Nou Capitolul iii - Prevenire - Regulament din 2026 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii şi a riscurilor asociate acestora

M.Of. 73

În vigoare

Versiune de la: 30 Ianuarie 2026

CAPITOLUL III:Prevenire

(1)Principalele ameninţări care se manifestă în cazul producerii unui eveniment epidemiologic/unei epidemii sunt:

a)afectarea stării de sănătate a unui număr foarte mare de persoane, în special din rândul categoriilor vulnerabile (copii, bătrâni, persoane cu imunitate scăzută), într-un timp scurt;

b)apariţia unui număr mare de decese, într-un timp scurt, cu riscul asociat al dificultăţilor privind gestionarea acestora (stabilirea cauzei şi declararea decesului, eliberarea documentelor, înhumarea etc.);

c)suprasolicitarea sistemului medical: sistemul medical va fi perturbat ca urmare a numărului mare de persoane care necesită tratament medical, cu efecte asupra:

1.organizării triajului medical în unităţile de primiri urgenţe;

2.asigurării numărului de paturi (în special cele de terapie intensivă), în contextul în care, în medie, gradul zilnic de ocupare a unităţilor spitaliceşti este de peste 80%, iar unele unităţi sanitare vor deveni nefuncţionale;

3.diminuării numărului personalului medical, ca urmare a îmbolnăvirilor;

4.asigurării stocurilor de materiale sanitare şi medicamente;

d)tulburări ale ordinii şi liniştii publice, ca urmare a apariţiei fenomenelor psihice negative (frica, panica);

e)creşterea riscului de manifestare a riscurilor tehnologice ca urmare a supravegherii incomplete a instalaţiilor cu risc;

f)afectarea vieţii sociale şi economice:

1.întreruperea temporară a activităţilor de învăţământ;

2.perturbarea activităţilor economice, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea alimentelor pentru populaţie.

(2)Impactul unui eveniment variază în funcţie de următoarele elemente: agentul patogen, modul de transmitere, calea de transmitere, vulnerabilitatea comunităţii, acoperirea vaccinală, existenţa tratamentului, momentul alertei, rapiditatea răspunsului, capacitatea de diagnostic, gradul de educare şi informare a populaţiei.

(3)Provocările implicate pe parcursul răspunsului la eveniment pot include:

a)lipsa informaţiilor iniţiale, când dimensiunea evenimentului este încă redusă, dar variantele de răspuns pot include acţiuni perturbatoare pentru societate;

b)potenţialul de transmitere pe scară largă poate face dificil controlul bolii într-o anumită zonă, ceea ce înseamnă că poate să nu existe un loc definit al incidentului, o zonă de risc circumscrisă pentru răspuns;

c)capacitatea pentru un răspuns susţinut (săptămâni - luni) trebuie să fie luată în considerare atunci când se angajează resurse care pot fi reorientate de la activităţile de rutină pentru prevenirea şi controlul bolilor transmisibile. Unele activităţi necesare pentru controlul bolilor transmisibile nu sunt parte din activitatea uzuală a sectorului sanitar;

d)implementarea unor măsuri de sănătate publică implică coordonarea unor părţi interesate, care de obicei nu funcţionează sub o structură de comandă comună - medici de familie, medici de spital, funcţionari publici, oameni de afaceri, instituţii din domeniul educaţiei (inclusiv grădiniţe, şcoli primare, licee, universităţi), organizaţii nonguvernamentale şi publicul;

e)acţiunile de răspuns la boli transmisibile, care implică solicitarea către populaţie de a reacţiona (de exemplu, să reducă contactul social), ceea ce presupune câştigarea încrederii populaţiei pentru a obţine efectul dorit.

