Secţiunea 5 - II.3.5 Finanţarea serviciului de salubrizare - Plan National din 2017 de Gestionare a Deşeurilor
M.Of. 11 bis
În vigoare Versiune de la: 5 Ianuarie 2018
SECŢIUNEA 5:II.3.5 Finanţarea serviciului de salubrizare
Finanţarea serviciului de salubrizare este prevăzută în Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 101/2006) la art. 25 şi 26. Aceasta se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţele publice locale, precum şi cu respectarea următoarelor principii:
- recuperarea integrală prin tarife, taxe special sau subvenţii de la bugetul local a costurilor de operare şi a investiţiilor pentru înfiinţarea, reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de salubrizare;
- menţinerea echilibrului contractual.
Finanţarea serviciului de salubrizare se realizează prin tarife sau taxe speciale (art. 26, alin. (1) al Legii 101/2006 cu modificările şi completările ulterioare), după cum urmează:
- taxe speciale, în cazul prestaţiilor efectuate în beneficiul întregii comunităţi locale;
- taxe speciale, în cazul prestaţiilor de care beneficiază Individual, fără contract;
- tarife, în cazul prestaţiilor de care beneficiază individual, pe bază de contract de prestare a serviciului de salubrizare.
Metodologia utilizată pentru stabilirea, ajustarea şi modificarea tarifelor în ceea ce priveşte activităţile specifice serviciului de salubrizare este aprobată prin Ordinul Preşedintelui ANRSC nr. 109/2007. În conformitate cu prevederile Ordinului, autorităţile locale sunt singurele responsabile pentru aprobarea acestor tarife, Aceste tarife sunt ajustate sau modificate pe baza solicitărilor operatorilor, precum şi în conformitate cu prevederile legale.
Finanţarea prin tarif presupune o legătură contractuală directă între utilizatorul individual, fie el persoană fizică sau persoană juridică şi operatorul de colectare şi transport. Operatorul încheie cu utilizatorul un contract de prestare întocmit în conformitate cu Contractul-cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localităţilor aprobat prin Ordinul ANRSC nr. 112/2007. Acest contract se încheie în baza contractului de delegare şi a regulamentului-cadru al serviciului. Operatorul de colectare şi transport facturează şi încasează tariful direct de la utilizatorul cu care are încheiat contractul individual de prestare a serviciului de salubrizare şi plăteşte mai departe costurile de gestionare a deşeurilor colectate (sortare, compostare, tratare mecano-biologică, depozitare), în cazul în care aceste activităţi sunt realizate de către alţi operatori. Pentru fiecare activitate a serviciului de salubrizare există un tarif de operare. Metodologia utilizată pentru stabilirea, ajustarea şi modificarea tarifelor în ceea ce priveşte activităţile specifice serviciului de salubrizare este aprobată prin Ordinul ANRSC nr. 109/2007.
În conformitate cu prevederii Legii nr. 101/2006, art. 26, alin. (1), lit. c), în cazul utilizatorilor care beneficiază de serviciu fără a avea contract individual, autoritatea publica locală (APL) instituie o taxă care să acopere costurile cu prestarea serviciului. Aceasta înseamnă că în cazul în care serviciul de salubrizare este plătit prin tarif, pentru utilizatorii care refuză să încheie contract cu operatorul va fi instituită taxa.
Acest sistem implică cel mai mic efort instituţional din partea autorităţilor publice locale.
Finanţarea prin taxă se realizează în condiţiile în care, conform contractului de delegare, serviciul se prestează în folosul întregii comunităţi locale.
Autorităţile publice locale încasează taxele de salubrizare prin intermediul Direcţiilor de Taxe şi Impozite Locale. Ca şi în cazul tarifului, pentru fiecare activitate a serviciului de salubrizare (furnizat de către operatorii de salubritate) există un tarif de operare.
Acest sistem de piaţă implica un efort instituţional din partea APL în colectarea taxei, în evidenţa urmărirea sumelor respective şi a utilizatorilor rău platnici, dar pune la dispoziţia APL un instrument financiar legal prin care poate stimula şi sancţiona atât utilizatorii, cât şi operatorii.
În prezent, există situaţii (ex. Municipiul Bucureşti - Sectorul 1, Sectorul 3) în care serviciul de salubrizare este plătit integral din bugetul local, fără să fie instituit nici tarif, nici taxă specială.
Acest mod de finanţare presupune ca operatorul să factureze direct către APL, care va plăti serviciul direct din bugetul local, fără a mai institui vreo taxă. Avantajul este acela că nu mai este necesar efortul instituţional pentru colectarea taxei de salubrizare, dar APL îţi păstrează instrumentele financiare de acţiune în relaţia cu operatorul.
Dezavantajul este că nu se respectă principiul poluatorul plăteşte, nu este stimulată populaţia în vederea colectării selective şi nu este conştientizată populaţia în vederea reducerii cantităţii de deşeuri generate. Totodată serviciul devine nesustenabil financiar, sursele de finanţare, atât pentru activitatea curentă, cât şi pentru investiţii putând să fie redirecţionate pentru alte priorităţi.
Plata prin subvenţie de la bugetul local ar putea să fie menţinută pentru cazurile sociale, bine identificate şi precizate ca atare.
În cadrul proiectelor SMID, nu există un mecanism unitar de finanţare a serviciului de salubrizare la nivel judeţean în ceea ce priveşte utilizatorii casnici, existând următoarele situaţii:
- Plata prin tarif pentru tot judeţul - implementată sau propusă în 11 judeţe: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Covasna, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Timiş, Vâlcea, Vrancea;
- Plata prin tarif pentru mediul urban şi prin taxă pentru mediul rural - implementată sau propusă în 11 judeţe: Alba, Argeş Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Giurgiu, Harghita, Neamţ, Sălaj, Teleorman;
- Plata prin taxă, pentru întreg judeţul - 17 judeţe, în diferite variante de fluxuri financiare.
În practica actuală operatorul de colectare şi transport facturează direct utilizatorii casnici sau non-casnici (în cazul finanţării prin tarif) sau APL-urile (în cazul finanţării prin taxă). Tariful respectiv este stabilit m conformitate cu Ordinul 109/2007 şi acoperă toate operaţiile, de la colectare şi transport până la eliminare. Sunt practicate tarife diferite pentru utilizatorii casnici şi cei non-casnici. Astfel, pentru utilizatorii casnici se utilizează tarife pe persoană şi lună (sau, în anumite UAT-uri, pe gospodărie şi lună, în funcţie de numărul de persoane dintr-o gospodărie), tarife determinate plecând de la un tarif ofertat/ aprobat pe tonă sau metru cub (considerând un indicator de generare de circa 0,9 kg/pers/zi pentru mediul urban, respectiv 0,4 kg/pers/zi pentru mediul rural şi o densitate de 350 kg/m; pentru deşeurile reziduale/în amestec). Pentru utilizatorii non-casnici tariful este pe metru cub sau pe tonă (considerând o densitate de 350 kg/m) pentru deşeurile reziduale).
Activităţile de operare a staţiilor de transfer, a instalaţiilor de sortare, a instalaţiilor de compostare, a instalaţiilor de tratare mecanico-biologică, ca şi de operare a depozitelor sunt facturate de către operatorii respectivi, de obicei, operatorului de colectare şi transport.
Tarifele practicate în prezent pe teritoriul României de către operatorii de colectare şi transport pentru utilizatorii casnici (populaţie) pleacă de la un minim de 1,52 lei/pers/lună şi ajung la un maxim de 12,97 lei/pers/lună11. Tarifele pentru utilizatorii non-casnici sunt cuprinse între 22,06 lei/m3 fără TVA şi 383,21 lei/m3 fără TVA, Aceasta ar reprezenta echivalentul a unui tarif minim de aprox. 28 euro/tonă până la un tarif de 243 euro/tonă.
____________
11informaţii furnizate de către ANRSC, 2016
În continuare sunt prezentate plajele de valori pentru operarea diferitelor instalaţii de tratare a deşeurilor, sursa datelor fiind, proiectele SMID şi datele publicate în portalul e-licitaţie.ro. Tarifele pentru operarea staţiilor de transfer depind foarte mult de distanţele pe care trebuie transportate deşeurile, dar, din proiectele SMID, o valoare medie este de 80-90 lei/tonă. Tarifele pentru instalaţiile de sortare sunt cuprinse intre 44,70 lei/tonă şi 94,59 lei/tonă fără TVA (cca. 10-20 Euro/tonă). Tarifele pentru instalaţiile de compostare sunt cuprinse între 53 lei/tonă ş; 115 lei/tonă fără TVA. Tarifele pentru instalaţiile de tratare mecano-biologice sunt, în medie, de 15 Euro/tonă fără TVA. Tarifele pentru administrarea depozitelor sunt în prezent cuprinse între 10 Euro/tonă şi 21 Euro/tonă fără TVA.