Capitolul i - Dispoziţii generale - Regulament din 2023 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremur

M.Of. 1038 bis

În vigoare
Versiune de la: 15 Noiembrie 2023
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
SUBCAPITOLUL 1:1.1. Cadrul general privind gestionarea situaţiei de urgenţă
Art. 1
(1)Scopul prezentului regulament îl constituie crearea cadrului normativ de gestionare a situaţiilor de urgenţă generată de cutremure de către structurile implicate în acest proces, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremure reprezintă o activitate de interes naţional, prin dimensiunea efectelor negative asupra elementelor expuse la risc şi a consecinţelor economice, sociale şi psihologice, şi de mediu.
Art. 2
(1)Obiectivul general al prezentului regulament constă în reglementarea modului de organizare a componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă în caz de cutremur, în scopul limitării pierderilor de vieţi, a pagubelor materiale şi a efectelor negative asupra mediului, printr-un ansamblu de măsuri şi acţiuni în domeniile prevenire, pregătire, răspuns, investigare/evaluare post eveniment, respectiv refacere/reabilitare.
(2)Atingerea obiectivului menţionat la alin. (1) vizează:
a)stabilirea atribuţiilor entităţilor implicate în acţiunile de prevenire, pregătire, răspuns, evaluare/investigare post-eveniment, refacere/reabilitare în situaţiile de urgenţă care fac obiectul prezentului regulament, inclusiv implementarea acestor acţiuni;
b)stabilirea în comun, cu structurile care asigură funcţii de sprijin în situaţia manifestării tipului de risc, a responsabilităţilor ce le revin conform domeniilor de acţiune specifice;
c)protecţia populaţiei prin asigurarea unui răspuns coordonat şi integrat din punct de vedere managerial şi operativ al actului de comandă, mobilizarea în timp scurt a resurselor, concomitent cu prevenirea apariţiei şi/sau limitarea efectelor asociate;
d)asigurarea unei capacităţi optime de acţiune şi intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;
e)investigarea post-seism prin evaluarea stării tehnice a construcţiilor, în vederea luării deciziilor privind condiţiile de utilizare în continuare sau de dezafectare (evacuare, demolare) a acestora şi a măsurilor pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor, infrastructurii şi utilităţilor publice afectate de cutremur;
f)revenirea la starea de normalitate post-seism prin aplicarea măsurilor de refacere/reabilitare.
Art. 3
(1)Prezentul regulament utilizează termeni şi expresii având înţelesurile definite în Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)În cadrul regulamentului, pe lângă termenii şi expresiile din legislaţia în vigoare, sunt utilizaţi următorii termeni:
a)consolidare - refacerea sau înnoirea oricărei componente structurale a unei clădiri cu scopul îmbunătăţirii comportării structurii la diferite tipuri de acţiuni;
b)cutremur - hazard natural de natură geotectonică, cu un potenţial distructiv major ce poate conduce la pierderi de vieţi omeneşti, afectarea majoră a infrastructurii, pierderi de proprietăţi şi disfuncţii majore, precum şi la un puternic impact psihologic şi social, iar revenirea la starea de normalitate reclamă un important efort financiar, derulat pe o perioadă lungă de timp;
c)evaluare vizuală rapidă - evaluarea vulnerabilităţii seismice a fondului construit pe tipologii de clădiri, la nivel de unităţi administrativ-teritoriale, realizată de autorităţile locale prin personal cu studii tehnice de specialitate, în scopul caracterizării tipurilor reprezentative de clădiri pentru prioritizarea intervenţiilor în cadrul diferitelor programe de finanţare;
d)expertiză tehnică la acţiuni seismice - evaluarea seismică a unei clădiri, cu identificarea necesităţii lucrărilor de intervenţie şi, după caz, a tipului şi anvergurii acestora;
e)expunerea - totalitatea oamenilor, proprietăţilor, sistemelor sau altor elemente prezente în zonele de hazard. Expunerea are un caracter variabil în funcţie de momentul în care se petrece evenimentul, fapt care poate genera impact diferit. Măsurarea expunerii se referă la totalitatea elementelor expuse prezente în zona luată în considerare.
f)hazardul seismic se referă la probabilitatea de apariţie a unui cutremur care poate cauza pierderi de vieţi, rănirea persoanelor sau alte tipuri de impact asupra sănătăţii, precum şi avarii şi daune la nivelul bunurilor, infrastructurii, mijloacelor de trai, furnizării de servicii şi resurselor de mediu;
g)impact - efectele negative ale unui hazard exprimate în termeni de consecinţe asupra populaţiei, bunurilor fizice, consecinţe economice, sociale şi psihologice;
h)lucrări de intervenţie - lucrări de construcţie realizate în vederea reducerii vulnerabilităţii construcţiilor existente;
i)riscul seismic exprimă probabilitatea de a se produce efecte nefavorabile la nivel uman, material, economic sau de mediu, într-o anumită perioadă de timp, apărute în urma interacţiunii dintre evenimentele seismice şi condiţiile de vulnerabilitate de la nivelul societăţii, cu impact negativ asupra funcţionării normale a unei comunităţi sau a societăţii. Riscul seismic este o funcţie de trei componente interconectate: hazard seismic, expunere şi vulnerabilitate;
