Secţiunea 4 - Evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor provenite din staţiile de tratare a apei uzate - Regulament-Cadru din 2007 al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

M.Of. 324 bis

În vigoare

Versiune de la: 15 Mai 2007

SECŢIUNEA 4:Evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor provenite din staţiile de tratare a apei uzate

(1)Nămolurile provin din apele uzate, impurificate cu materii în suspensie, cum sunt cele din industria minieră, chimică, metalurgică, industria uşoară, industria alimentară, precum şi cele provenind din apele uzate aferente canalizării localităţilor urbane sau rurale.

(2)Evacuarea în emisari a apelor uzate conţinând materii în suspensie, respectiv a nămolurilor reţinute în diversele obiecte tehnologice din staţiile de epurare, este interzisă.

(3)Nămolurile provenite din epurarea apelor uzate se pot clasifica după:

a)compoziţia chimică în:

1.nămol mineral, care conţine peste 50% substanţe minerale (exprimat în substanţă uscată);

2.nămol organic, care conţine peste 50% substanţe volatile (exprimat în substanţă uscată);

b)treapta de epurare a staţiei din care provine în:

1.nămol primar, rezultat din treapta de epurare mecanică;

2.nămol secundar, rezultat din treapta de epurare biologică a apei;

3.nămol stabilizat anaerob (rezultat din rezervoarele de fermentare a nămolurilor) sau aerob (rezultat fie din procesul de epurare biologică avansată - respectiv nitrificare cu stabilizare, fie din stabilizatorul de nămol, de pe linia nămolului);

c)provenienţa apelor uzate în:

1.nămolurile din epurarea apelor uzate menajere/orăşeneşti;

2.nămolurile din epurarea apelor uzate industriale.

Art. 199

Pentru a asigura capacităţile necesare manipulării cantităţilor fluctuante de nămol, operatorul va trebui să ţină seama de următorii parametri:

a)debitul mediu şi cel maxim de nămol;

b)capacitatea potenţială de stocare a obiectelor tehnologice din componenţa staţiei de epurare care realizează prelucrarea nămolului.

Art. 200

(1)Pentru prelucrarea şi evacuarea nămolurilor reţinute în staţiile de epurare, operatorul va asigura determinarea caracteristicilor în funcţie de sursa de provenienţă, perioada de staţionare în sistem, modalitatea de procesare luată în considerare etc.

(2)Caracteristicile fizice ale nămolurilor sunt:

a)umiditatea;

b)greutatea specifică;

c)culoarea şi mirosul;

d)filtrabilitatea;

e)puterea calorică.

(3)Caracteristicile chimice sunt:

a)pH-ul;

b)materialele solide totale;

c)fermentabilitatea;

d)metalele grele;

e)nutrienţii.

Art. 201

Staţiile de pompare trebuie prevăzute şi cu o a doua sursă de energie, ce trebuie să fie total independentă de prima şi să asigure o energie continuă în caz de avarie.

Art. 202

Pentru mărirea vitezei de evaporare nămolul va fi supus unui proces de uscare astfel încât umiditatea rămasă după aplicarea metodelor de deshidratare mecanice convenţionale să fie redusă în continuare.

Art. 203

În cazul în care nămolul are componente care îl fac incompatibil cu utilizarea lui, acesta va fi transportat la depozitele de deşeuri periculoase sau se va neutraliza termic prin incinerare, în condiţiile stabilite de legislaţia aplicabilă.

Art. 204

(1)În cazul în care concentraţiile de metale grele şi alţi componenţi chimici ai nămolului sunt sub valorile maxime admisibile stabilite de legislaţia în vigoare referitoare la utilizarea acestuia în agricultură, se poate aplica metoda compostării ce reduce agenţii patogeni şi produce un material similar cu pământul natural.

(2)Compostul poate fi folosit în agricultură pentru combaterea eroziunii solului, pentru îmbunătăţirea proprietăţilor solului şi pentru recultivarea acestuia.

Art. 205

Depozitarea nămolului are următoarele funcţii: egalizarea debitelor, uniformizarea caracteristicilor nămolului în vederea îmbunătăţirii proceselor de tratare din aval, ca stabilizarea, concentrarea şi deshidratarea, permiţând alimentarea uniformă pentru intensificarea operaţiilor de concentrare şi deshidratare şi permit flexibilitatea şi optimizarea proceselor pentru concentrare şi deshidratare.

Art. 206

Nămolul poate fi depozitat în construcţii (spaţii) special concepute din interiorul staţiei de epurare (rezervoare de stocare a nămolului, bazine de omogenizare, paturi de uscare, lagune) sau în interiorul obiectelor tehnologice ale staţiei de epurare (în başa de colectare a nămolului din interiorul decantorului primar sau a decantorului secundar, în bazinele de fermentare a nămolului, în concentratoarele gravitaţionale, în bazinele de aerare, în decantoarele tip Imhoff) sau în afara staţiei de epurare în depozite controlate, şanţuri, gropi, pe suprafaţa pământului etc., în funcţie de compoziţia acestora.

Art. 207

(1)Depozitarea se poate face pe o perioadă scurtă de timp, în bazinele de decantare sau în rezervoarele de concentrare a nămolului. Astfel de depozite sunt folosite în mod limitat şi sunt folosite de obicei la staţiile de epurare mici unde timpul de depozitare poate varia de la câteva ore până la 24 ore.

(2)Depozitarea pe termen lung a materiilor solide poate fi realizată în procesele de stabilizare cu perioade lungi de retenţie, de exemplu, în cazul fermentării aerobe sau anaerobe sau în bazine separate, proiectate special pentru acest scop.

(3)În instalaţiile mici, nămolul este de obicei depozitat în decantoare şi în bazinele de fermentare. În cazurile în care depozitarea nămolului are loc în bazine închise, trebuie asigurată ventilaţia împreună cu tehnologiile de control corespunzător a mirosului, precum şi prevederea de sisteme de filtrare a gazelor.

Art. 208

(1)Nămolul deshidratat care nu se valorifică va fi transportat la depozitul de deşeuri de către operatorul de salubrizare.

(2)Se interzice depozitarea în alte locuri fără existenţa unui acord de mediu în acest sens.

(3)Utilizarea nămolurilor şi a altor tipuri de reziduuri ce provin de la epurarea apelor uzate orăşeneşti în agricultură se poate realiza cu condiţia respectării actelor normative în vigoare.