Secţiunea 2 - II.8.2. Gestionarea vehiculelor scoase din uz - Plan National din 2017 de Gestionare a Deşeurilor
M.Of. 11 bis
În vigoare Versiune de la: 5 Ianuarie 2018
SECŢIUNEA 2:II.8.2. Gestionarea vehiculelor scoase din uz
În prezent, în România, pentru VSU este aplicată responsabilitatea extinsă a producătorului, dar numai în sistem individual. Producătorii au ales să înfiinţeze reţele de colectare prin contracte private cu dezmembratorii autorizaţi, unde, în conformitate cu prevederile Legii nr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz, predarea la instalaţia de tratare a VSU nu preluarea vehiculului de la ultimul deţinător ar trebui să fie gratuită.
În practică, deţinătorul VSU încasează o sumă de hani la predarea VSU către colector sau dezmembrator. Excepţie fac VSU predate în cadrul programului "Rabla" pentru care deţinătorul primeşte numai vaucher-ul aferent "primei de casare", fără alte sume.
Consumatorii care cumpără piese rezultate din dezmembrarea VSU plătesc pentru acestea firmelor de dezmembrare. De asemenea, reciclatorii plătesc către dezmembratori sau către schreddere valoarea materiilor prime secundare rezultate din tratarea VSU. Pentru materialele trimise pentru valorificare energetică sau co-procesare în fabricile de ciment, nu avem informaţii că există costuri sau beneficii financiare. Aceeaşi situaţie o întâlnim la deşeurile rezultate din tocare/mărunţire.
Schema de gestionare a VSU cu responsabilităţile operaţionale şi financiare este prezentată mai jos.

În tabelul de mai jos suni prezentate cantităţile gestionate în perioada 2010-2014.
Tabel II-30: Vehicule scoase din uz tratate, reutilizate, reciclate, valorificate, 2010-2014
Cantitate (tone/an) | |||||
2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | |
VSU - masa medie la gol | 162.276 | 110.035 | 50.732 | 34.566 | 38.137 |
Reutilizare | 6.092 | 5.196 | 3.312 | 1.973 | 1.335 |
Reciclare | 125.224 | 85.995 | 39.204 | 26.979 | 30.727 |
Valorificare | 132.604 | 90.285 | 40.448 | 28.234 | 32.412 |
Eliminare | 23.580 | 14.554 | 6,972 | 4.359 | 4.390 |
Sursa: ANPM
În perioada de analiză, ratele de reutilizare şi reciclare au variat între 80,9% în anul 2010 şi 84% în anul 2014. Ratele de reutilizare şi valorificare au variat între 85,5% în anul 2010 şi 88,5% în anul 2014.
În conformitate cu prevederile legale în vigoare, pentru perioada 2010-2014, operatorii economici erau obligaţi să asigure realizarea următoarelor obiective, luând în considerare masa medie la gol:
- reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa medie pe vehicul şi an, a vehiculelor fabricate înainte de 01 ianuarie 1980;
- reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa medie pe vehicul şi an, a vehiculelor fabricate după 01 ianuarie 1980;
- reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa medie pe vehicul şi an, a vehiculelor fabricate înainte de 01 ianuarie 1980;
- reutilizarea şi reciclarea a 80% din masa medie pe vehicul şi an, a vehiculelor fabricate începând cu data de 01 ianuarie 1980.
Comparând cantităţile gestionate cu obiectivele, rezultă că anual, în perioada 2010-2014, atât obiectivele de reutilizare şi reciclare, cât şi obiectivele de reutilizare şi valorificare au fost atinse.
În prezent, la nivelul României sunt autorizaţi 608 de operatori economici care au activitate în domeniul colectării şi/sau tratării VSU. Dintre aceştia, 545 au autorizaţie de mediu pentru activitatea de tratare a VSU iar 4 operatori economici deţin shreddere.


Din analiza graficelor de mai sus se observă că în judeţele unde se colectează un număr mai mare de VSU, există şi un număr mai mare de colectori. Excepţie face Municipiul Bucureşti, în care sunt doar 14 colectori autorizaţi. Cu toate acestea, capacitatea de tratare a VSU în municipiul Bucureşti este asigurată de două instalaţii de shredder performante şi de mare capacitate. Instalaţia SC REMATHOLDING Co SRL din Bucureşti cu o capacitate de 1.000 t/oră la care se adaugă, în premieră pentru România, o instalaţie de tratare a reziduurilor de shredder, cu cinci trepte de sortare, dintre care o treapta de sortare cu nisip este prima instalaţie de acest fel din Europa. O altă Instalaţie de shredder din Bucureşti este cea deţinută de SC ROMRECYCLING SRL. În plus, mai funcţionează două instalaţii de shredder, ambele deţinute de SC REMATINVEST SRL în judeţele Cluj şi Timiş. Din totalul de 38.137 tone tratate în anul 2014, 11.984 tone au fost prelucrate în cele 4 instalaţii de shredder.
În procesul de tocare a VSU, reziduul de shredder (alcătuit din sticlă, cauciuc, textile, cabluri şi plastic) poate constitui mai mult de 25% din greutatea totală a VSU introduse în campania de shredder.
Cu toate că numărul instalaţiilor de shredder, în funcţiune, a scăzut în perioada 2010-2014 de la 6 instalaţii la 4, procentul de VSU tratate în aceste instalaţii a înregistrat variaţii mici (29-33%) în perioada de referinţă. Evoluţia cantităţilor de VSU tratate în instalaţii de este prezentată în tabelul de mai jos.
Tabel II-31: Evoluţia VSU tratate în instalaţii de shredder, 2010-2014
2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | |
VSU tratate total (tone) | 162.276 | 110.035 | 50.732 | 34.566 | 33.137 |
VSU tratate shredder (tone) | 52.777 | 31.469 | 14.118 | 11.507 | 11.984 |
Ponderea din VSU tratate la shredder | 33 | 29 | 28 | 33 | 32 |
Sursa: ANPM