Capitolul i - Organizarea Senatului - Regulament din 2005 Regulamentul Senatului - Republicare

M.Of. 1116

În vigoare
Versiune de la: 4 Decembrie 2025
CAPITOLUL I:Organizarea Senatului
SECŢIUNEA 1:Constituirea Senatului
Art. 1
(1)Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
(2)Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.
Art. 2
(1)Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungeşte, de drept, numai în condiţiile excepţionale prevăzute de Constituţie.
(2)Senatul se organizează şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Constituţiei, ale Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului regulament.
Art. 3
Senatul nou-ales se întruneşte în locul, ziua şi la ora stabilite prin decretul de convocare emis de Preşedintele României, în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (3) din Constituţia României, republicată.
Art. 4
(1)Senatul legal constituit alege Biroul permanent.
(2)Până la alegerea Biroului permanent, lucrările Senatului sunt conduse de senatorul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri 4 senatori, în calitate de secretari. În cazul în care doi sau mai mulţi senatori au exercitat acelaşi număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă senator dintre aceştia va conduce lucrările Senatului.
(3)Refuzul sau imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedinte sau unul ori mai mulţi secretari desemnaţi potrivit alin. (2) atrage de drept înlocuirea acestora cu următorul senator care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2) din rândul senatorilor prezenţi.
(4)Până la alegerea Biroului permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator, a procedurilor necesare depunerii jurământului sau legate de constituirea noului Senat.
Art. 5
(1)Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, în prima sa şedinţă, o comisie compusă din 15 senatori.
(2)Numărul senatorilor care sunt propuşi în Comisia de validare de fiecare partid, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau alianţă electorală trebuie să reflecte configuraţia politică a Senatului rezultată din alegeri şi se stabileşte prin negocieri realizate de reprezentanţii acestora.
(3)Partidele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale fac propuneri nominale în limita numărului stabilit potrivit alin. (2).
(4)Propunerile nominale se transmit secretarilor asistenţi. Preşedintele senior prezintă aceste propuneri plenului Senatului în ordinea numărului de senatori ai fiecărui partid, fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale. Senatul hotărăşte asupra propunerilor cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(5)Nu pot să facă parte din comisia de validare senatorii împotriva cărora au fost înregistrate, la Senat, sesizări motivate de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei.
Art. 6
(1)Comisia de validare îşi începe de îndată activitatea, alegându-şi un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi, care alcătuiesc biroul comisiei şi se organizează în 4 grupe de lucru cuprinzând fiecare câte 3 membri. Alegerea acestora se face prin votul deschis al membrilor comisiei.
(2)Desemnarea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor se face prin negociere, potrivit configuraţiei politice rezultate din alegeri.
Art. 7
(1)Secretarul general al Senatului preia dosarele privind alegerea senatorilor de la Biroul Electoral Central şi le predă preşedintelui Comisiei de validare, după constituirea acesteia.
(2)Preşedintele Comisiei de validare, împreună cu vicepreşedinţii, repartizează grupelor de lucru dosarele privind alegerea senatorilor primite de la Biroul Electoral Central, în ordinea circumscripţiilor electorale, cu excepţia celor referitoare la membrii comisiei.
(3)Verificarea legalităţii alegerii senatorilor se face de către grupele de lucru. Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare, iar a membrilor biroului, de către cei 12 membri ai grupelor de lucru.
(4)Grupele de lucru, respectiv biroul Comisiei de validare, sunt obligate să prezinte, în scris, în plenul comisiei, propunerile de validare sau invalidare privind dosarele repartizate în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Propunerile grupelor de lucru şi a biroului Comisiei de validare se adoptă cu votul majorităţii membrilor acestora.
(5)După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluţionate, precum şi a dosarelor membrilor biroului Comisiei de validare se face în plenul comisiei.
(6)Comisia de validare se pronunţă prin votul majorităţii membrilor săi asupra propunerilor referitoare la validarea sau invalidarea alegerii senatorilor, precum şi asupra contestaţiilor primite în termen de 4 zile de la constituirea sa.
(7)Contestaţiile pot fi formulate de cetăţeni români cu drept de vot.
Art. 8
(1)Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, precum şi în cazul în care există o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind săvârşirea de către senatorul în cauză a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral.
(2)Audierea senatorilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul Comisiei de validare, cât şi în plenul Senatului. În faţa Comisiei de validare cel în cauză îşi poate alege un apărător dintre membrii Senatului sau poate fi asistat de un avocat cu drept de a pune concluzii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 9
Comisia de validare întocmeşte un raport în care nominalizează senatorii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.
Art. 10
Raportul este aprobat de Comisia de validare, cu votul majorităţii membrilor acesteia. Opiniile diferite se consemnează şi fac parte din raport.
Art. 11
Senatul se întruneşte, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele acesteia.
Art. 12
(1)Senatul hotărăşte prin vot asupra listei cuprinzând numele şi prenumele senatorilor propuşi pentru validarea alegerii, ordonaţi pe circumscripţii electorale.
(2)Senatul dezbate şi hotărăşte prin vot cu privire la fiecare senator propus pentru invalidare.
(3)Hotărârea privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Art. 13
(1)Senatorii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor, în condiţiile prevăzute de lege.
(2)Refuzul de a depune jurământul atrage pierderea mandatului.
Art. 14
(1)Senatul este legal constituit după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori.
(2)Validarea mandatului de senator presupune validarea alegerii senatorului, precum şi depunerea jurământului de către acesta.
Art. 15
Atribuţiile Comisiei de validare revin Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Odată cu constituirea acesteia, activitatea Comisiei de validare încetează.
SECŢIUNEA 2:Grupurile parlamentare
Art. 16
(1)După validare şi depunerea jurământului, senatorii se constituie în grupuri parlamentare care sunt structuri interne ale Senatului. Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar.