Art. 31

Criteriile care stau la baza eficienţei aplicării prezentului regulament sunt:

a)monitorizarea circulaţiei agenţilor patogeni cu impact asupra sănătăţii publice, pentru detectarea precoce a tulpinilor cu potenţial epidemic/pandemic şi a focarelor, prin colaborarea instituţiilor implicate în sănătatea publică;

b)colaborarea cu organizaţiile internaţionale din cadrul sistemului de supraveghere epidemiologică, precum şi de alertă precoce şi răspuns rapid şi participarea la schimbul de informaţii în cadrul reţelei europene de supraveghere epidemiologică în domeniul bolilor transmisibile şi a OMS;

c)realizarea acoperirii vaccinale pentru bolile care pot fi prevenite prin vaccinare, în conformitate cu strategia şi programul naţional de vaccinare;

d)asigurarea unei comenzi unice a acţiunii şi a operaţiunilor de intervenţie;

e)asumarea, de către fiecare componentă a Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, a responsabilităţilor ce îi revin, conform funcţiilor de sprijin;

f)evitarea blocajelor în sistemul de comandă şi control;

g)asigurarea unui flux informaţional continuu şi complet, inclusiv cu organismele specializate ale Uniunii Europene, OMS etc.;

h)o comunicare publică de succes, pentru a asigura conformarea şi suportul populaţiei;

i)asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare, în condiţiile legii.

Art. 32

Acţiunile şi măsurile de prevenire şi control al epidemiilor se organizează şi se desfăşoară în scopul asigurării protecţiei şi apărării vieţii populaţiei împotriva efectelor negative ale apariţiei şi răspândirii bolilor transmisibile.

Art. 33

Prevenirea apariţiei şi răspândirii bolilor transmisibile se realizează prin implementarea de metodologii de supraveghere şi alertă pentru detectarea cazurilor de boală transmisibilă, realizate la nivel naţional şi local, în scopul identificării, evaluării şi controlului riscurilor ce pot genera apariţia şi evoluţia situaţiilor epidemice sau chiar pandemice.

Art. 34

În faza de pregătire, instituţiile cu competenţe stabilite conform legii acţionează pentru:

a)asigurarea capacităţii de investigare şi diagnostic microbiologic pentru confirmarea/infirmarea suspiciunii de boală, stabilirea ariei de manifestare a îmbolnăvirilor, precum şi stabilirea conduitei terapeutice;

b)pregătirea laboratoarelor pentru efectuarea diagnosticului microbiologic, prin asigurarea funcţionării a cel puţin unei unităţi de diagnostic cu nivel de biosecuritate minimum 3 sau a accesului la un alt laborator, din ţară sau străinătate, de acest fel;

c)evaluarea numărului personalului medico-sanitar, a stocurilor de echipamente medicale şi de protecţie, precum şi a rezervelor de medicamente;

d)asigurarea echipamentelor de protecţie individuală, a produselor biocide, materialelor sanitare şi medicamentelor necesare în cazul apariţiei unor evenimente care afectează sănătatea publică, conform recomandărilor Ministerului Sănătăţii;

e)evaluarea capacităţii de izolare a bolnavilor contagioşi şi creşterea capacităţilor de îngrijire medicală pentru boli transmisibile;

f)asigurarea unei acoperiri vaccinale optime pentru bolile pentru care există această posibilitate de obţinere a imunităţii;

g)monitorizarea persoanelor care călătoresc către sau dinspre zonele unde au apărut cazuri/focare de boală;

h)informarea populaţiei cu privire la conduita de urmat, în situaţia apariţiei unei epidemii, pe toate canalele aflate la dispoziţie;

i)asigurarea existenţei, în caz de necesitate, a:

1.măsurilor de decontaminare (dezinfecţie), dezinsecţie şi deratizare;

2.controlului alimentelor susceptibile a fi contaminate, pe lanţul de producţie, transport şi comercializare;

3.controlului respectării măsurilor sanitaro-igienice şi antiepidemice;

4.accesului la apă potabilă, în condiţii de siguranţă, pentru consum şi asigurarea igienei individuale şi colective;

5.suportului tehnic şi logistic adecvat organizării şi desfăşurării acţiunilor de intervenţie;

j)asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare pentru realizarea obiectivelor.