Capitolul 4 - Răspunderea căii ferate în caz de moarte sau de rănire a călătorilor - Regulament din 1997 de transport pe caile ferate din Romania

M.Of. 220

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 29 Octombrie 1997

CAPITOLUL 4:Răspunderea căii ferate în caz de moarte sau de rănire a călătorilor

34.1.Calea ferată răspunde de paguba care rezultă din moartea, rănirea sau orice altă vătămare a integrităţii fizice sau mintale a unui călător, provocate printr-un accident în legătură cu exploatarea feroviară produs în timpul în care călătorul se află în vehicule, intră sau iese din acestea.

34.2.Calea ferată este, de asemenea, răspunzătoare de paguba care rezultă din pierderea totală sau parţială sau din avarierea obiectelor pe care călătorul victimă a unui astfel de accident le avea fie asupra sa, fie cu el ca bagaje de mână, inclusiv animale şi păsări.

34.3.Calea ferată este scutită de această răspundere:

34.3.1. - dacă accidentul a fost provocat de împrejurări străine de exploatare, pe care calea ferată, cu toate diligenţele cerute de particularităţile cazului respectiv, nu le putea evita şi ale căror consecinţe nu le putea preveni;

34.3.2. - total sau parţial, în măsura în care accidentul se datorează vinei călătorului sau unei comportări a acestuia care nu este conformă cu comportarea normală a călătorilor;

34.3.3. - dacă accidentul se datorează comportamentului unui terţ pe care calea ferată, cu toate diligenţele cerute de particularităţile cazului respectiv, nu îl putea evita şi ale cărui consecinţe nu le putea înlătura.

34.4.Regulamentul nu înlătură răspunderea pe care o poate avea calea ferată pentru cazurile neprevăzute la art. 34.1.

Art. 35: Daune-interese în caz de moarte

35.1.În caz de moarte a călătorului, daunele-interese cuprind:

35.1.1. - cheltuielile necesare ca urmare a decesului, în special cele pentru transportul cadavrului, pentru înmormântare sau pentru incinerare;

35.1.2. - dacă moartea nu s-a produs imediat, daunele-interese prevăzute la articolul 36.

35.2.Dacă, în urma morţii călătorului, rămân lipsite de susţinător persoane faţă de care călătorul avea sau ar fi avut în viitor obligaţia de întreţinere în virtutea legii, aceste persoane au dreptul să primească o indemnizaţie pentru această pierdere.

35.3.Acţiunea în daune-interese a persoanelor pe care călătorul le întreţinea, fără a fi obligat prin lege, se exercită în condiţiile legii.

Art. 36: Daune-interese în caz de rănire

36.1.În caz de rănire sau orice vătămare a integrităţii fizice sau mintale a călătorului, daunele-interese cuprind:

36.1.1. - cheltuielile necesare, în special cele pentru tratament şi pentru transport;

36.1.2. - repararea prejudiciului cauzat, fie prin incapacitatea de muncă totală sau parţială, fie prin sporirea trebuinţelor.

Art. 37: Repararea altor prejudicii

Calea ferată trebuie să plătească daune-interese şi pentru alte prejudicii decât cele prevăzute la articolele 35 şi 36, în special pentru prejudiciile morale şi fizice (pretium doloris), precum şi prejudiciul estetic, potrivit prevederilor legale referitoare la responsabilitatea civilă.

Art. 38: Forma şi limitarea daunelor-interese în caz de moarte şi de rănire

38.1.Daunele-interese prevăzute la art. 35.2 trebuie acordate sub formă de sumă globală.

38.2.Alocarea unei rente în cazul prevăzut la art. 35.2 se poate acorda, la cerere, numai în condiţiile legale.

38.3.Totalul daunelor-interese care urmează a fi acordate potrivit art. 38.1 se stabileşte în conformitate cu prevederile legale. În aplicarea Regulamentului, se fixează pentru fiecare călător o limită maximă în sumă globală sau sub formă de rentă anuală corespunzătoare acestei sume globale, prin tarif.

Art. 39: Limitarea daunelor-interese în caz de pierdere sau de avariere a obiectelor

Când calea ferată răspunde potrivit art. 34.2, ea trebuie să repare paguba până la concurenţa sumei stabilite pentru fiecare călător prin tarife.

Art. 40: Interzicerea de a limita răspunderea

Dispoziţiile tarifare şi cel ale înţelegerilor speciale încheiate între calea ferată şi călător, care urmăresc să scutească dinainte, total sau parţial, calea ferată de răspunderea sa, în caz de moarte şi de rănire a călătorilor, sau care au ca efect să răstoarne sarcina probei ce revine căii ferate sau care stabilesc limite mai mici decât cele fixate la art. 38.2 şi articolul 39, sunt nule de drept. Totuşi, această nulitate nu atrage şi pe aceea a contractului de transport.

Art. 41: Transporturile mixte

41.1.Când vehiculele feroviare sunt transportate cu feribotul sub pavilion român, dispoziţiile relative la răspunderea căii ferate în caz de moarte şi de rănire a călătorilor sunt aplicabile pagubelor prevăzute la art. 34.1, cauzate de un accident în legătură cu exploatarea feroviară survenit în timp ce călătorul se află în vehiculele menţionate ori în timpul în care intră sau iese din ele.

41.2.Când, ca urmare a unei împrejurări excepţionale, calea ferată este obligată să-şi întrerupă provizoriu exploatarea şi transportă călătorii sau dispune transportul acestora cu un alt mijloc de transport, ea răspunde potrivit reglementărilor aplicabile acelui mijloc de transport.