(2)Un grup parlamentar poate fi constituit şi poate funcţiona numai dacă cuprinde cel puţin 7 senatori, care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid, ale aceleiaşi organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau alianţe electorale.
(3)Senatorii membri ai unui partid politic sau ai unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu pot constitui decât un singur grup parlamentar.
(4)Senatorii care au fost aleşi pe listele unei alianţe electorale sau ale unei alianţe politice pot constitui fie grupuri parlamentare ale partidelor sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale componente, fie un singur grup parlamentar al alianţei. Partidele sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot constitui şi grupuri comune.
(5)Senatorii aparţinând partidelor sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot afilia altor grupuri parlamentare sau pot constitui grupul parlamentar mixt.
(6)Dispoziţiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător şi senatorilor aleşi sau deveniţi independenţi.
(7)Este interzisă constituirea unui grup parlamentar care să reprezinte sau să poarte denumirea unui partid, a unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, a unei alianţe electorale sau alianţe politice care nu a obţinut mandate de senator în alegeri.
Art. 17
Grupurile parlamentare îşi aleg un lider, un număr de 2 până la 4 vicelideri, în funcţie de caz, şi un secretar. La începutul fiecărei sesiuni ordinare, conducerea grupurilor parlamentare este anunţată în plenul Senatului.
Art. 18
(1)Liderul grupului parlamentar are următoarele atribuţii:
a)prezintă Senatului, la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, denumirea grupului, precum şi componenţa sa numerică;
b)prezintă Senatului reprezentanţii grupului pentru negocierile privind compunerea Biroului permanent, precum şi pentru compunerea comisiilor Senatului şi a birourilor comisiilor Senatului;
c)prezintă Senatului candidaţii grupului pentru funcţiile din Biroul permanent;
d)participă, fără drept de vot, la şedinţele Biroului permanent;
e)poate cere continuarea, întreruperea sau încheierea dezbaterilor, cu respectarea prevederilor prezentului regulament;
f)poate solicita lista nominală a voturilor exprimate cu prilejul dezbaterilor în plenul Senatului;
g)poate contesta rezultatul votului exprimat în plenul Senatului;
h)poate cere pauză pentru consultări în grupul parlamentar al cărui lider este sau, după caz, cu ceilalţi lideri ai grupurilor parlamentare;
i)poate propune modalitatea de vot;
j)poate propune, în numele grupului parlamentar, retrimiterea proiectului de lege la comisia sesizată în fond;
k)poate propune completarea sau modificarea ordinii de zi;
l)anunţă modificările privind participarea membrilor grupului la comisiile Senatului;
m)cere, în numele grupului parlamentar, revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor propuşi de grupul pe care îl reprezintă;
n)informează membrii grupului asupra activităţilor Senatului şi ale comisiilor Senatului;
o)reprezintă grupul ori de câte ori este nevoie în activitatea Senatului;
p)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin regulamentul grupului sau decise prin votul grupului.
(2)Unul dintre viceliderii grupului îl înlocuieşte pe lider în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie, în baza mandatului dat de acesta.
(3)Secretarul grupului asigură întocmirea documentelor necesare grupului.
Art. 19
(1)Orice modificare intervenită în conducerea sau în componenţa unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţă, în scris, preşedintelui Senatului, sub semnătura liderului de grup.
(2)Preşedintele de şedinţă informează senatorii, în prima şedinţă publică, asupra modificărilor intervenite în componenţa sau în conducerea grupurilor parlamentare.
Art. 20
(1)Grupurile parlamentare îşi constituie un secretariat tehnic ale cărui mărime şi structură se stabilesc de către Biroul permanent, în funcţie de mărimea grupurilor.
(2)Persoanele care compun secretariatele tehnice ale grupurilor parlamentare sunt angajate potrivit legii.
(3)Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului secretariatelor tehnice ale grupurilor parlamentare se fac prin ordin al Secretarului general al Senatului, la propunerea grupului parlamentar respectiv, prin liderul acestuia.
Art. 21
(1)Grupurile parlamentare au dreptul la mijloacele de transport şi la logistica necesare în vederea desfăşurării activităţii stabilite de Biroul permanent, în funcţie de mărimea grupurilor.
(2)În funcţie de posibilităţi, Biroul permanent asigură logistică şi senatorilor care nu sunt afiliaţi la niciun grup parlamentar.
SECŢIUNEA 3:Biroul permanent al Senatului şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare
Art. 22
(1)După constituirea legală a Senatului se aleg preşedintele Senatului şi ceilalţi membri ai Biroului permanent.
(2)Biroul permanent al Senatului se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Preşedintele Senatului este şi preşedintele Biroului permanent.
(3)Apartenenţa politică a membrilor Biroului permanent, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituţia României, republicată.
(4)Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune.
Art. 23
(1)Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.
(2)Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(3)Dacă niciun candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar se organizează noi tururi de scrutin, la care participă primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, toţi candidaţii care s-au clasat pe primul loc, la egalitate de voturi, ori primul clasat şi toţi candidaţii care s-au clasat pe locul al doilea, cu un număr egal de voturi. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(4)Constatarea rezultatelor votului şi întocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.
Art. 24
(1)Preşedintele este ales pe durata mandatului Senatului.
(2)Odată cu alegerea preşedintelui Senatului, activitatea preşedintelui senior încetează.
Art. 25
(1)Propunerea de repartizare a celorlalte funcţii din Biroul permanent se stabileşte, după alegerea preşedintelui, pentru toate sesiunile legislaturii, respectând configuraţia politică a Senatului rezultată din alegeri, prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare.
(2)Numărul de reprezentanţi în Biroul permanent al fiecărui grup parlamentar, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să respecte ponderea numărului de senatori ai fiecărui grup faţă de numărul total de senatori, la începutul fiecărei sesiuni ordinare.