j)vulnerabilitate seismică a construcţiilor - susceptibilitate la avariere a acestora în urma unei acţiuni seismice.
SUBCAPITOLUL 2:1.2. Tipul de risc care face obiectul regulamentului şi riscurile asociate
Art. 4
(1)Tipul de risc care face obiectul prezentului regulament este cutremurul.
(2)În sensul prezentului regulament, elementele expuse direct sau indirect efectelor unei situaţii de urgenţă sunt:
a)populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;
b)construcţii: clădiri de locuit, clădiri de interes şi utilitate publică, clădirile din sectorul de învăţământ şi din sectorul de sănătate, clădiri social-culturale, clădiri pentru activităţi culturale şi sportive, clădiri administrative şi comerciale, construcţii industriale, agrozootehnice, lucrări hidrotehnice etc.;
c)capacităţile operaţionale ale instituţiilor publice şi operatorilor economici, capacităţile productive;
d)infrastructura de transport rutier, feroviar, aerian şi naval;
e)reţelele de alimentare cu energie electrică, termică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă, sistemul de canalizare, staţiile de tratare şi de epurare;
f)reţelele de telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei;
g)mediul natural: ecosisteme, păduri, terenuri, intravilanul localităţilor şi altele;
h)activităţile social-economice.
(3)În funcţie de amploarea şi durata de manifestare a cutremurului, anotimpul, ora producerii, riscurile asociate, pot fi:
a)avarierea construcţiilor sau colapsul parţial sau total al acestora, cu efecte asupra populaţiei (decedaţi, răniţi, dispăruţi, persoane sinistrate);
b)distrugerea/avarierea unor echipamente şi instalaţii aferente construcţiilor;
c)generarea de incendii/explozii în clădiri sau în cartiere/localităţi;
d)avarierea sau distrugerea elementelor de infrastructură a transportului, blocarea unor intersecţii de străzi principale, ca urmare a prăbuşirii unor clădiri şi împiedicarea operaţiunilor de salvare/ajutorare, izolarea unor zone;
e)eşecul utilităţilor publice cum ar fi: reţele importante de radio şi televiziune; reţele importante de comunicaţii şi informatică; reţele importante de energie electrică şi de gaze, de alimentare cu apă; reţele importante de energie termică; reţele importante de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale;
f)generarea de inundaţii provocate de incidente, accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice sau a blocării accidentale a unor cursuri de ape; cedări de baraje sau alte incidente care conduc la evacuarea de debite, punând în pericol viaţa oamenilor;
g)accidente în transportul rutier şi pe calea ferată, ca urmare directă a mişcării seismice sau prin avarierea ori distrugerea căilor rutiere sau a căilor ferate;
h)declanşarea unor epidemii/zoonoze;
i)suprasolicitarea sistemului medical;
j)generarea de accidente, avarii cum ar fi: explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile nucleare sau radiologice; accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport (terestre, aeriene, tuneluri feroviare/rutiere, metrou sau cablu); accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport şi depozitare a produselor periculoase; accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, poluare ca urmare a degradării calităţii factorilor de mediu;
k)declanşarea unor alunecări şi tasări de teren, prăbuşiri de stânci sau versanţi, apariţia de crevase, inclusiv prăbuşiri ale minelor/carierelor, lichefiere;
l)producerea unor efecte în masă cum sunt panica, stresul, manifestate la nivelul populaţiei.
(4)Efectele cutremurelor asupra elementelor expuse la risc şi la riscurile asociate se referă la:
a)impactul fizic - cuantifică efectele negative fizice ale unui eveniment de risc asupra elementelor expuse (numărul deceselor, al persoanelor rănite/bolnave, precum şi al persoanelor evacuate, numărul persoanelor fără acces la serviciile de bază, numărul construcţiilor civile şi industriale, infrastructura de transport, utilităţile, utilajele, echipamentele, suprafeţe agricole afectate de eveniment);
b)impact economic - cuantifică toate costurile asociate pierderilor umane, costurile asociate pierderilor materiale directe (clădiri, bunuri), costurile cu forţele şi mijloacele de intervenţie, costurile asociate cu asigurările, despăgubiri oferite rudelor, costuri de tratament şi îngrijire a sănătăţii, costurile cu relocarea persoanelor evacuate, dar şi costurile indirecte apărute ca urmare a producerii riscurilor, determinate de întreruperea activităţii la nivelul economiei (agricultură, industrie, turism, comerţ, transporturi), costurile economice determinate de întreruperea activităţii la nivelul populaţiei (pierderi de venituri), costurile economice determinate de întreruperea activităţii asupra bugetului;
c)impact social şi psihologic - cuantifică efectele asupra stabilităţii sociale, respectiv întreruperi ale activităţilor cotidiene ale comunităţilor/societăţii (întreruperi ale muncii, în desfăşurarea procesului educaţional, blocaje funcţionale privind aprovizionarea cu apă şi alimente, tulburări ale accesului la reţelele de transport, de gaze, de încălzire, deteriorări şi blocaje ale infrastructurii rutiere, blocaje ale unor facilităţi, precum cele de sănătate, culturale, sportive, pierderea locuinţei şi a bunurilor (prin inundaţii, incendii, alunecări de teren, cutremure etc.), precum şi impactul psihologic, respectiv traumele psihologice generate în rândul populaţiei efectele asupra relaţiei populaţiei cu instituţiile şi asupra stabilităţii interne.
