Capitolul 4 - Răspunderea căii ferate - Regulament din 1997 de transport pe caile ferate din Romania

M.Of. 220

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 29 Octombrie 1997
CAPITOLUL 4:Răspunderea căii ferate
Art. 82: Responsabilităţi
82.1.Calea ferată care a primit la transport marfa cu scrisoarea de trăsură, este răspunzătoare de executarea transportului şi de integritatea mărfii pe întreg parcursul până la eliberare.
82.2.Când calea ferată a cântărit mărfurile, ea răspunde de cantitatea constatată pe cântarul său.
82.3.În cazul în care s-a încasat tariful de cântărire de către calea ferată, aceasta răspunde de cantitatea înscrisă de ea în scrisoarea de trăsură, indiferent de faptul că a efectuat sau nu cântărirea. În situaţia în care nu a înscris masa constatată, calea ferată răspunde de masa înscrisă de expeditor.
82.4.Calea ferată va putea face dovada că, în realitate, a primit mai puţin de la expeditor sau că marfa sosită la destinaţie corespunde cu masa netă sau cu specificaţiile din actele de livrare sau din scrisoarea de trăsură.
82.5.Pentru restul expediţiilor în vagoane complete, precum şi cele în containere, boxpalete şi alte unităţi de încărcătură sigilate, calea ferată nu răspunde pentru lipsurile cantitative, până la proba contrară, dacă mijlocul de transport închis a ajuns la destinaţie fără urme de violare, sustragere, scurgere, avariere şi cu sigiliile intacte, iar mărfurile încărcate în mijlocul de transport deschis, cu semnele sau marcajele intacte.
Art. 83: Întinderea răspunderii
83.1.Calea ferată este răspunzătoare pentru paguba care rezultă din pierderea totală sau parţială şi din avarierea mărfii survenită din momentul primirii la transport şi până la eliberare, precum şi pentru paguba care rezultă din depăşirea termenului contractului de transport.
83.2.Sarcina probei că avarierea mărfii s-a produs în timpul transportului şi din vina cărăuşului revine celui care reclamă.
83.3.În cazul în care, însă, coletul sau mijlocul de transport a fost violat pe parcurs sau poartă urme de violare sau semnele de pe mărfurile transportate într-un mijloc de transport deschis poartă de asemenea urme de violare, se presupune - până la proba contrară - că mărfurile au fost avariate din vina căii ferate.
83.4.Calea ferată este scutită de răspunderea prevăzută la art. 83.1 dacă:
83.4.1. - pierderea,avarierea sau depăşirea termenului contractului de transport a avut drept cauză o culpă a celui îndreptăţit, o dispoziţie a acestuia care nu a rezultat dintr-o vină a căii ferate, un viciu propriu al mărfii (deteriorare anterioară, pierdere de masă sau de calitate şi altele similare) sau împrejurări pe care calea ferată nu le putea evita şi ale căror urmări nu le putea înlătura;
83.4.2. - se constată diferenţă dintre cântarul folosit la primirea produselor spre transport şi cel folosit la eliberarea acestora către destinatar, atunci când lipsa nu este reală sau se datorează expeditorului.
83.5.Calea ferată este scutită de răspunderea prevăzută la art. 89.1 şi în cazul când pierderea, avarierea sau depăşirea termenului contractului de transport este provocată de riscuri speciale inerente care se datorează :
83.5.1. - cauzelor naturale inerente transportului în vehicule deschise, fie şi acoperite cu prelate, potrivit dispoziţiilor aplicabile sau înţelegerilor încheiate între expeditor şi calea ferată şi menţionate în scrisoarea de trăsură;
83.5.2. - lipsei sau defectuozităţii ambalajului pentru mărfurile care prin natura lor sunt expuse la pierderi din masă sau avarii, dacă nu sunt ambalate sau rău ambalate;
83.5.3. - operaţiilor de încărcare efectuate de expeditor sau de descărcare executate de destinatar;
83.5.4. - încărcării defectuoase, în cazul când această încărcare a fost efectuată de expeditor;
83.5.5. - îndeplinirii de către expeditor, destinatar, comisionar vamal sau alt mandatar a formalităţilor cerute de organele vamale sau de alte autorităţi administrative;
83.5.6. - naturii anumitor mărfuri expuse, din cauze inerente însăşi acestei naturi, la pierderea totală sau parţială şi la avariere, îndeosebi prin spargere, ruginire, deteriorare interioară şi spontană, uscare, împrăştiere, scăderea naturală a masei etc;
83.5.7. - denumirii neregulate, inexacte sau incomplete de obiecte excluse de la transport sau admise în anumite condiţii sau nerespectarea de către expeditor a măsurilor de prevedere prescrise pentru obiectele admise în anumite condiţii;
83.5.8. - transportului care, potrivit dispoziţiilor aplicabile sau înţelegerilor încheiate între expeditor şi calea ferată şi menţionate în scrisoarea de trăsură, trebuie să fie efectuate cu însoţitor, dacă pierderea sau avarierea rezultă dintr-un risc pe care însoţirea avea drept scop să-l evite.