(3)În cazul în care nu se ajunge la un acord în cel mult 3 zile, problemele rămase în divergenţă se supun plenului Senatului, care decide prin votul majorităţii senatorilor prezenţi.
(4)Constatarea rezultatelor votului şi întocmirea procesului-verbal se fac de către comisia prevăzută la art. 23 alin. (4).
Art. 26
(1)Alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor se face la începutul fiecărei sesiuni ordinare, conform art. 25 alin. (1) şi (2).
(2)Propunerile nominale pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor repartizate se anunţă în plenul Senatului de către liderii grupurilor parlamentare respective. Lista candidaţilor propuşi pentru funcţiile din Biroul permanent se supune în întregime votului Senatului şi se aprobă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Art. 27
(1)Odată cu alegerea celorlalţi membri ai Biroului permanent, activitatea secretarilor asistenţi desemnaţi în condiţiile art. 4 încetează.
(2)În locul secretarilor asistenţi a căror activitate a încetat, preşedintele Senatului va nominaliza 2 dintre secretarii aleşi, în calitate de secretari de şedinţă, cu respectarea următoarelor reguli: un secretar de la majoritate, unul de la opoziţie şi cu observarea art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituţia României, republicată.
Art. 28
Calitatea de preşedinte al Senatului, de vicepreşedinte, secretar sau chestor încetează, înainte de expirarea mandatului, ca urmare a pierderii calităţii de senator, potrivit art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, a demisiei din funcţie sau a revocării în condiţiile prezentului regulament.
Art. 29
(1)Revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una dintre următoarele împrejurări:*
_______
*Prevederile fostului art. 30 alin. (1) au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 601/2005 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 4 alin. (5), art. 12 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 121 alin. (1) şi ale art. 170 alin. (2) din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005.
a)încalcă prevederile Constituţiei;
b)încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
(2)Revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.**
_______
**Prevederile fostului art. 30 alin. (2) au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 601/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005.
(3)Propunerea de revocare prevăzută la alin. (1) sau (2) se face în scris, sub semnătura iniţiatorilor, o singură dată într-o sesiune.
(4)Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent care analizează, în prima sa şedinţă, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) sau (2) şi decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen.
Art. 30
(1)Preşedintele Senatului căruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce şedinţa Biroului permanent sau pe cea de plen în care se discută revocarea sa.
(2)La conducerea şedinţelor prevăzute la alin. (1), preşedintele Senatului va fi înlocuit de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Biroul permanent.
Art. 31
(1)Propunerea de revocare se prezintă în plenul Senatului. Dacă propunerea de revocare este aprobată prin votul secret al majorităţii senatorilor, funcţia de preşedinte devine vacantă şi, imediat, se organizează alegeri, în conformitate cu prevederile art. 23.***
_______
***Prevederile fostului art. 32 alin. (1) au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 601/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005.
(2)Pe perioada vacanţei funcţiei de preşedinte al Senatului, atribuţiile acestuia vor fi îndeplinite de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Biroul permanent.
(3)După alegerea unui nou preşedinte al Senatului se renegociază, dacă este cazul, de îndată, repartizarea celorlalte funcţii din Biroul permanent, procedându-se potrivit dispoziţiilor prezentului regulament, astfel încât noul Birou permanent să reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri.
Art. 32
(1)Revocarea oricăruia dintre ceilalţi membri ai Biroului permanent poate fi solicitată de grupul parlamentar care l-a propus.
(2)Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care decide introducerea ei în proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen.
Art. 33
Vicepreşedintele sau secretarul căruia i s-a propus revocarea nu poate participa, după caz, la conducerea şedinţei Biroului permanent sau la conducerea celei de plen, în care se discută această cerere, dar îşi poate exercita dreptul de vot.
Art. 34
Propunerea de revocare se prezintă în plenul Senatului. Dacă propunerea de revocare este aprobată cu votul secret al majorităţii senatorilor, funcţia respectivă din Biroul permanent devine vacantă şi, în aceeaşi şedinţă, liderul grupului parlamentar anunţă nominalizarea altui candidat care este supus votului plenului Senatului.
Art. 35
(1)Biroul permanent al Senatului are următoarele atribuţii:
a)propune datele de începere şi de terminare ale fiecărei sesiuni a Senatului, cu respectarea art. 66 alin. (1) din Constituţia României, republicată;
b)cere preşedintelui Senatului convocarea în sesiune extraordinară, conform art. 66 alin. (2) din Constituţia României, republicată;
c)propune înscrierea pe ordinea de zi a aprobării Regulamentului Senatului sau a modificărilor acestuia;
d)pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Senatului;
e)primeşte proiectele de lege sau propunerile legislative şi decide:
- reţinerea proiectului la Senat şi sesizarea comisiilor permanente competente în vederea întocmirii rapoartelor şi avizelor, în cazul în care Senatul este competent să dezbată şi să adopte ca primă Cameră sesizată, precum şi în cazul în care Senatul este sesizat de către Camera Deputaţilor;
- transmiterea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative Camerei Deputaţilor, în cazul în care aceasta este competentă să le dezbată şi să le adopte ca primă Cameră sesizată, ca urmare a hotărârii plenului Senatului şi cu avizul Comisiei pentru constituţionalitate;
f)dispune difuzarea proiectelor de lege, a propunerilor legislative sau a rapoartelor comisiilor tuturor senatorilor, după îndeplinirea cerinţei prevăzute la lit. e) şi publicarea acestora pe site-ul Senatului;
g)stabileşte, cu consultarea preşedinţilor comisiilor, repartizarea proiectelor de lege şi a iniţiativelor legislative către comisii pentru amendamente, avize şi întocmirea rapoartelor, precum şi termenul pentru fiecare dintre acestea;
h)întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Senatului şi programul de activitate;
i)organizează relaţiile Senatului cu parlamentele altor state sau cu organizaţiile parlamentare internaţionale;
j)supune aprobării Senatului proiectul de buget al acestuia şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
k)aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare ale comisiilor permanente, pe baza raportului Comisiei pentru regulament;
l)exercită controlul financiar-contabil intern, prin intermediul chestorilor, şi ia hotărârile ce se impun în acest domeniu;
m)supune aprobării Senatului structura serviciilor acestuia;
n)propune Senatului numirea sau revocarea secretarului general şi a secretarilor generali adjuncţi;
o)aprobă statul de funcţii şi regulamentele de organizare şi funcţionare a serviciilor Senatului, la propunerea secretarului general;
p)controlează activitatea serviciilor Senatului;
q)aprobă Regulamentul privind paza şi accesul în sediul Senatului;
r)adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru senatori şi aparatul tehnic;
s)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau hotărâte de Senat.
