, pe baza referatului şi a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.
(2)Consiliul baroului poate convoca, prin modalităţile prevăzute de art. 262 alin. (2), avocatul verificat, în vederea audierii sale. Refuzul de a da curs convocării nu împiedică desfăşurarea verificării referitoare la cazul de nedemnitate.
(3)După efectuarea verificărilor, consiliul baroului va hotărî, prin decizie, după caz, menţinerea în profesie sau încetarea calităţii de avocat, potrivit Legii. Decizia se redactează în scris, motivat în fapt şi în drept şi se semnează de către decanul baroului.
(4)Soluţia se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzute la alin. (3), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de semnătură, avocatului verificat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum şi, prin adresă de comunicare, preşedintelui U.N.B.R.
(5)În situaţia în care, în urma verificărilor, se decide excluderea din profesie a avocatului, consiliul baroului va emite o decizie de excludere.
(6)Decizia consiliului baroului poate fi atacată, prin contestaţie, de preşedintele U.N.B.R. şi/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestaţia şi va hotărî în condiţiile Legii.
Art. 264
(1)În faţa consiliului baroului avocatul se va înfăţişa personal, în cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.
(2)Consiliul baroului hotărăşte cu majoritate de voturi.
(3)Decizia consiliului baroului de încetare a calităţii de avocat este executorie. Despre încetarea calităţii de avocat baroul va face menţiunile corespunzătoare în tabloul avocaţilor.
Art. 265
(1)Contestaţia împotriva deciziei consiliului baroului se soluţionează de Consiliul U.N.B.R. Prin contestaţie pot fi invocate orice motive de fapt sau de drept cu privire la nelegalitatea sau netemeinicia deciziei contestate.
(2)Consiliul U.N.B.R. va fixa de îndată termen de soluţionare a contestaţiei, cu citarea avocatului, a consiliului baroului care a emis decizia de excludere şi a celorlalte persoane indicate în cerere şi care ar putea furniza informaţii despre cazul de nedemnitate în care se găseşte avocatul.
(3)Procedura de citare în faţa Consiliului U.N.B.R. se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire cu conţinut declarat, la sediul profesional principal al avocatului.
(4)În cazul în care comunicarea potrivit alin. (3) nu este posibilă, procedura de citare şi comunicare se va realiza în conformitate cu regulile privitoare la citarea şi comunicarea actelor de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă.
Art. 266
(1)În faţa Consiliului U.N.B.R. avocatul se va înfăţişa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.
(2)Şedinţa Consiliului U.N.B.R. nu este publică, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în faza dezbaterilor în fond, iar lucrările şedinţei se consemnează într-o încheiere.
(3)Lipsa părţilor legal citate nu împiedică judecata, Consiliul U.N.B.R. putându-se pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauză, fiind admisibil orice mijloc de probă prevăzut de Codul de procedură civilă.
(4)Consiliul U.N.B.R. hotărăşte cu majoritate de voturi.
Art. 267
(1)Decizia Consiliului U.N.B.R. rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat faţă de părţi şi de organele profesiei.
(2)Decizia de excludere pronunţată de Consiliul U.N.B.R. se va comunica avocatului în cauză la sediul profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris, precum şi preşedintelui U.N.B.R.

SUBSECŢIUNEA 4:Incompatibilităţi
Art. 27
Pentru primirea în profesie şi pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege.
Art. 28
Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat.
Art. 29
(1)Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel:
a)faptele personale de comerţ exercitate cu sau fără autorizaţie;
b)calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, de comanditar într-o societate în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni;
c)calitatea de administrator într-o societate în comandită pe acţiuni;
d)calitatea de administrator unic sau, în cazul unei pluralităţi de administratori, aceea de administrator cu puteri depline de reprezentare şi administrare, de preşedinte al consiliului de administraţie ori de membru în comitetul de direcţie al unei societăţi cu răspundere limitată;
e)calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere ori de membru în comitetul de direcţie sau în directoratul unei societăţi pe acţiuni.

(2)Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societăţile cu răspundere limitată sau la cele pe acţiuni.

(3)Avocatul poate îndeplini funcţia de membru în consiliul de administraţie sau în consiliul de supraveghere al unei societăţi pe acţiuni ori de membru al consiliului de administraţie al unei societăţi cu răspundere limitată, cu obligaţia de a aduce acest fapt la cunoştinţa decanului baroului în care îşi exercită profesia. Avocatul va furniza toate explicaţiile asupra condiţiilor în care exercită funcţia de membru al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere şi va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidenţialităţii.