SUBCAPITOLUL 3:1.3. Rolul autorităţilor/instituţiilor şi structurilor operative implicate în acţiunile de prevenire, răspuns, evaluare/investigare post-eveniment şi refacere/reabilitare
Art. 5
Autorităţile responsabile care asigură managementul tipului de risc care face obiectul prezentului regulament sunt repartizate pe domenii de acţiune şi sunt prevăzute în Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:
a)Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei este autoritate responsabilă cu rol principal;
b)Ministerul Afacerilor Interne este autoritate responsabilă cu rol secundar;
c)Acţiunile de prevenire se realizează de către următoarele autorităţi responsabile: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor;
d)Acţiunile de răspuns se realizează de către următoarele autorităţi responsabile: Ministerul Afacerilor Interne în ceea ce priveşte coordonarea operaţională, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, autorităţile administraţiei publice locale şi alte organizaţii şi structuri conform domeniului de competenţă în ceea ce priveşte misiunile de sprijin.
e)Acţiunile de refacere/reabilitare se realizează de către următoarele autorităţi responsabile: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Justiţiei, autorităţile administraţiei publice locale în ceea ce priveşte investigarea/evaluarea post-eveniment, respectiv de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Energiei, autorităţile administraţiei publice locale, operatorii economici/titularii de autorizaţie în ceea ce priveşte restabilirea stării de normalitate.
SUBCAPITOLUL 4:1.4. Documente de referinţă/reglementări aplicabile în activitatea de gestionare a tipului de risc
Art. 6
Cadrul legislativ şi normativ aplicabil în activitatea de gestionare a tipului de risc "cutremure" cuprinde:
1.a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;
2.b) Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările şi completările ulterioare;
3.c) Hotărârea Guvernului nr. 768/2016 privind organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre;
4.d) Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;
5.e) Hotărârea nr. 574/2022 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei şi a centrelor judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei, precum şi relaţia acestora cu comitetele pentru situaţii de urgenţă;
6.f) Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea şi funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;
7.g) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu incidenţă în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al protecţiei civile;
8.h) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;
9.i) Hotărârea Guvernului nr. 1152/2014 privind organizarea, funcţionarea şi compunerea Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică;
10.j) Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
11.k) Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
12.l) Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
13.m) Hotărârea nr. 13/2021 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă privind aprobarea Planului Naţional de Management al Riscurilor de Dezastre (2020-2027)
14.n) Hotărârea Guvernului nr. 371/1993 privind acordarea în prima intervenţie, a ajutoarelor umanitare populaţiei sinistrate, ca urmare a unor situaţii excepţionale;
15.o) Hotărârea Guvernului nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, cu modificările şi completările ulterioare;
16.p) Hotărârea Guvernului nr. 547/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de protecţie civilă;
17.q) Hotărârea Guvernului nr. 1442/2022 pentru aprobarea Strategiei naţionale de reducere a riscului seismic;
18.r) Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare;
19.s) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
20.t) Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
21.u) Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a V-a "Zone de risc natural";
22.v) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;
23.w) Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
24.x) Legea nr. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
25.y) Legea nr. 45/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri financiare în domeniul unor programe gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei;
26.z) Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
27.aa) Hotărârea Guvernului nr. 1.275 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996;
28.bb) Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale;
29.cc) Hotărârea Guvernului nr. 932/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind finanţarea de la bugetul de stat a hărţilor de risc natural pentru cutremure şi alunecări de teren, cu modificările şi completările ulterioare;
30.dd) Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Prevenirea Situaţiilor de Urgenţă;
31.ee) Hotărârea Guvernului nr. 718/2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru protecţia infrastructurilor critice;
32.ff) Hotărârea Guvernului nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă;