(2)Dezbaterile Biroului permanent al Senatului se consemnează în stenograme şi procese-verbale şi se înregistrează audio. La decizia Biroului permanent, se pot realiza şi înregistrări video ale şedinţelor.
(3)Senatorii pot obţine, de îndată, copii de pe stenogramele Biroului permanent, cu excepţia părţilor declarate confidenţiale prin votul Biroului permanent, care pot fi numai consultate.
Art. 36
(1)Biroul permanent se convoacă de preşedintele Senatului sau la solicitarea a cel puţin 5 dintre ceilalţi membri ai săi ori a unui grup parlamentar.
(2)Convocarea trebuie însoţită de o propunere de ordine de zi şi, eventual, de o propunere privind invitarea altor persoane la anumite puncte de pe ordinea de zi.
(3)Biroul permanent invită la lucrările sale liderii grupurilor parlamentare, preşedinţii comisiilor parlamentare sau alte persoane, ori de câte ori consideră necesar.
Art. 37
(1)Biroul permanent lucrează în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărârile cu votul deschis al majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârile importante se publică pe site-ul Senatului.
(2)Oricare membru al Biroului permanent poate cere consemnarea în stenogramă sau în procesul-verbal a rezultatului nominal al votului.
Art. 38
(1)Preşedintele Senatului are următoarele atribuţii:
a)convoacă Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare;
b)conduce lucrările Senatului şi asigură respectarea programului orar şi a ordinii de zi;
c)acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea votării, explică semnificaţia votului şi anunţă rezultatul votului;
d)asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea Constituţiei şi a Regulamentului Senatului;
e)convoacă şi conduce lucrările Biroului permanent;
f)reprezintă Senatul în relaţiile cu Preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul, Curtea Constituţională, precum şi cu alte autorităţi şi instituţii interne ori internaţionale;
g)poate sesiza Curtea Constituţională, în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constituţia României, republicată;
h)dispune de fondul preşedintelui, conform legii şi în limitele prevederilor bugetare;
i)aprobă decontarea cheltuielilor pentru deplasările în străinătate;
j)aprobă indemnizaţiile persoanelor utilizate în cadrul Senatului în calitate de colaboratori, precum şi decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate la Senat, potrivit legii;
k)prezintă Biroului permanent rapoarte anuale privind utilizarea fondului preşedintelui;
l)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau hotărâte de Senat.
(2)Preşedintele Senatului asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României, conform art. 98 din Constituţia României, republicată.
Art. 39
(1)Vicepreşedinţii îndeplinesc atribuţiile stabilite de Biroul permanent sau încredinţate de preşedintele Senatului.
(2)Vicepreşedinţii conduc activitatea Biroului permanent şi a Senatului, la solicitarea preşedintelui sau, în absenţa acestuia, prin decizie.
(3)În perioada în care preşedintele Senatului asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României, atribuţiile preşedintelui Senatului se exercită de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedintele Senatului.
(4)Fiecare vicepreşedinte coordonează şi activitatea unor comisii permanente stabilite de Biroul permanent.
(5)În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (4), vicepreşedintele coordonator poate participa la lucrările comisiilor, fără drept de vot, prezentând informări Biroului permanent.
Art. 40
(1)Secretarii Senatului au următoarele atribuţii:
a)participă la conducerea şedinţelor de plen, asistându-l pe preşedintele Senatului, în ordinea hotărâtă de Biroul permanent, aparţinând, de regulă, unul majorităţii şi celălalt opoziţiei;
b)semnalează preşedintelui înscrierile la cuvânt, în ordinea în care acestea au fost făcute;
c)prezintă preşedintelui propunerile, amendamentele şi orice alte comunicări adresate Senatului;
d)urmăresc prezenţa senatorilor la lucrări;
e)verifică cvorumul de şedinţă şi efectuează apelul nominal, din dispoziţia preşedintelui;
f)consemnează rezultatul votului atunci când acest lucru se impune;
g)răspund de evidenţa hotărârilor adoptate;
h)urmăresc întocmirea stenogramelor şi verifică transmiterea lor spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a;
i)urmăresc evidenţa situaţiei proiectelor de lege şi a propunerilor legislative înregistrate la Senat şi ţin legătura cu autorităţile publice implicate în procedura de legiferare, potrivit repartizării Biroului permanent;
j)urmăresc avizele preliminare, necesare pentru propunerile legislative;
k)urmăresc evidenţa proiectelor de lege şi a propunerilor legislative transmise de la Camera Deputaţilor pentru care Senatul decide în mod definitiv;
l)îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, hotărâte de Biroul permanent sau de Senat.
(2)Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. g)-k) se îndeplinesc prin serviciile Senatului.
Art. 41
(1)Chestorii Senatului au următoarele atribuţii:
a)prezintă Senatului proiectul de buget şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar anual;
b)verifică modul de gestionare a patrimoniului şi exercită controlul financiar intern asupra cheltuielilor efectuate;
c)verifică funcţionarea şi calitatea serviciilor Senatului, potrivit repartizării Biroului permanent;
d)asigură menţinerea ordinii în timpul şedinţelor de plen şi în întregul sediu al Senatului;
e)îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament, hotărâte de Biroul permanent sau de Senat.