(4)Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcţiei de membru al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibilă cu demnitatea şi cu regulile de conduită impuse avocaţilor, poate, în orice moment, să solicite celui interesat să părăsească funcţia pe care o ocupă. Decizia consiliului baroului va fi comunicată de îndată avocatului în cauză. Dispoziţiile art. 26 alin. (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător.
(5)Încălcarea de către avocat a prevederilor alin. (4) constituie abatere disciplinară gravă.
Art. 30
(1)Incompatibilităţile prevăzute de Lege se verifică şi se constată de către consiliul baroului, chiar şi din oficiu.
(2)Avocatul devenit incompatibil are obligaţia să încunoştinţeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa din tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei în tabloul avocaţilor incompatibili.
(3)Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecinţele prevăzute de lege, şi constituie abatere disciplinară gravă, sancţionată cu excluderea din profesie.
Art. 31
(1)În aplicarea art. 24 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizia de trecere în tabloul avocaţilor incompatibili fără ascultarea avocatului.

(2)Avocatul va fi convocat în vederea ascultării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată în convocare nu împiedică luarea măsurii.
Art. 32
[textul din Art. 32 din capitolul II, sectiunea 1, subsectiunea 4 a fost abrogat la 25-ian-2019 de Art. I, punctul 9. din Hotarirea 428/2018]
SUBSECŢIUNEA 5:Modalităţile de primire în profesia de avocat
Art. 33
(1)Dreptul de primire în profesie se obţine numai pe baza unui examen, cu excepţia cazului prevăzut la art. 17 alin. (5) din Lege.
(2)Examenul de primire în profesie se organizează la nivel naţional de U.N.B.R., în mod obligatoriu cel puţin o dată pe an, şi se desfăşoară, în mod unitar, în centrele teritoriale ale Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, denumit în continuare I.N.P.P.A. Examenul va fi anunţat pe pagina web a U.N.B.R. cu cel puţin 60 de zile înainte de data susţinerii acestuia.
(3)În vederea asigurării caracterului unitar al examenului de primire în profesia de avocat, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia şi metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. în considerarea numărului de candidaţi, a zonelor din care provine majoritatea acestora, precum şi a eficienţei organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va stabili dacă examenul va fi desfăşurat în localitatea sediului central al I.N.P.P.A. şi/sau, după caz, în unul ori mai multe centre teritoriale ale I.N.P.P.A. Examinarea se face la 5 materii de examen, din care cel puţin la 3 materii examinarea se face în scris.
(4)Odată cu anunţarea datei examenului de primire în profesie şi a locului/locurilor organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va face publice, prin intermediul paginii web a U.N.B.R., tematica şi bibliografia examenului.
(5)Comisia permanentă a U.N.B.R. desemnează comisia naţională de examinare, ai cărei membri vor fi, în majoritate, avocaţi cadre didactice universitare cu o vechime în profesia de avocat de cel puţin 10 ani. Din rândul membrilor comisiei naţionale de examinare, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabileşte, cu luarea în considerare a propunerilor barourilor, componenţa comisiei teritoriale/comisiilor teritoriale care este/sunt delegată/delegate la centrul/centrele teritorial/teritoriale de examen. De asemenea, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabileşte materiile la care se organizează probe scrise şi orale şi organizează activitatea de examen.
Art. 34
Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorţi de comisia naţională de examinare, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3).
Art. 35
Metodologia de examinare stabilită de U.N.B.R. va fi adusă la cunoştinţa celor interesaţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data examenului, prin afişare pe pagina web a U.N.B.R.
Art. 36
(1)Pentru înscrierea la examen, candidatul va depune dosarul de înscriere la baroul în circumscripţia căruia doreşte să îşi exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de înscriere include cererea şi actele prevăzute la art. 15 şi va fi depus în termenul prevăzut la art. 17 alin. (1).
(2)Candidatul este obligat să achite, odată cu depunerea dosarului de înscriere, o taxă de participare la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R., ce va fi afişată pe pagina web a U.N.B.R. Din taxa de participare la examen o cotă va reveni baroului la care a fost depusă cererea de primire în profesie. Cota cuvenită baroului pentru operaţiunile de înregistrare şi verificare a cererilor depuse de candidaţi se stabileşte prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.
(3)Dosarele de înscriere ale candidaţilor vor fi păstrate şi arhivate de barourile la care au fost înregistrate cererile acestora de primire în profesie. Pentru candidaţii cu privire la care a fost pronunţată, în condiţiile prezentului statut, o hotărâre favorabilă privind cererea de primire în profesie, barourile vor transmite U.N.B.R., cu cel puţin 10 zile înaintea datei anunţate a examenului naţional de primire în profesie, în vederea întocmirii listelor participanţilor la examen, o copie a cererii de primire în profesie, însoţită de o adresă prin care se confirmă că respectivii candidaţi întrunesc condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut în vederea primirii în profesie şi de dovada achitării taxei de participare. Cota din taxa de participare cuvenită barourilor va fi virată de U.N.B.R. în contul barourilor cel târziu până la data examenului, cu excepţia taxei încasate de la acei candidaţi ale căror cereri de primire în profesie au fost respinse, care va fi restituită acestora.
Art. 37
(1)După validarea examenului, Consiliul U.N.B.R. va dispune primirea în profesie a candidaţilor admişi şi va emite decizia de primire în profesie.
(2)Rezultatele examenului vor fi comunicate barourilor de către Consiliul U.N.B.R.
Art. 38
(1)Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluţionate individual de către consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire în profesie va fi comunicată şi U.N.B.R.
(2)Decizia consiliului baroului poate fi atacată de către solicitant sau de preşedintele U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
SUBSECŢIUNEA 6:Interdicţii
Art. 39
(1)Avocaţii foşti judecători nu pot exercita profesia de avocat în faţa instanţelor unde au funcţionat timp de 5 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Prin instanţe în înţelesul Legii se înţelege judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională, inclusiv instanţele militare la care avocaţii au funcţionat ca judecători, indiferent de secţia la care au funcţionat.
(2)În cazul în care avocatul a funcţionat ca judecător la mai multe instanţe, interdicţia operează pentru fiecare instanţă şi se calculează distinct de la data încetării activităţii la instanţa respectivă.
(3)Aceeaşi interdicţie se aplică şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională.