33.gg) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, cu modificările şi completările ulterioare;
34.hh) Ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru situaţii de urgenţă nr. 104.529/10.11.2021 - Concepţia Naţională de Răspuns post seism 2021; Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii;
35.ii) Decizia de punere în aplicare nr. 2014/762/UE a Comisiei din 16 octombrie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind un mecanism de protecţie civilă al Uniunii şi de abrogare a Deciziilor nr. 2004/277/CE, Euratom şi nr. 2007/606/CE, Euratom ale Comisiei;
36.jj) Recomandarea Comisiei Europene din 8 februarie 2023 privind obiectivele Uniunii în materie de rezilienţă la dezastre (2023/C 56/01);
37.kk) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 886/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei;
38.ll) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;
39.mm) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1259/2006 pentru aprobarea Normei privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;
40.nn) Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 632/2008 privind implementarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă;
41.oo) Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;
42.pp) Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 202/2016 pentru aprobarea structurii- cadru a regulamentului de gestionare a situaţiilor de urgenţă;
43.qq) Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 75/2019 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă;
44.rr) Ordinul Inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă nr. 4019/I.G. din 17.06.2022 pentru aprobarea Dispoziţiilor Tehnice de elaborare a documentelor de planificare, pregătire, organizare, conducere, desfăşurare, evidenţă, analiză, raportare şi evaluare a acţiunilor de intervenţie ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă;
45.ss) Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2956/2019 pentru aprobarea reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2013", publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 928/18.11.2019;
46.tt) Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2834/2019 pentru aprobarea reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea a III-a. Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3/2019", publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1003/13.12.2019;
47.uu) Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor nr. 127/08.05.2007 pentru aprobarea reglementării tehnice "Metodologie privind investigarea de urgenţă a siguranţei postseism a clădirilor şi stabilirea soluţiilor-cadru de intervenţie", indicativ ME 003-2007, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 562bis/16.08.2007;
48.vv) Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 5240/05.07.2018 privind constituirea Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările ulterioare;
49.ww) Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 1992/20.06.2019 privind aprobarea componenţei Grupului de lucru aferent riscului "cutremure", cu modificările ulterioare;
50.xx) Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 3231/14.12.2022 pentru aprobarea reglementării tehnice "Metodologie de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, Indicativ RTC 10-2022", publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1221 şi 1221bis din 20.12.2022;
51.yy) Hotărârea Guvernului nr. 1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
SUBCAPITOLUL 5:1.5. Definirea nivelurilor de urgenţă
Art. 7
(1)Nivelul de urgenţă pentru declararea ca zonă în care se instituie situaţia de urgenţă la nivel de unitate teritorial-administrativă, se stabileşte orientativ în baza următoarelor informaţii obţinute:
a)număr ridicat de apeluri la 112 de la dispeceratele de urgenţă după producerea evenimentului, comparativ cu cele din starea de normalitate;
b)situaţia raportată de primele echipaje de intervenţie sosite după apelurile la 112 pentru constatarea efectelor cauzate de eveniment, respectiv victime sau persoane rănite, clădiri avariate sau prăbuşite, infrastructură de transport avariată, incendii sau explozii.
(2)Comitetul local pentru situaţii de urgenţă se activează în situaţia în care sunt identificate sau raportate, urmare a producerii unui cutremur, victime sau persoane rănite, clădiri avariate sau prăbuşite, infrastructură de transport avariată, reţele tehnico-edilitare avariate, incendii sau explozii, şi procedează la inspecţia zonelor din aria lor de autoritate, pentru constatarea efectelor din zonele afectate şi delimitarea acestora.
(3)Comitetul judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă va fi activat post-seism, în baza informaţiilor furnizate de către INCDFP în maxim 30 de minute după producerea unui cutremur cu parametrii menţionaţi la art. 87, alin. (1), lit. c). Activarea se va face automat în momentul depăşirii, la nivel de judeţ/Municipiul Bucureşti, a cel puţin unei valori de prag a parametrilor menţionaţi în Tabelul 1.1. Adiţional poate fi luată în considerare şi existenţa unor fenomene meteorologice extreme, momentul producerii cutremurului sau alte informaţii cu privire la pagubele înregistrate în teren.
Tabelul 1.1. Valori de prag ce pot fi utilizate pentru instituirea situaţiei de urgenţă la nivel judeţean/Municipiul Bucureşti