83.5.9. - transportului de animale vii sau păsări vii.
83.6.Calea ferată are aceeaşi răspundere ca pentru vehicule deschise fără prelată şi atunci când se transportă în astfel de vehicule mărfuri care, conform dispoziţiilor aplicabile, nu se transportă în vehicule deschise.
83.7.Dovada că pierderea, scăderea în masă, avarierea se datorează cauzelor prevăzute la art. 83.4 cade în sarcina căii ferate.
83.8.Când calea ferată, ţinând seama de împrejurările de fapt, stabileşte că pierderea sau avarierea ar putea rezulta din unul sau mai multe din riscurile speciale prevăzute la art. 83.5, există prezumţia că paguba rezultă din aceste riscuri. Cel îndreptăţit păstrează totuşi dreptul de a face dovada că paguba, în întregime sau în parte, nu a avut drept cauză unul dintre aceste riscuri.
Această prezumţie nu este aplicabilă dacă există o lipsă cantitativă mare sau o pierdere de colet.
83.9.La mărfurile care, datorită naturii lor, suferă în mod obişnuit o pierdere din greutate în timpul transportului, calea ferată nu răspunde, oricare ar fi parcursul efectuat, decât de acea parte din lipsă care depăşeşte toleranţele prevăzute mai jos: 83.9.1. - 2% din masă pentru mărfurile lichide sau predate la transport în stare umedă; 83.9.2. - 1% din greutate pentru mărfurile uscate.
83.10.Limitarea răspunderii prevăzută la art. 83.9 nu poate fi invocată dacă se face dovada, după împrejurările de fapt, că pierderea nu rezultă din cauzele care justifică toleranţa.
83.11.In cazul când se transportă mai multe colete cu o singură scrisoare de trăsură, pierderea din masă în timpul transportului se calculează pentru fiecare colet, dacă greutatea acestuia la predare s-a indicat separat în scrisoarea de trăsură sau poate fi constatată în alt mod.
83.12.În caz de pierdere totală a mărfii, la calcularea despăgubirii nu se face nici o scădere pentru pierderea din masă în timpul transportului.
Art. 84: Prezumţia în caz de repredare şi prezumţia de pierdere a mărfii
84.1.Când un transport predat în conformitate cu Regulamentul a făcut obiectul unei repredări supuse aceloraşi reguli şi când o pierdere parţială sau o avariere este constatată după această repredare, există prezumţia că ea s-a produs în cursul executării ultimului contract de transport, dacă transportul a rămas în paza căii ferate şi a fost repredat în aceeaşi stare în care a sosit la staţia de repredare.
Această prezumţie este de asemenea aplicabilă când contractul de transport anterior repredării nu era supus Regulamentului, dacă acesta ar fi fost aplicabil, în cazul când transportul s-ar fi efectuat direct între prima staţie de expediţie şi ultima staţie de destinaţie.
Această prezumţie este aplicabilă şi atunci când contractul de transport anterior reexpedierii era supus unei alte convenţii şi dacă această convenţie conţine aceeaşi prezumţie în favoarea transportului mărfurilor.
84.2.Cel îndreptăţit poate, fără a avea de făcut alte dovezi, să considere marfa ca pierdută când ea nu a fost eliberată destinatarului sau ţinută la dispoziţia sa, în cele 30 de zile care urmează după împlinirea termenelor contractului de transport.