Art. 40
(1)Avocaţii foşti procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la organul de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective. Calculul duratei de interdicţie se face conform art. 39 alin. (2).
(2)În cazul în care avocatul fost procuror sau cadru de poliţie a funcţionat şi în calitate de judecător, interdicţia priveşte atât instanţele, cât şi organele de urmărire şi de cercetare penală, durata fiind calculată în mod corespunzător.
(3)Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi personalului auxiliar al organelor de urmărire penală.
Art. 41
(1)Interdicţia exercitării profesiei de avocat în cazurile prevăzute de art. 21 din Lege priveşte în integralitate instanţele, parchetele de pe lângă acestea, inclusiv Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, şi organele de cercetare penală la care lucrează soţul, ruda sau afinul avocatului până la gradul al treilea inclusiv, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfăşoară activitatea.
(2)Interdicţia exercitării profesiei de avocat în situaţiile stabilite de art. 21 alin. (1) şi (2) din Lege nu se aplică formelor colective de exercitare a profesiei, respectiv cabinetului asociat, societăţii civile sau societăţii cu răspundere limitată, în care avocatul căruia i se aplică aceste interdicţii este asociat sau angajat, cu condiţia informării de către forma de exercitare a profesiei, în termen de cel mult 5 zile de la intervenirea situaţiei respective, a baroului pe raza căruia aceasta îşi are sediul profesional.
(3)Avocatului asociat al avocatului căruia i se aplică interdicţiile prevăzute la art. 21 din Lege şi avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei care îşi desfăşoară activitatea într-o formă de exercitare a profesiei în care lucrează un avocat căruia i se aplică interdicţiile prevăzute la art. 21 din Lege le este interzis să se folosească de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul eludării acestor interdicţii.
Art. 411
(1)Este interzis avocatului ca în exercitarea oricărei activităţi din cele prevăzute la art. 3 din Lege să colaboreze în orice mod cu persoane fizice sau juridice care îndeplinesc acte ori desfăşoară fără drept activităţi specifice profesiei de avocat.
(11)Este interzis avocatului ca în exercitarea oricărei activităţi din cele prevăzute la art. 3 din Lege să încheie contracte de asistenţă juridică cu persoane juridice care au calitatea de mandatari ai altor persoane fizice sau juridice care sunt beneficiarii activităţilor profesionale ale avocatului.

(2)Încălcarea prevederilor alin. (1) şi (11) constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu excluderea din profesie.

Art. 42
Încălcarea de către avocaţi a altor restricţii sau interdicţii la care sunt supuşi conform legilor speciale constituie abatere disciplinară gravă.
Art. 43
Avocatul care nu respectă prevederile art. 39-42 sau care se foloseşte de forma de exercitare a profesiei ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul eludării interdicţiilor prevăzute de Lege sau de alte legi speciale săvârşeşte abatere disciplinară gravă. Consiliul baroului se poate sesiza şi din oficiu cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 39-42.