Parametri

Valoare de prag

Număr de persoane expuse la intensităţi > / = VI pe scara MMI, ţinând cont de estimările sistemului ShakeMap al INCDFP şi de distribuţia populaţiei

> / = 5000 de persoane din acelaşi judeţ

Număr de UAT-uri cu intensităţi macroseismice raportate (mediate, din minim 10 răspunsuri pe UAT) > / = VI pe scara MMI

> / = 2 UAT-uri din acelaşi judeţ

Număr de staţii seismice la care valorile de acceleraţie maximă orizontală înregistrate la nivelul terenului (PGA) depăşesc nivelul de acceleraţie a terenului pentru proiectare, având intervalul mediu de recurenţă de 40 de ani (corespunzător Stării Limită de Serviciu - SLS) corespunzător zonei respective, conform P100-1 din 2013

> / = 1 staţie pe teritoriul unui judeţ

SUBCAPITOLUL 6:1.6. Definirea zonelor cu potenţial de producere a situaţiilor de urgenţă generate de cutremur
Art. 8
(1)Seismicitatea României este dată de o combinaţie între sursa seismică subcrustală de adâncime intermediară Vrancea şi 13 surse seismice crustale (superficiale), localizarea acestor surse seismice fiind ilustrată în Figura 1.1.
(2)Sursa seismică subcrustală Vrancea este cea mai activă şi puternică şi influenţează mai mult de două treimi din teritoriul României, precum şi o parte din Republica Moldova şi Bulgaria. Seismicitatea este concentrată la adâncimi intermediare (h = 60-170 km).
(3)Sursele seismice crustale (zona seismică la est de Vrancea, Depresiunea Bârlad, Depresiunea Predobrogeană, Falia Intramoesică, Depresiunea Transilvaniei, Danubiană, Gorj, zona Făgăraş - Câmpulung Muscel, Crişana - Maramureş, Shabla, Banat, Satu Mare, Porţile de Fier, zona Dobrogei), prezintă mecanisme de generare oarecum sporadice şi cu pondere semnificativ mai mică în bilanţul eliberării energiei seismice, ce contribuie mai mult la hazardul seismic local.
Figura 1.1. Cutremurele din România şi împrejurimi (în perioada 984 - mai 2023) conform INCDFP şi principalele surse seismice, conform Proiectului BIGSEES
(4)Hazardul seismic nu este distribuit uniform în România, ci este concentrat în regiunile de sud şi est ale ţării. Această distribuţie geografică a hazardului seismic, prezentată în Figura 1.2, depinde de amplasarea şi de caracteristicile diferitelor surse seismice.
(5)Conform Codului de proiectare seismică a clădirilor P 100-1/2013, zonarea hazardului seismic este dată de distribuţia valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare (ag), cu un interval mediu de recurenţă a acţiunii seismice de 225 ani (probabilitate de depăşire de 20% în 50 de ani). Această zonare se bazează pe o analiză de hazard seismic în care a fost utilizat catalogul cutremurelor vrâncene din secolul XX şi un set de 80 de accelerograme înregistrate în 1977, 1986 şi 1990.
(6)- Anexa A - Acţiunea seismică. Definiţii şi prevederi suplimentare din Codul de proiectare seismică a clădirilor P 100-1/2013 prevede valorile acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag, pentru 337 localităţi urbane din România.
Figura 1.2. Zonarea valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani