Secţiunea 2 - II.15.2 Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile de prevenire, diagnostic şi tratament desfăşurate în unităţile sanitare - Plan National din 2017 de Gestionare a Deşeurilor

M.Of. 11 bis

În vigoare
Versiune de la: 5 Ianuarie 2018
SECŢIUNEA 2:II.15.2 Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile de prevenire, diagnostic şi tratament desfăşurate în unităţile sanitare
Pentru gestionarea cantităţilor de deşeuri generate de unităţile sanitare, fiecare unitate care este producător de deşeuri este obligată să ţină o evidenţă separată, pentru fiecare categorie de deşeuri.
Gestionare deşeurilor medicale implică atât reprezentanţii unităţii sanitare cât şi ai operatorilor economici care se ocupă cu transportul şi/sau reutilizarea, reciclarea, tratarea, depozitarea sau eliminarea finale a deşeurilor medicale.
Conform datelor prezentate în Raportul privind Starea Mediului, în anul 2013 au raportat date, în medie 553 de unităţi sanitare cu paturi publice şi private (inclusiv unităţi sanitare din ministerele cu reţea sanitară proprie), din care 45 din municipiul Bucureşti. Important în cazul generării deşeurilor medicale periculoase este faptul că toate unităţile sanitare raportoare realizează separarea şi colectarea pe categorii a deşeurilor generate în recipiente corespunzătoare, în proporţie de 100%, astfel:
- 88% din unităţile sanitare investigate folosesc sac galben pentru colectarea deşeurilor medicale;
- 84% din unităţile sanitare folosesc cutie de carton cu sac galben în interior pentru colectarea deşeurilor infecţioase şi a deşeurilor anatomo-patologice şi părţi anatomice;
- 98% din unităţile sanitare utilizează recipientele din material plastic rigid rezistente la acţiuni mecanice, cu închidere temporară şi definitivă pentru colectarea deşeurilor înţepătoare-tăietoare;
- 87% din unităţi folosesc sac negru sau transparent din plastic pentru colectarea deşeurilor nepericuloase, care nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor.
Pentru alte categorii de deşeuri medicale, respectiv deşeuri chimice periculoase, medicamente expirate, deşeuri chimice nepericuloase se folosesc şi alte tipuri ambalaje. Pentru deşeurile de amalgam de la tratamentele stomatologice se utilizează recipiente speciale puse la dispoziţie de către operatorii economici autorizaţi, care preiau spre tratate deşeurile.
Transportul deşeurilor periculoase medicale se realizează pe un circuit separat faţă de cel al pacienţilor şi vizitatorilor, în interiorul unităţii sanitare în proporţie de 64%, iar în unele cazuri acest lucru este condiţionat de un anumit interval orar. Restul unităţilor sanitare cu paturi nu au precizat. 84% din unităţile sanitare publice şi private au raportat că deţin şi utilizează containere mobile în spaţiul de stocare temporară a deşeurilor, iar 30% folosesc cărucioare speciale pentru transportul intern al deşeurilor. Unităţile sanitare au menţionat faptul ca deţin spaţii de stocare temporară a deşeurilor generate.
În ceea ce priveşte colectarea deşeurilor medicale periculoase la nivel naţional există un număr de 67 de operatori economici, care operează prin intermediul a 80 de puncte de lucru. Aceştia colectează diferenţiat în funcţie de tipurile de deşeuri medicale folosind codurile stabilite de legislaţia în vigoare.
La nivel naţional există un număr de 35 de spitale care deţin 44 instalaţii de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase, şi 8 operatori economici care deţin 12 astfel de instalaţii. Conform prevederilor Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1279/2012 pentru aprobarea Criteriilor de evaluare, a condiţiilor de funcţionare şi monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase, doar deşeurile înţepătoare-tăietoare (cod 18 01 01) şi deşeuri infecţioase (18 01 03*) pot fi decontaminate termic la temperaturi scăzute.
În conformitate cu datele ANPM, la nivelul anului 2015 existau la nivel naţional 12 instalaţii de incinerare a deşeurilor periculoase autorizate (Figura II-55). Aceste instalaţii nu deservesc numai unităţile sanitare, ci sunt utilizate şi pentru incinerarea altor tipuri de deşeuri periculoase.
Referitor la modul de gestionare a deşeurilor medicale, conform datelor prezentate în Raportul anual privind starea mediului în România, anul 2012, respectiv 2013, situaţia este următoarea:
- anul 2011: cantitatea totală de deşeuri medicale periculoase eliminată prin incinerare este de 5131,84 tone/an (reprezentând 53% din cantitatea totală de deşeuri medicale periculoase), cantitatea de deşeuri medicale periculoase tratate prin sterilizare termică este de 2831,36 tone/an sin care: în sistem centralizat 2565,92 tone/an şi în echipamente de neutralizare de capacitate relativ mică la nivelul unităţii sanitare 265,44 tone/an;
- anul 2012: cantitatea totală de deşeuri medicale periculoase eliminate prin incinerare este de 5811 tone/an (reprezentând 65,1% din cantitatea totală de deşeuri medicale periculoase), cantitatea de deşeuri medicale periculoase tratate prin sterilizare termică este de 2071 tone/an din care: în sistem centralizat 1740,57 tone/an şi în echipamente de neutralizare de capacitate relativ mică la niveluri unităţii sanitare 330,26 tone/an.
Există unităţi sanitare care utilizează două alternative de eliminare finală a deşeurilor medicale: prin incinerare sau prin instalaţii instalaţiilor de tratare prin decontaminare termică - sterilizare termică (fie echipament propriu, fie printr-o firma specializată). După tratarea prin sterilizare termică deşeurile sunt depozitate în depozite de deşeuri nepericuloase.