SUBSECŢIUNEA 7:Tabloul anual al avocaţilor
Art. 44
(1)Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului tabloul avocaţilor, alcătuit potrivit anexei nr. VI.
(2)Tabloul avocaţilor va cuprinde:
a)numele şi prenumele avocaţilor definitivi şi stagiari cu drept de exercitare a profesiei şi sediul profesional al acestora;
b)cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului acestora şi a avocaţilor care le compun;
c)restrângeri ale dreptului de a profesa, potrivit prevederilor Legii şi prezentului statut.

d)menţiuni privind încetarea calităţii de avocat, potrivit prevederilor art. 26 alin. (7);
e)situaţiile de întrerupere a activităţii profesionale a formelor de exercitare a profesiei;
f)alte menţiuni relevante.
(3)Avocaţii străini vor fi menţionaţi într-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor menţiona formele de exercitare a profesiei din care aceştia fac parte, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) şi (6) din Lege. Distinct sunt evidenţiaţi avocaţii străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care sunt autorizaţi să îşi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat membru, indicându-se şi dacă aceştia desfăşoară activităţi avocaţiale cu caracter permanent pe teritoriul României şi titlul profesional sub care îşi desfăşoară activitatea.
(4)În cazul avocaţilor străini se va menţiona dacă aceştia sunt autorizaţi să acorde consultanţă juridică privind dreptul românesc.
(41)Tabloul va cuprinde şi o menţiune distinctă a avocaţilor incompatibili ce se află în situaţiile prevăzute de art. 24 alin. (2) şi (3) din Lege.

(5)Se va întocmi separat un tablou al avocaţilor incompatibili, alcătuit potrivit anexei nr. VII, care se verifică şi se reactualizează până la data de 15 ianuarie a fiecărui an.
(6)Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, tabloul special al avocaţilor străini şi tabloul avocaţilor incompatibili se reactualizează lunar şi se aduc la cunoştinţa tuturor membrilor baroului.
(7)Tablourile menţionate la alin. (6) vor fi comunicate U.N.B.R., pe cale electronică şi în forma stabilită de U.N.B.R., în termen de 5 zile de la actualizare.
Art. 45
Tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari, precum şi tabloul special al avocaţilor străini se comunică autorităţilor menţionate la art. 24 alin. (3) din Lege, cel târziu până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.
Art. 46
Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menţinerii în tabloul avocaţilor se contestă la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la data comunicării. Contestaţia este suspensivă de executare.
Art. 47
(1)Înscrierea în tablou a avocaţilor definitivi şi stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut de Lege. Jurământul se depune într-un cadru solemn, în faţa consiliului baroului, de către avocaţii nou-înscrişi în barou.
(2)Înscrierea în tabloul avocaţilor după primirea în profesie este condiţionată de depunerea declaraţiei prevăzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008. Depunerea unei declaraţii false atrage consecinţele prevăzute de lege.
Art. 48
(1)Decanul baroului va desemna avocaţii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activităţii de asistenţă juridică de către persoanele neînscrise în tabloul avocaţilor.
(2)Ori de câte ori va avea informaţii cu privire la persoane care exercită nelegal activităţi prevăzute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autorităţile competente şi va lua măsurile legale ce se impun.

SUBSECŢIUNEA 8:Suspendarea calităţii de avocat
Art. 49
(1)Exerciţiul profesiei de avocat se suspendă:
a)pe toată durata existenţei stării de incompatibilitate;
b)în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau disciplinare de interdicţie temporară de a profesa;
c)în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadenţa acestora, până la lichidarea integrală a datoriilor;
d)la cererea scrisă a avocatului, pentru alte motive decât cele prevăzute la lit. a).
(2)În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), baroul are obligaţia de a verifica trimestrial, precum şi înainte de data întocmirii tabloului anual al avocaţilor menţinerea situaţiei care a justificat suspendarea. În tabloul avocaţilor avocatul suspendat la cerere figurează în secţiunea destinată menţionării avocaţilor fără drept de exercitare a profesiei.
Art. 50
Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva avocatului s-a pus în mişcare acţiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.
Art. 51
(1)Avocatul este dator să încunoştinţeze de îndată consiliul baroului despre orice situaţie care ar putea duce la suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară.
(2)Decanul şi consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispoziţiilor Legii şi ale prezentului statut privind suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa.
(3)Consiliul baroului decide în cazurile prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. a) şi b) după convocarea avocatului în cauză în vederea ascultării acestuia. Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată în convocare nu împiedică luarea măsurii.