84.3.Cel îndreptăţit, primind plata despăgubirii pentru marfa pierdută, poate cere în scris să fie înştiinţat fără întârziere, în cazul când marfa este găsită în curs de un an de la plata despăgubirii. Despre această cerere calea ferată eliberează o dovadă scrisă.
84.4.În termen de 30 de zile de la primirea înştiinţării, cel îndreptăţit poate pretinde să-i fie eliberată la una din staţiile din parcurs marfa pierdută. În acest caz, el trebuie să plătească tarifele aferente transportului de la staţia de expediţie şi până la aceea unde are loc eliberarea şi să restituie despăgubirea primită, din care se vor scădea tarifele care au fost cuprinse în această despăgubire. Cu toate acestea, el păstrează drepturile sale la despăgubire, pentru depăşirea termenelor contractului de transport prevăzute la articolul 85.
84.5.În lipsă, fie a cererii prevăzute la art. 84.3., fie a instrucţiunilor date în termenul prevăzut la art. 84.4. sau dacă marfa este regăsită după mai mult de un an de la data despăgubirii, calea ferată va dispune de marfă, fie prin utilizarea în interesul propriu, fie prin valorificare prin licitaţie.
Art. 85: Despăgubiri
85.1.Calea ferată este obligată să plătească despăgubiri pentru pierderea totală sau parţială, avarierea mărfii sau depăşirea termenului contractului de transport. Când se încasează tarife necuvenite, calea ferată este obligată să le restituie. Calea ferată îşi asumă aceste obligaţii în condiţiile prevăzute în capitolul 5 din Regulament.
85.2.În caz de pierdere totală sau parţială a mărfii, calea ferată trebuie să plătească, excluzând alte daune interese, o despăgubire calculată după factură, după preţul curent al mărfii şi, în lipsa şi a uneia şi a alteia, după preţul mărfurilor de aceeaşi natură şi calitate, la locul şi data la care marfa a fost primită la transport. Despăgubirea nu poate depăşi valoarea pe kilogram brut de marfă lipsă stabilită prin tarif. În afară de aceasta, calea ferată trebuie să restituie tariful de transport, taxele vamale şi celelalte sume plătite de client cu ocazia transportului mărfii pierdute.
85.3.De asemenea, calea ferată trebuie să plătească o despăgubire echivalentă cu avarierea mărfii, fără alte daune-interese. Suma se calculează aplicând la valoarea mărfii, stabilită, potrivit art 85.2. procentul de avariere constatat.
Despăgubirea nu poate depăşi:
85.3.1. - dacă marfa este avariată, suma la care s-ar fi ajuns în caz de pierdere totală;
85.3.2. - dacă numai o parte din marfă este avariată, suma la care s-ar fi ajuns în caz de pierdere a părţii avariate.
Calea ferată trebuie să restituie, în plus, în proporţia determinată de procentul de avariere, tarifele prevăzute la art. 85.2.
85.4.În caz de depăşire a termenului contractului de transport, calea ferată este obligată să plătească 2% din tariful de transport pentru fiecare zi de întârziere, fără ca suma totală să poată depăşi jumătate din tariful de transport.
Dacă se face dovada că a rezultat un prejudiciu din cauza întârzierii, se va plăti pentru acesta o despăgubire ce nu poate depăşi tariful de transport.
Despăgubirile pentru depăşirea termenului contractului de transport nu se pot cumula cu cele care trebuie plătite în caz de pierdere totală sau parţială a mărfurilor.
În caz de pierdere parţială, ele se vor plăti, dacă este cazul, numai pentru marfa nepierdută.
Despăgubirile pentru depăşirea termenului contractului de transport, în caz de avariere, se cumulează, dacă este cazul, cu despăgubirea prevăzută la art. 85.3. Numai depăşirea termenului de transport total dă dreptul la despăgubire.
Calea ferată poate să prevadă, în normele uniforme sau convenţii speciale, alte modalităţi de despăgubire pentru depăşirea termenului contractului de transport.
