Capitolul ix - Mărfuri pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de vămuire - Regulament din 2006 de aplicare a Codului vamal al României

M.Of. 520

În vigoare

Versiune de la: 5 Noiembrie 2023

CAPITOLUL IX:Mărfuri pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de vămuire

(1)Mărfurile introduse de persoanele fizice ca bagaj însoţit, pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de vămuire, se păstrează sub supraveghere vamală în depozitele biroului vamal, la dispoziţia titularilor, timp de 120 de zile.

(2)Mărfurile intrate în ţară, destinate persoanelor juridice, pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de vămuire, se păstrează în depozit necesar de comisionarii în vamă, sub supraveghere vamală, cel mult 120 de zile.

(3)Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi în cazul mărfurilor destinate persoanelor fizice sau juridice, pentru care există un contract de transport internaţional, iar transportatorul nu le poate preda destinatarului sau acesta nu îndeplineşte condiţiile de vămuire. În aceste cazuri mărfurile sunt păstrate sub supraveghere vamală în depozit temporar la transportatori sau la comisionarii în vamă, pe cheltuiala importatorului.

(4)Transportatorul sau comisionarul în vamă, care primeşte mărfurile în depozit necesar, este obligat să îl încunoştinţeze pe destinatar.

Art. 643

Autoritatea vamală are dreptul să prelungească termenele prevăzute la art. 642 alin. (1) şi (2) În cazurile în care din documente rezultă că expirarea termenului nu este din culpa titularului.

Art. 644

(1)În cazul mărfurilor prevăzute la art. 642 alin. (1) termenul de păstrare curge de la data emiterii de către autoritatea vamală a adeverinţei de reţinere a bunurilor.

(2)În cazul mărfurilor prevăzute la art. 642 alin. (2) şi (3) termenul de păstrare curge de la data expirării perioadei stabilite pentru solicitarea aprobării unei destinaţii vamale, la care se adaugă prelungirile legal acordate.

Art. 645

Mărfurile clasificate la cap. 1-3 din tariful vamal se consideră a fi perisabile şi termenul de păstrare sub supraveghere vamală este de 48 de ore de la data emiterii adeverinţei de reţinere în cazul bunurilor prevăzute la art. 642 alin. (1) şi de la data înregistrării în evidenţa biroului vamal în cazul bunurilor prevăzute la art. 642 alin. (2) şi (3), dacă nu sunt condiţii de depozitare care să le asigure conservarea, confirmate de deţinătorul depozitului.

Art. 646

Autoritatea vamală nu răspunde de deteriorarea, alterarea sau de pierderile cantitative din cauze naturale, produse la bunurile păstrate în condiţiile prevăzute la art. 642, 643 şi 645.

Art. 647

Mărfurile a căror deţinere sau circulaţie este supusă prin legi speciale unor condiţii care nu sunt îndeplinite la intrarea sau la ieşirea din ţară se reţin şi se înregistrează de biroul vamal care le predă imediat în depozit autorităţii competente prevăzute de legea specială.

Art. 648

(1)La expirarea termenelor de păstrare prevăzute în prezentul capitol, dacă titularii nu au reglementat situaţia vamală a mărfurilor, acestea se valorifică potrivit normelor legale în vigoare.

(2)În cazul în care titularii abandonează mărfurile printr-o declaraţie scrisă dată autorităţilor vamale condiţiile de valorificare sunt îndeplinite din momentul depunerii acestei declaraţii.

Art. 649

Mărfurile identificate de autoritatea vamală în exercitarea atribuţiilor lor fără a fi cunoscut titularul acestora se înscriu în evidentele biroului vamal, pe baza adeverinţei de reţinere a acestora. Dacă titularul acestora nu a putut fi stabilit în termenele prevăzute în prezentul capitol, la expirarea acestor termene bunurile se valorifică.

Art. 650

(1)Mărfurile care îndeplinesc condiţiile de valorificare potrivit prezentului regulament se declară bilunar de către biroul vamal la organele financiare locale, care sunt obligate să le preia în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării, cu excepţia celor perisabile, care se declară şi se preiau imediat.

(2)Mărfurile prevăzute la art. 648 se valorifică de către autoritatea competentă la care se află în depozit după expirarea termenelor prevăzute la art. 642 şi 643.