(4)Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face menţiune, în mod corespunzător, în tabloul avocaţilor şi în tabloul avocaţilor incompatibili.
(5)Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestaţia nu suspendă executarea.
Art. 52
Independent de contestarea deciziei, în cazul în care măsura suspendării a fost luată pentru neplata totală sau parţială a taxelor şi contribuţiilor profesionale, la cererea avocatului în cauză, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor şi contribuţiilor prevăzute de Lege şi de prezentul statut, poate dispune încetarea măsurii suspendării şi ştergerea menţiunilor din tablou.
Art. 53
Exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 în perioada măsurii suspendării constituie abatere disciplinară gravă.
Art. 54
(1)Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii să îşi asigure substituirea.
(2)Încălcarea dispoziţiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.
SUBSECŢIUNEA 9:Transferul într-un alt barou
Art. 55
(1)Avocatul care, din motive justificate, solicită transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care doreşte să se transfere.
(2)Cererea de transfer va fi însoţită de actele pe care se întemeiază şi de un certificat eliberat de baroul de la care se solicită transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale şi disciplinare ale solicitantului şi va atesta că solicitantul a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale către barou, U.N.B.R. şi sistemul propriu de asigurări sociale.
(3)Consiliul baroului de la care se solicită transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicită transferul.
Art. 56
(1)Cererea de transfer va fi soluţionată pe baza raportului întocmit de un consilier delegat, care verifică dosarul de înscriere în profesie al celui care solicită transferul, precum şi a certificatului prevăzut la art. 55 alin. (2).
(2)La soluţionarea cererii consiliul baroului va avea în vedere şi respectarea de către petent a dispoziţiilor privind modul de organizare şi funcţionare a formelor de exercitare a profesiei, precum şi a condiţiilor de primire în profesie.
Art. 57
(1)Decizia cu privire la transfer se comunică solicitantului şi baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face menţiuni corespunzătoare în tabloul avocaţilor.
(2)Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată şi poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
SUBSECŢIUNEA 10:Încetarea calităţii de avocat
Art. 58
(1)Calitatea de avocat încetează:
a)prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;
b)prin deces;
c)prin excluderea din profesie, ca sancţiune disciplinară;
d)în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.
(2)Încetarea calităţii de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului şi are drept consecinţă radierea celui în cauză din tabloul avocaţilor.
(3)Încetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calităţii de avocat.
Art. 59
Avocatul care renunţă la exerciţiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activităţii, acesta este obligat să finalizeze toate cauzele angajate sau să asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate şi va indica numele avocaţilor care le vor prelua.
Art. 60
În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori asociaţii defunctului, iar în lipsa lor, de către avocaţii desemnaţi de consiliul baroului.
Art. 61
(1)În cazul în care avocatul îndeplineşte condiţiile de pensionare prevăzute de lege, are dreptul să solicite continuarea exercitării profesiei. Cererea de continuare a exercitării profesiei se soluţionează de consiliul baroului.
(2)Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind menţinerea capacităţii fizice şi psihice necesare exercitării profesiei de avocat. Avizul medical se prezintă anual pentru înscrierea în tablou.
(3)Consiliul baroului va soluţiona cererea pe baza avizului medical şi va proceda în conformitate cu prevederile Legii sau, după caz, ale legislaţiei privind pensiile şi asigurările sociale.
(4)Avocatul pensionar care continuă exercitarea profesiei sau este menţinut în profesie este obligat să contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de legislaţia pensiilor şi asigurărilor sociale pentru avocaţi.
(5)Decizia de respingere a menţinerii în activitate poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
SECŢIUNEA 2:Organele profesiei de avocat
SUBSECŢIUNEA 1:Baroul
Art. 62
Independenţa profesiei, autonomia baroului şi exercitarea liberă a profesiei de avocat nu pot fi îngrădite sau limitate prin actele autorităţilor administraţiei publice, ale instanţelor judecătoreşti, ale Ministerului Public sau ale altor autorităţi decât în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de lege.
Art. 63
(1)Baroul este persoană juridică de interes public, constituit din toţi avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare.
(2)Sediul baroului este în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
Art. 64
(1)Fiecare barou are un buget propriu. Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.
(2)Cuantumul contribuţiei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, în raport cu prevederile bugetului propriu şi cu hotărârile Congresului avocaţilor. Decizia consiliului baroului va fi adusă la cunoştinţa avocaţilor înscrişi în tabloul avocaţilor baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel puţin 30 de zile înainte de punerea sa în aplicare.
(3)Patrimoniul baroului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.
Art. 65
(1)Organele de conducere ale baroului sunt:
a)adunarea generală;
b)consiliul;
c)decanul.
(2)În cadrul baroului se constituie şi funcţionează:
a)comisia de cenzori;
b)comisia de disciplină;
c)curtea de arbitraj profesional a avocaţilor.

Art. 66
(1)Adunarea generală a baroului poate fi, în condiţiile legii, ordinară şi extraordinară.
(2)[textul din Art. 66, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 2, subsectiunea 1 a fost abrogat la 16-ian-2014 de Art. I, punctul 3. din Hotarirea 852/2013]
Art. 67
(1)Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabileşte de către consiliul baroului în prima şedinţă din luna ianuarie a fiecărui an.
(2)Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de comisia de cenzori a baroului, precum şi la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.
(3)Organizarea adunării generale ordinare sau extraordinare este în sarcina consiliului baroului.
(4)Neîndeplinirea obligaţiei de organizare a adunării generale atrage răspunderea disciplinară a celor vinovaţi.
(5)Odată cu convocarea adunării generale se stabileşte şi ordinea de zi. Avocaţii cu drept de a participa la şedinţele adunării generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse în scris la barou cu cel puţin 5 zile înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.
(6)Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale.
(7)Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.
Art. 68
(1)Adunarea generală este legal constituită numai cu participarea majorităţii avocaţilor care au dreptul de a participa la adunarea generală.
(2)În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale va consemna această împrejurare într-un proces-verbal şi va stabili data următoarei adunări generale în prezenţa avocaţilor participanţi la adunare. Data noii adunări nu va putea fi mai târziu de 15 zile de la data primei adunări; consiliul baroului va convoca noua adunare generală cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată.
(3)Cea de-a doua adunare generală, convocată în condiţiile alin. (2), este legal constituită cu participarea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor săi.
(4)Dispoziţiile alin. (2) şi (3) nu se aplică în cazul adunărilor generale de alegere a organelor de conducere ale barourilor care au în evidenţă până la 500 de avocaţi cu drept de exercitare a profesiei. În cazul acestor barouri, în situaţia în care cvorumul adunării generale de alegere a organelor de conducere ale baroului nu este legal constituit, consiliul baroului va stabili data la care se convoacă o nouă adunare generală de alegere a organelor de conducere ale baroului, cu respectarea regulamentului de organizare a alegerilor.
(5)Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere ale baroului se face personal. Exercitarea dreptului de vot nu poate fi delegată.
(6)Cu cel puţin 60 de zile anterior datei desfăşurării alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul de organizare a alegerilor organelor de conducere ale baroului. Regulamentul va rămâne definitiv în termen de 15 zile de la data afişării sale la secretariatul baroului sau/şi pe pagina web a baroului.
(7)Hotărârile adunării generale, inclusiv cele ale adunărilor elective, se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care Legea prevede alt cvorum de şedinţă şi de vot.
(8)În regulamentul pentru organizarea adunării elective se poate prevedea ca exprimarea votului să poată fi făcută în formă electronică, cu respectarea dispoziţiilor legale privind cvorumul.
Art. 69
(1)Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
a)modul în care a fost convocată adunarea generală şi caracterul ordinar sau extraordinar al acesteia;
b)anul, luna, ziua, ora şi locul unde se desfăşoară adunarea generală;
c)numărul membrilor prezenţi;
d)componenţa prezidiului adunării generale;
e)ordinea de zi votată de adunarea generală;
f)luările de cuvânt;
g)hotărârile, rezoluţiile şi moţiunile adoptate;
h)orice alte activităţi desfăşurate în adunarea generală.
(2)Procesul-verbal va purta semnăturile membrilor prezidiului adunării generale.
(3)Procesul-verbal va fi înregistrat şi depus la barou, putând fi consultat de membrii baroului şi de U.N.B.R.

Art. 70
(1)Adunarea generală a baroului adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
(2)De asemenea, adunarea generală poate adopta rezoluţii şi moţiuni.
Art. 71
(1)Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.
(11)[textul din Art. 71, alin. (1^1) din capitolul II, sectiunea 2, subsectiunea 1 a fost abrogat la 25-ian-2019 de Art. I, punctul 18. din Hotarirea 428/2018]
(2)Numărul consilierilor este proporţional cu numărul membrilor baroului înscrişi în tabloul avocaţilor, după cum urmează:
a)5 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 50 de avocaţi;
b)7 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 51 şi 100;
c)9 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 101 şi 200;
d)11 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 201 şi 500;
e)13 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 501 şi 1.000;
f)15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocaţi.
(3)În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinşi decanul şi prodecanul.
(4)Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului baroului.
(5)Adunarea generală a baroului poate hotărî alegerea unor consilieri supleanţi. În caz de încetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanţi vor completa consiliul baroului în ordinea numărului de voturi obţinut la alegeri pentru perioada de mandat rămasă vacantă.
Art. 72
(1)Comisia de cenzori este formată dintr-un număr impar de membri, dar cel puţin 3, aleşi pe o perioadă de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.
(2)Dispoziţiile art. 71 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
(3)Alegerea membrilor comisiei de cenzori va urmări, în măsura situaţiei concrete a fiecărui barou, ca cel puţin unul dintre aceştia să aibă studii economice. Dacă volumul de activitate al comisiei de cenzori, propriu baroului, o impune, adunarea generală va stabili şi condiţiile remunerării acestora.
(4)Conducerea activităţii şi reprezentarea comisiei de cenzori în faţa organelor profesiei şi în raporturile cu autorităţile publice se fac de către preşedintele acesteia, ales cu majoritate de voturi din rândul membrilor săi.
(5)Comisia de cenzori are ca atribuţii principale supravegherea gestiunii baroului, verificarea legalităţii întocmirii situaţiilor financiare şi a concordanţei lor cu registrele, verificarea regularităţii ţinerii acestor registre, verificarea concordanţei efectuării cheltuielilor cu destinaţia aprobată de organele profesiei.
(6)În exercitarea atribuţiilor, comisia de cenzori întocmeşte rapoarte, procese-verbale de verificare a gestiunii şi note de propuneri, acte ce vor fi prezentate de îndată decanului şi/sau consiliului baroului.
(7)În situaţii de necesitate temeinic argumentată, în exercitarea atribuţiilor şi în îndeplinirea sarcinilor sale, comisia de cenzori poate recurge la serviciile unui contabil autorizat, expert contabil sau auditor extern, terţi care îşi pot desfăşura activitatea individual ori în forme asociative.
(8)În cazul în care un membru al comisiei de cenzori este suspendat din exerciţiul profesiei de avocat ori acestuia îi încetează calitatea de avocat, comisia se completează cu membrul supleant care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la adunarea generală electivă a baroului. Preşedintele comisiei constată, de îndată, completarea acesteia şi comunică hotărârea luată tuturor membrilor comisiei. Hotărârea se dă publicităţii.

Art. 73
(1)Consiliul baroului se întruneşte în şedinţă cel puţin o dată pe lună, la sediul baroului.
(2)Lucrările şedinţei se consemnează în registrul de procese-verbale şi se semnează de toţi consilierii prezenţi la şedinţă. Registrul poate fi consultat de către avocaţii interesaţi şi de organele U.N.B.R.
(3)Lunar, consiliul baroului poate verifica prin sondaj evidenţele primare ale avocaţilor, în special ale acelora care declară încasări minime.

(4)Consiliul baroului va analiza trimestrial situaţia restanţierilor la plata contribuţiilor către sistemul propriu de asigurări sociale, luând măsuri legale şi statutare. Votul membrilor consiliului va fi nominal, iar consilierii care au datorii la sistem mai mari de trei luni nu pot participa la vot.
(5)Consiliul baroului va lua în discuţie în proxima şedinţă concluziile procesului-verbal de control încheiat de inspectorii financiari ai Casei de Asigurări a Avocaţilor (C.A.A.), în conformitate cu dispoziţiile art. 138 din Statutul C.A.A., şi va lua măsuri statutare de sancţionare a celor care nu s-au prezentat la control sau care nu au pus la dispoziţia inspectorilor datele şi documentele solicitate.
(6)În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul baroului adoptă decizii şi hotărâri.

Art. 74
(1)Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocaţii definitivi cu o vechime în profesie de cel puţin 10 ani. Acesta trebuie să fie membru al baroului de cel puţin 5 ani.
(2)În exercitarea atribuţiilor sale, decanul emite decizii. Acestea se consemnează într-un registru special, ţinut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat şi de organele U.N.B.R.
Art. 741
Comunicarea răspunsurilor la cererile formulate de avocaţi se va realiza în aceeaşi modalitate prin care aceste cereri au fost transmise baroului, respectiv prin înscris original, expediat prin poştă, prin comunicare fax sau prin e-mail. În mod similar se va proceda în privinţa comunicării soluţiilor adoptate de consiliul baroului în baza unor sesizări sau petiţii formulate de alte persoane, fizice sau juridice.

Art. 75
(1)Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoştinţa decanului.
(2)Decanul va încerca medierea în vederea soluţionării amiabile a litigiului.
(3)Prevederile privind procedura medierii şi a arbitrajului din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.
Art. 76
(1)Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R., potrivit legii.
(2)Consiliul baroului se pronunţă cu celeritate asupra contestaţiei şi comunică răspunsul petentului.

SUBSECŢIUNEA 2:U.N.B.R.
Art. 77
Toate barourile din România înfiinţate potrivit legilor privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale U.N.B.R. Niciun barou nu poate funcţiona în afara U.N.B.R.
Art. 78
(1)U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înfiinţată prin Lege, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare.
(2)Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuţia barourilor, în cotele stabilite de Congresul avocaţilor. Contribuţia barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. se stabileşte în raport cu numărul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei înscrişi în tabloul avocaţilor barourilor şi se virează lunar, în contul special constituit în acest scop, din cotele de contribuţie achitate de avocaţi în contul barourilor.
(3)Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.
Art. 79
(1)Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a)Congresul avocaţilor;
b)Consiliul U.N.B.R.;
c)Comisia permanentă a U.N.B.R.;
d)preşedintele U.N.B.R.
(2)În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează:
a)Comisia centrală de cenzori;
b)Comisia centrală de disciplină.
(3)Avocaţii care formează organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocaţi definitivi, cu o vechime neîntreruptă în profesie de minimum 8 ani.
(4)La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegaţi, şi avocaţi care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3).
Art. 80
(1)Congresul avocaţilor este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.
(2)Hotărârile adoptate de Congresul avocaţilor sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei şi pentru toţi avocaţii.
Art. 81
(1)Congresul avocaţilor se convoacă anual de către Consiliul U.N.B.R., prin preşedintele U.N.B.R.
(2)Congresul extraordinar al avocaţilor se convoacă de către preşedintele U.N.B.R. ori de câte ori este nevoie sau la cererea a cel puţin o treime din numărul total al barourilor.
(3)Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora şi locul desfăşurării Congresului avocaţilor şi ordinea de zi a acestuia.
(4)Decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai Congresului avocaţilor.
(5)Din Congresul avocaţilor fac parte şi delegaţii aleşi de adunările generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de un delegat la 200 de avocaţi. Dacă nu au calitatea de delegaţi ai adunărilor generale ale barourilor, preşedintele C.A.A. şi preşedinţii filialelor C.A.A. participă la Congres în calitate de invitaţi.