85.5.Calea ferată este supusă decăderii din dreptul de a invoca limitele de responsabilitate prevăzute la art. 75, 85 şi 87, dacă s-a dovedit că prejudiciul a rezultat dintr-un fapt comis de calea ferată, cu intenţia de a provoca un astfel de prejudiciu.
85.6.În caz de declarare a interesului la eliberare, în afară de despăgubirile prevăzute în acest articol, se poate cere o despăgubire pentru paguba suplimentară dovedită până la concurenţa sumei declarate.
85.7.Cel în drept poate cere dobânzi la despăgubire, calculate la nivelul stabilit prin tarif, începând cu ziua înregistrării reclamaţiei administrative prevăzută la art. 87.
Dacă cel îndreptăţit nu prezintă căii ferate, într-un termen convenabil care îi este fixat, documentele justificative necesare pentru lichidarea definitivă a reclamaţiei, dobânzile nu curg între expirarea termenului fixat şi prezentarea efectivă a documentelor.
Art. 86: Răspunderea în traficul cale ferată-naval
86.1.În cazul transporturilor cale ferată-naval cărora li se aplică Regulamentul, ca urmare a prevederilor art. 1.3., la cauzele de exonerare enunţate la art. 86.3 se adaugă cele prevăzute la art. 83.
86.2.Transportatorul nu poate să se prevaleze de dispoziţia de mai sus, decât dacă face proba că pierderea, avarierea sau depăşirea termenului contractului de transport a survenit pe parcursul naval din momentul încărcării mărfii la bordul navei şi până la descărcarea ei de pe navă.
86.3.Cauzele de exonerare a răspunderii sunt următoarele:
86.3.1. - acţiunile, neglijenţa sau omisiunea căpitanului, pilotului sau a prepuşilor transportatorului, în navigaţia sau administraţia vasului;
86.3.2. - imposibilitatea navei de a naviga, cu condiţia pentru transportator să facă dovada că această stare nu este imputabilă unei lipse de grijă normală din partea sa, de a pune nava în stare de navigare sau de a-i asigura o armare, o echipare şi o aprovizionare corespunzătoare sau de a amenaja şi pune în bună stare toate părţile vasului unde este încărcată marfa, în aşa fel ca ele să fie apte pentru primirea, transportul şi păstrarea mărfii;
86.3.3. - incendiul, cu condiţia pentru transportator să facă dovada că el nu a fost cauzat prin fapta sau vina sa, prin acelea ale căpitanului, echipajului, pilotului ori ale prepuşilor săi;
86.3.4. - pericolele, primejdiile sau accidentele de mare ori alte ape navigabile;
86.3.5. - salvarea sau încercarea de salvare de vieţi ori de bunuri pe mare;
86.3.6. - încărcarea mărfii pe puntea navei cu consimţământul în scris al expeditorului în scrisoarea de trăsură şi cu condiţia ca ea să nu se afle încărcată în vagon.
86.4.Cauzele de exonerare de mai sus nu suprimă şi nici nu micşorează cu nimic obligaţiile generale ale transportatorului şi îndeosebi obligaţia sa de a manifesta o grijă normală pentru a pune nava în stare de navigaţie sau pentru a-i asigura o armare, o echipare şi o aprovizionare corespunzătoare ori pentru a amenaja şi pune în bună stare toate părţile vasului unde este încărcată marfa, în aşa fel ca ele să fie apte pentru primirea, transportul şi păstrarea mărfii.
86.5.Când cărăuşul invocă unele din cauzele de exonerare de mai sus el rămâne totuşi răspunzător, dacă cel îndreptăţit face dovada că pierderea, avarierea mărfii sau depăşirea termenului contractului de transport se datorează altor culpe ale transportatorului, căpitanului, echipajului, pilotului sau ale prepuşilor săi, decât cele prevăzute în Regulament.
86.6.Când un acelaşi parcurs naval este deservit de mai mulţi transportatori, regimul de răspundere aplicabil pe acest parcurs trebuie să fie acelaşi pentru toţi transportatorii.
În cazul în care transportatorii au fost înscrişi pe lista transportatorilor navali, adoptarea regimului prevăzut la alineatul de mai sus trebuie să facă, în prealabil, obiectul unei înţelegeri.