(2)Chestorii prezintă informări Biroului permanent, iar la sfârşitul fiecărei sesiuni ordinare prezintă Senatului un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.
Art. 42
Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, denumit în continuare Comitetul liderilor, este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare, constituite potrivit configuraţiei politice a Senatului.
Art. 43
Comitetul liderilor are următoarele atribuţii:
a)aprobă proiectul ordinii de zi a şedinţelor şi programul de activitate al Senatului, cu consultarea reprezentantului Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul şi dispune publicarea acestora pe pagina de internet a Senatului; şedinţa Comitetului liderilor este programată ulterior şedinţei Biroului permanent prin care se întocmeşte proiectul ordinii de zi;
b)stabileşte algoritmul de reprezentare a grupurilor parlamentare în organele de lucru ale Senatului sau, după caz, ale Parlamentului, precum şi componenţa nominală a acestora;
c)stabileşte componenţa numerică şi nominală a delegaţiilor la organizaţiile parlamentare internaţionale;
d)stabileşte timpul total de dezbatere şi alocarea acestuia pentru luări de cuvânt la dezbaterile politice, la lucrările plenului Senatului, precum şi timpul total necesar şi alocarea acestuia pentru luări de cuvânt la declaraţiile politice, întrebări şi interpelări;
e)stabileşte algoritmul de reprezentare a grupurilor parlamentare în cadrul conducerii autorităţilor publice a căror numire este în competenţa Senatului sau, după caz, a Parlamentului;
f)înaintează Biroului permanent propuneri privind diferite aspecte de ordin administrativ sau financiar care au legătură cu activitatea grupurilor parlamentare;
g)stabileşte modul de repartizare a locurilor în sala de şedinţă pentru grupurile parlamentare, pentru senatorii aleşi ca independenţi sau deveniţi independenţi, la începutul legislaturii sau pe parcursul acesteia;
h)îndeplineşte orice alte atribuţii din însărcinarea Biroului permanent sau a plenului Senatului.
Art. 44
(1)Comitetul liderilor hotărăşte cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporţia grupului parlamentar în numărul total al senatorilor, potrivit configuraţiei politice a Senatului.
(2)La lucrările Comitetului liderilor din Senat participă, fără drept de vot, preşedintele Senatului şi, după caz, reprezentantul Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul.
(3)Comitetul liderilor se întruneşte săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a preşedintelui Senatului sau a Biroului permanent.
(4)Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se întruneşte şi lucrează în mod regulamentar dacă membrii prezenţi reprezintă majoritatea senatorilor. La şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare poate participa preşedintele Senatului, care, în acest caz, prezidează şedinţa. În absenţa preşedintelui Senatului, şedinţa va fi prezidată de liderul celui mai mare grup parlamentar.
(5)În situaţia în care liderul grupului parlamentar absentează la şedinţa Comitetului liderilor, acesta este înlocuit, cu drepturi depline, de un vicelider sau de un alt membru al grupului parlamentar desemnat de către liderul de grup.
(6)Şedinţele Comitetului liderilor grupurilor parlamentare se înregistrează de către Senat prin mijloace electronice şi se stenografiază.
SECŢIUNEA 4:Comisiile Senatului
SUBSECŢIUNEA 1:1. Dispoziţii comune
Art. 45
Comisiile sunt structuri interne de lucru ale Senatului, constituite pentru pregătirea activităţii de legiferare, precum şi pentru realizarea funcţiei de control parlamentar.
Art. 46
(1)Senatul îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă, comisii speciale, inclusiv comisii paritare de mediere sau comisii comune cu Camera Deputaţilor.
(2)Numărul comisiilor de anchetă, speciale sau comune, denumirea şi competenţa fiecărei astfel de comisii, precum şi numărul membrilor acestora se hotărăsc de către Senat, la propunerea Biroului permanent sau a Comitetului liderilor, după caz.
Art. 47
(1)Numărul locurilor în comisii ce revine fiecărui grup parlamentar se stabileşte de Comitetul liderilor, în termenul hotărât de Biroul permanent, astfel încât să se respecte configuraţia politică a Senatului la începutul fiecărei sesiuni parlamentare. În cazul în care unul dintre membrii comisiei demisionează sau este exclus din grupul parlamentar care l-a propus, grupul parlamentar respectiv poate propune un alt reprezentant. Propunerea se supune la vot în plenul Senatului.
(2)Problemele rămase în divergenţă după termenul stabilit la alin. (1) se supun direct votului Senatului.
Art. 48
(1)Propunerile nominale se anunţă de către liderii grupurilor parlamentare în termenul stabilit de Biroul permanent, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituţia României, republicată.
(2)Toţi senatorii, cu excepţia preşedintelui Senatului, sunt obligaţi să facă parte din cel puţin o comisie permanentă.
(3)Un senator nu poate face parte din mai mult de trei comisii permanente, cu excepţia Comisiei pentru regulament.
(4)Senatul aprobă componenţa nominală a fiecărei comisii cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi.
Art. 49
Liderii grupurilor parlamentare pot anunţa oricând decizia grupului de a opera schimbări între membrii grupului privind apartenenţa la comisii, cu respectarea numărului total al membrilor comisiei, a numărului de reprezentanţi ai grupului respectiv şi a prevederilor art. 48 alin. (3). Schimbările se supun votului Senatului.
Art. 50
(1)Comisiile sunt conduse de un birou compus din: un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar.
(2)Un senator poate face parte din biroul de conducere al unei singure comisii permanente.
Art. 51
Componenţa membrilor birourilor comisiilor pe grupuri parlamentare se stabileşte de Comitetul liderilor, astfel încât să se respecte configuraţia politică a Senatului rezultată din alegeri, precum şi principiul consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituţia României, republicată. Componenţa astfel stabilită se supune votului plenului Senatului.
Art. 52
(1)Propunerile nominale pentru funcţiile din birourile comisiilor se fac prin lider, de grupurile parlamentare cărora le-au fost atribuite, cu observarea principiului prevăzut de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituţia României, republicată.
(2)În prima şedinţă a comisiilor, convocată de preşedintele Senatului, se aduce la cunoştinţa membrilor acestora componenţa birourilor, negociată potrivit alin. (1).
Art. 53
(1)Revocarea unui membru al biroului comisiei se face de către grupul care l-a desemnat.
(2)Funcţia respectivă devine vacantă, iar grupul parlamentar, prin liderul său, face o nouă desemnare.
(3)Pierderea calităţii de membru al unui grup parlamentar atrage încetarea de drept a funcţiei de conducere în cadrul unei comisii parlamentare.
Art. 54
Locurile vacante din birourile comisiilor sunt ocupate numai de către senatori aparţinând grupului parlamentar căruia i-a fost atribuită funcţia respectivă, nominalizaţi de liderul grupului, potrivit art. 51.
Art. 55
(1)Comisiile adoptă propriul regulament de organizare şi funcţionare care se transmite pentru întocmirea raportului Comisiei pentru regulament şi spre aprobare Biroului permanent.
(2)Comisiile îşi modifică şi completează propriul regulament de organizare şi funcţionare, ori de câte ori este necesar.
Art. 56
Biroul fiecărei comisii întocmeşte propuneri pe care le supune votului comisiei privind:
a)ordinea de zi a fiecărei şedinţe;
b)atribuţiile ce revin fiecărui senator în cadrul comisiei;
c)constituirea de subcomisii, precum şi sarcinile şi competenţa acestora;
d)organizarea de şedinţe, de consultări sau audieri pe diverse teme din domeniul de activitate a comisiei;
e)alte măsuri ce interesează bunul mers al activităţilor comisiei.
Art. 57
Preşedintele comisiei are următoarele atribuţii:
a)asigură reprezentarea comisiei în raporturile cu Biroul permanent, cu Comitetul liderilor şi cu celelalte comisii;
b)conduce şedinţele comisiei, conform normelor stabilite în Regulamentul Senatului şi în regulamentul comisiei;
c)invită, din proprie iniţiativă sau la solicitarea membrilor comisiei, să participe la lucrările comisiei persoane din afara acesteia;
d)are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la şedinţele altor comisii care examinează lucrări ce prezintă importanţă pentru comisia pe care o conduce;
e)semnează rapoartele şi celelalte acte elaborate de comisie;
f)îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul majorităţii membrilor acesteia.
Art. 58
Vicepreşedintele îndeplineşte, în lipsa sau la cererea preşedintelui, atribuţiile acestuia, precum şi alte atribuţii prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul comisiei.
Art. 59
Secretarul comisiei are următoarele atribuţii:
a)ţine evidenţa prezenţei senatorilor la şedinţele comisiei;
b)urmăreşte primirea avizelor de la celelalte comisii permanente şi a punctului de vedere al Guvernului;
c)asigură redactarea tuturor actelor comisiei;
d)numără voturile exprimate în şedinţele comisiei;
e)urmăreşte întocmirea proceselor-verbale ale şedinţelor comisiei;
f)contrasemnează toate actele comisiei;
g)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de regulamentul comisiei sau stabilite prin votul acesteia.
Art. 60
(1)Convocarea şedinţelor comisiei se face, potrivit programului de lucru al Senatului, de preşedintele acesteia sau, în lipsa sa, de vicepreşedintele care îl înlocuieşte, pe baza hotărârii biroului comisiei.
(2)Şedinţele comisiilor pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale plenului, numai cu aprobarea Senatului.
(3)În afara programului de lucru, comisiile pot fi convocate şi pot ţine şedinţe cu aprobarea sau din dispoziţia Comitetului liderilor. Aceste şedinţe trebuie anunţate tuturor membrilor comisiei cu cel puţin 24 de ore înainte de ora programată pentru desfăşurare.
Art. 61
(1)Comisiile pot adopta avize şi rapoarte numai în prezenţa majorităţii membrilor.
(2)Avizele şi rapoartele comisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(3)Votul în comisie este deschis. La propunerea oricărui membru, comisia poate decide prin vot ca anumite avize şi rapoarte să fie supuse votului secret.
(4)La propunerea oricărui membru, votul se va consemna nominal în procesul-verbal sau în stenogramă.
Art. 62
(1)Senatorul care absentează nemotivat la 3 şedinţe ale unei comisii speciale, de anchetă sau de mediere va fi înlocuit de drept de grupul parlamentar respectiv.
(2)La şedinţele comisiilor pot participa şi senatori din alte comisii sau deputaţi care au legătură cu materialele aflate în dezbatere, fără a avea drept de vot.
(3)Biroul comisiei hotărăşte condiţiile şi limitele participării la şedinţele comisiei a unor persoane interesate, care au înaintat acesteia o cerere scrisă şi motivată, sau a personalului de specialitate al Senatului.
(4)Senatorul care absentează motivat de la lucrările comisiei din care face parte poate fi înlocuit, pentru acea şedinţă, de un alt senator, cu drept de vot, din acelaşi grup parlamentar, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar respectiv.
Art. 63
(1)Membrii Guvernului sau reprezentanţii mandataţi ai acestora au acces la lucrările comisiilor.
(2)În cazul în care comisiile solicită participarea la lucrările lor a unor membri ai Guvernului sau a conducătorilor unor instituţii publice, prezenţa acestora este obligatorie.
(3)Data la care are loc şedinţa comisiei şi subiectul în legătură cu care sunt convocaţi vor fi aduse la cunoştinţă acestora, cu minimum 48 de ore înainte.
(4)În cazul propunerilor legislative, la dezbateri în comisii sunt invitaţi, în scris şi cu cel puţin 3 zile înainte, iniţiatorii.
Art. 64
(1)La şedinţele comisiilor pot asista reprezentanţii presei.
(2)Comisia, cu majoritate de voturi, decide, în funcţie de ordinea de zi, asupra caracterului dezbaterilor.
Art. 65
(1)În cadrul dezbaterilor din comisii, nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este acordat de preşedinte.
(2)Vorbitorii sunt obligaţi să se refere strict la subiectul aflat în discuţie. În caz contrar, preşedintele le retrage cuvântul.
(3)La propunerea oricărui membru, comisia poate hotărî limitarea duratei unor dezbateri sau a luărilor de cuvânt, cu votul a două treimi din numărul membrilor comisiei.
Art. 66
(1)În prima şedinţă după primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia poate desemna, dintre membrii care îşi exprimă dorinţa sau la propunerea preşedintelui, unul sau mai mulţi raportori.
(2)Rapoartele şi avizele vor cuprinde opinia majorităţii membrilor comisiei, opinii separate, motivate, ale altor senatori din comisie, la cererea acestora, precum şi rezultatul voturilor şi menţionarea amendamentelor admise sau respinse, în anexe distincte.
Art. 67
(1)Lucrările comisiei vor fi consemnate în procese-verbale, stenograme sau înregistrări audio-video.
(2)Lucrările comisiei, prin decizia acesteia, pot fi transmise în direct sau înregistrate de către mass-media acreditată la Senat.
(3)Actele şi documentele comisiei pot fi consultate de membrii acesteia, precum şi de alţi senatori. Alte persoane interesate le pot consulta cu aprobarea unui membru al biroului comisiei.
(4)Toate actele şi documentele emise de comisie se semnează de preşedintele de şedinţă şi de secretarul comisiei.
(5)Secretarul comisiei supraveghează personalul de specialitate al acesteia, însărcinat cu evidenţa şi păstrarea tuturor actelor şi documentelor comisiei.
(6)La sfârşitul fiecărei şedinţe se redactează sinteza lucrărilor care cuprinde ordinea de zi, problemele dezbătute, publicitatea şedinţei, numele şi prenumele invitaţilor, cvorumul de şedinţă, precum şi rezultatul votului asupra iniţiativelor legislative şi a altor probleme dezbătute. Formatul sintezei lucrărilor comisiei se stabileşte prin hotărârea Biroului permanent.
(7)Sintezele lucrărilor comisiei, aprobate şi semnate de preşedintele de şedinţă şi de secretarul comisiei, se publică pe pagina de internet a Senatului, în termen de cel mult 10 zile, cu excepţia celor privitoare la lucrările şedinţelor secrete, la cele referitoare la date cu caracter personal sau la cele care privesc alte situaţii cu regim special de protecţie prevăzut de lege.
SUBSECŢIUNEA 2:2. Comisiile permanente
Art. 68
(1)Comisiile permanente funcţionează pe toată durata mandatului Senatului.
(2)Comisiile permanente sunt următoarele:
I.Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări;
II.Comisia pentru constituţionalitate;
III.Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital;
IV.Comisia pentru politică externă;
V.Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
VI.Comisia pentru afaceri europene;
VII.Comisia economică, industrii, servicii, turism şi antreprenoriat;
VIII.Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală;
IX.Comisia pentru ape, păduri, pescuit şi fond cinegetic;
X.Comisia pentru administraţie publică;
XI.Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială;
XII.Comisia pentru învăţământ, ştiinţă şi inovare;
XIII.Comisia pentru sănătate;
XIV.Comisia pentru cultură şi media;
XV.Comisia pentru transporturi şi infrastructură;
XVI.Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale;
XVII.Comisia pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţă artificială;
XVIII.Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi;
XIX.Comisia pentru românii de pretutindeni;
XX.Comisia pentru mediu;
XXI.Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii;
XXII.Comisia pentru regulament;
XXIII.Comisia pentru tineret şi sport.
(3)Regulamentul comisiilor permanente va cuprinde, în detaliu, domeniul lor specific de activitate.
(4)Comisia pentru regulament este o comisie permanentă specială formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Membrii comisiei pentru regulament nu pot face parte din Biroul permanent.
Art. 69
În domeniul lor de activitate, comisiile permanente au următoarele atribuţii:
a)examinează proiecte şi propuneri legislative, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor;
b)solicită rapoarte, informaţii sau documente de la autorităţile publice;
c)efectuează anchete parlamentare şi prezintă rapoarte Biroului permanent;
d)dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent;
e)îndeplinesc alte atribuţii prevăzute în regulamentul propriu sau hotărâte de Senat.
Art. 70
Biroul permanent trimite proiectele de lege, propunerile legislative sau amendamentele comisiilor în competenţa cărora intră materia reglementată prin acestea, spre dezbatere şi elaborarea rapoartelor sau avizelor.
Art. 71
(1)Orice comisie permanentă care se consideră competentă cu privire la un proiect de lege sau o propunere legislativă, trimisă de Biroul permanent altei comisii, poate solicita acestuia, cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru depunerea raportului, să îi fie transmise spre avizare sau pentru întocmirea unui raport comun.
(2)În caz de refuz din partea Biroului permanent, Senatul hotărăşte asupra solicitării comisiei, prin votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Art. 72
(1)Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competenţa în fond a altei comisii, poate cere Biroului permanent transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative către acea comisie, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea la comisie.
(2)În caz de refuz din partea Biroului permanent sau în cazul unui conflict de competenţă între comisii, se procedează potrivit art. 71 alin. (2).
Art. 73
(1)Comisia permanentă sesizată în fond primeşte şi analizează avizele celorlalte comisii care examinează proiectul de lege sau propunerea legislativă, în termenul stabilit de Biroul permanent.