(6)Numărul de delegaţi se calculează după cum urmează:
a)un delegat pentru barourile care au până la 200 de avocaţi;
b)2 delegaţi pentru barourile care au între 201 şi 400 de avocaţi;
c)3 delegaţi pentru barourile care au între 401 şi 600 de avocaţi şi aşa mai departe.
Art. 82
(1)Lucrările Congresului avocaţilor sunt conduse de către preşedintele U.N.B.R., împreună cu un prezidiu format din 8 avocaţi, ales prin vot deschis.
(2)Congresul avocaţilor va alege un secretariat compus din 3 avocaţi, dispoziţiile art. 69 aplicându-se corespunzător.
Art. 83
(1)Hotărârile, rezoluţiile şi moţiunile se adoptă prin vot deschis.
(2)Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul avocaţilor alege o comisie de numărare a voturilor dintre delegaţii care nu candidează, compusă din minimum 5 membri. Votul secret se exprimă prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menţionează: numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează şi baroul din care face parte.

(3)Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui şi prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprimă prin ştergerea numelui şi a prenumelui persoanei propuse.
(4)Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de Congresul avocaţilor, cele care nu poartă ştampila de control, precum şi buletinele pe care numărul candidaţilor votaţi "pentru" este mai mare decât numărul funcţiilor pentru care se candidează.
Art. 84
(1)Congresul avocaţilor alege Consiliul U.N.B.R.
(2)Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor şi din reprezentanţi ai barourilor, aleşi de Congres, potrivit următoarei norme de reprezentare:
a)un reprezentant pentru barourile care au până la 500 de avocaţi;
b)2 reprezentanţi pentru barourile care au peste 500 de avocaţi şi câte 2 reprezentanţi pentru fiecare mie care depăşeşte prima mie de avocaţi.
(3)Consiliul U.N.B.R. se convoacă trimestrial în şedinţe ordinare sau, în situaţii excepţionale, în şedinţe extraordinare de către preşedintele U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. şi la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor Consiliului U.N.B.R.
(4)Conducerea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. revine preşedintelui acestuia, asistat de către vicepreşedinţi şi alţi 3 consilieri.
(5)Unul dintre vicepreşedinţii U.N.B.R. va răspunde de coordonarea activităţii C.A.A. în conformitate cu dispoziţiile art. 65 lit. s) din Lege.
(6)Prevederile art. 69 se aplică în mod corespunzător.

Art. 85
(1)Consiliul U.N.B.R. îşi desfăşoară activitatea în comisii de lucru şi în plen, potrivit regulamentului de desfăşurare a şedinţei Consiliului U.N.B.R., adoptat de către acesta.
(2)Consiliul U.N.B.R. adoptă decizii şi hotărâri obligatorii. La cererea majorităţii barourilor, hotărârile Consiliului U.N.B.R. pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocaţilor, în prima sa şedinţă.
Art. 86
(1)Comisia permanentă a U.N.B.R. se întruneşte înaintea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. şi ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui U.N.B.R.
(2)Comisia permanentă a U.N.B.R. asigură activitatea permanentă a U.N.B.R. Şedinţele Comisiei permanente a U.N.B.R. sunt conduse de preşedintele U.N.B.R.
(3)În desfăşurarea activităţii curente, Comisia permanentă a U.N.B.R. emite decizii şi dispoziţii, în condiţiile prevăzute de lege. Deciziile şi dispoziţiile au caracter obligatoriu şi pot fi atacate cu plângere de către cei interesaţi, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
Art. 861
Preşedintele de onoare al U.N.B.R. care nu este membru al organelor de conducere ale profesiei constituite la nivelul U.N.B.R. poate participa, fără drept de vot, la lucrările acestor organe.

Art. 87
În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează un aparat tehnic administrativ, conform hotărârii Comisiei permanente a U.N.B.R.
Art. 88
(1)Plângerea introdusă împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare, cu excepţia cazurilor prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
(2)Organul competent să soluţioneze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, să dispună suspendarea efectelor actului atacat până la soluţionarea plângerii.
Art. 881
La cererea avocatului, Comisia permanentă a U.N.B.R. are obligaţia să apere reputaţia profesională a acestuia, dacă cercetările întreprinse şi propunerile înaintate de consiliul baroului din care face parte avocatul fundamentează acest demers.