(2)În cazul nerespectării acestui termen, comisia sesizată în fond poate redacta raportul fără a mai aştepta avizul sau avizele respective.
Art. 74
(1)În raportul comisiilor sesizate în fond se fac referiri motivate la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ şi al altor instituţii sau organisme care, potrivit legii, sunt competente să avizeze un proiect de lege sau o propunere legislativă, precum şi la toate amendamentele, inclusiv cele prevăzute în punctul de vedere al Guvernului. În cazul amendamentelor respinse se menţionează motivele avute în vedere.
(2)Raportul care se înaintează Biroului permanent va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări.
(3)În toate cazurile, raportul va cuprinde, în anexe distincte, amendamentele admise şi cele respinse de comisie, cu motivarea corespunzătoare, precizând Camera decizională pentru fiecare amendament admis sau respins.
(4)În cazul în care o comisie examinează în fond mai multe proiecte de lege şi propuneri legislative care au acelaşi obiect de reglementare, aceasta va întocmi un singur raport de admitere, cu respectarea prevederilor alin. (1)-(3).
(5)Pentru fiecare dintre celelalte proiecte de lege sau propuneri legislative se întocmeşte raport de respingere.
(6)Prevederile alineatelor precedente se aplică şi ordonanţelor Guvernului, cu obligaţia de a fi prevăzute în raport şi măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţelor respective.
Art. 75
Raportul comisiei sesizate în fond se depune la Biroul permanent în termenul stabilit de acesta. Termenul poate fi modificat, la cererea motivată a comisiei, fără a depăşi 15 zile de la data sesizării de către Biroul permanent, în cazul ordonanţelor de urgenţă şi în cazul în care Senatul este prima Cameră sesizată.
Art. 76
(1)Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de către comisia sesizată în fond şi, numai dacă aceasta consideră necesar, avizarea se va face şi de către o altă comisie.
(2)Pentru observaţiile formulate în plen cu privire la probleme de redactare, avizarea se face oral de către raportorul comisiei sesizate în fond.
(3)Data amendamentului este data înregistrării sale la comisie, care va ţine o evidenţă specială a tuturor amendamentelor depuse.
Art. 77
Comisiile permanente pot ţine şedinţe comune prin decizia Biroului permanent. În asemenea situaţii, comisiile dezbat şi adoptă un raport sau aviz comun.
Art. 78
(1)Orice comisie permanentă poate iniţia o anchetă parlamentară, în limitele competenţelor sale materiale, cu aprobarea Senatului.
(2)Pentru a obţine încuviinţarea, comisia permanentă va prezenta o cerere scrisă, temeinic motivată, adoptată cu votul majorităţii membrilor săi, în care vor fi enunţate obiectivele şi scopul anchetei, mijloacele necesare de realizare şi termenul de depunere a raportului.
(3)Biroul permanent al Senatului va decide asupra cererii, precum şi dacă raportul se supune dezbaterii sau aprobării Senatului.
(4)În vederea desfăşurării anchetei, comisia permanentă poate invita, pentru a da relaţii, orice demnitar, funcţionar sau angajat al Guvernului şi al celorlalte organe ale administraţiei publice.
(5)Persoanele invitate pentru audiere vor fi înştiinţate despre subiectul, data şi condiţiile audierii cu cel puţin 5 zile înainte. Cheltuielile de deplasare şi, eventual, de cazare vor fi suportate din bugetul Senatului, la solicitarea persoanelor invitate, în condiţiile aprobate de Biroul permanent.
(6)Procedura audierii este cea prevăzută în regulamentele comisiilor permanente.
SUBSECŢIUNEA 3:3. Comisii speciale
Art. 79
(1)La propunerea Biroului permanent, Senatul poate hotărî constituirea unor comisii speciale pentru elaborarea sau avizarea unor propuneri legislative, pentru evaluarea legislaţiei dintr-un anumit domeniu sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înfiinţare a comisiei.
(2)Prin hotărârea de înfiinţare se vor preciza, la propunerea Biroului permanent cu consultarea Comitetului liderilor, senatorii ce compun comisia şi biroul acesteia, precum şi termenul la care va fi depus raportul comisiei.
(3)Propunerile legislative elaborate sau avizate de comisia specială se distribuie senatorilor pentru formularea de amendamente, în termenul stabilit de Biroul permanent. Pe baza amendamentelor, comisia va întocmi raportul în conformitate cu regulamentul propriu de organizare şi funcţionare.
(4)Raportul comisiei este depus la Biroul permanent, care va asigura includerea lui în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 10 zile de la data depunerii.
(5)La cererea motivată a comisiei, Senatul poate aproba prelungirea termenului stabilit pentru depunerea raportului. În acest caz, comisia poate prezenta la termen un raport preliminar.
(6)Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membri ai comisiilor permanente.
(7)Celelalte probleme legate de organizarea şi funcţionarea comisiilor speciale vor fi reglementate de birourile acestora, în măsura în care prevederile art. 45-67 nu sunt îndestulătoare.
Art. 80
Procedura de lucru şi mecanismul decizional aplicabile în domeniul afacerilor europene se realizează în conformitate cu normele procedurale prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.
SUBSECŢIUNEA 4:4. Comisii de anchetă
Art. 81
(1)La cererea unei treimi din numărul membrilor săi, Senatul poate hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă, fiind aplicabile prevederile art. 45-67, art. 78 şi ale art. 79 alin. (2)-(7). Raportul comisiei se depune la Biroul permanent, care îl include pe ordinea de zi a plenului Senatului în cel mult 15 zile.
(2)După dezbaterea raportului, Senatul adoptă o hotărâre cu privire la acesta.
Art. 82
Când, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoştinţele unor experţi, comisia de anchetă poate dispune efectuarea de expertize.