Partea ii - Administraţia publică centrală - Ordonanță de urgență 57/2019 privind Codul administrativ

M.Of. 555

În vigoare
Versiune de la: 22 Noiembrie 2025
PARTEA II:Administraţia publică centrală
TITLUL I:Guvernul
CAPITOLUL I:Rolul şi funcţiile Guvernului
Art. 14: Rolul Guvernului
(1)Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcţionează în temeiul votului de încredere acordat de Parlament în baza programului de guvernare. Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
(2)În vederea îndeplinirii rolului său, Guvernul asigură funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social.
Art. 15: Funcţiile Guvernului
Pentru realizarea Programului de guvernare, Guvernul exercită următoarele funcţii:
a)funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare;
b)funcţia de implementare, prin care se urmăreşte punerea în aplicare a Programului de guvernare;
c)funcţia de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar în vederea realizării obiectivelor strategice;
d)funcţia de administrare a proprietăţii statului, prin care se asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului, precum şi gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil;
e)funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, în condiţiile legii, reprezentarea pe plan intern şi extern, în domeniul său de activitate;
f)funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării şi respectării reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi în domeniile economic şi social şi al funcţionării instituţiilor şi organismelor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea Guvernului.
CAPITOLUL II:Organizarea Guvernului
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale
Art. 16: Învestirea Guvernului
(1)Guvernul se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile constituţionale, având la bază Programul de guvernare acceptat de Parlament.
(2)Guvernul este învestit de Parlament şi îşi începe mandatul la data depunerii jurământului în faţa Preşedintelui.
Art. 17: Condiţii generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
a)au cetăţenia română şi domiciliul în ţară;
b)se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
c)nu au suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.
Art. 18: Componenţa Guvernului
Guvernul este alcătuit din prim-ministru şi miniştri. Din Guvern pot face parte: viceprim-miniştri, miniştri de stat, miniştri delegaţi, miniştri cu însărcinări speciale pe lângă prim-ministru, numiţi de Preşedintele României pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
SECŢIUNEA 2:Aparatul de lucru al Guvernului
Art. 19: Structura aparatului de lucru al Guvernului
Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim-ministrului, aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului, departamente şi alte structuri organizatorice cu atribuţii specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art. 20: Secretariatul General al Guvernului
(1)Guvernul are un Secretariat General care este condus de secretarul general al Guvernului care are rang de ministru, numit prin decizie a prim-ministrului.
(2)Secretarul general al Guvernului este ajutat de unul sau mai mulţi secretari generali adjuncţi care au rang de secretar de stat, numiţi prin decizie a prim-ministrului, precum şi, după caz, de unul sau mai mulţi secretari de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie prin decizie a prim-ministrului.
(3)Secretariatul General al Guvernului face parte din aparatul de lucru al Guvernului şi asigură derularea şi continuitatea operaţiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice şi tehnice ale activităţii Guvernului, precum şi reprezentarea Guvernului în faţa instanţelor judecătoreşti, constituind elementul de legătură şi stabilitate al guvernării.
(4)Organizarea şi atribuţiile Secretariatului General al Guvernului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(5)Bugetul pentru funcţionarea Guvernului se aprobă prin legea bugetului de stat. Secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului, precum şi pentru instituţiile care se finanţează prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
(6)Secretariatul General al Guvernului are dreptul de a iniţia proiecte de acte normative pe domeniile aflate sub incidenţa atribuţiilor sale şi ale autorităţilor şi instituţiilor publice aflate în subordinea sa ori a Guvernului.
(7)Guvernul organizează, prin Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", administrarea bunurilor proprietate publică şi privată a statului, destinate unor acţiuni de reprezentare şi protocol ale Camerei Deputaţilor, Senatului, Preşedintelui României, Guvernului, Curţii Constituţionale şi Academiei Române.
(8)Secretariatul General al Guvernului îndeplineşte atribuţiile de minister de resort faţă de Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat".
(9)Secretariatului General al Guvernului îi pot fi date în coordonare organe de specialitate ale administraţiei publice centrale aflate în subordinea Guvernului, cu excepţia ministerelor.
(10)Normativele de cheltuieli pentru acţiunile de protocol la nivelul Secretariatului General al Guvernului şi aparatului de lucru al Guvernului se aprobă prin ordin al secretarului general al Guvernului.
Art. 21: Aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului
(1)Aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului este structură fără personalitate juridică, finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de viceprim-ministru; în cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului îşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat şi consilieri de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie, prin decizie a prim-ministrului, la propunerea viceprim-ministrului.
(2)În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, viceprim-ministrul emite ordine.
(3)În situaţiile în care nu îşi poate îndeplini temporar atribuţiile, viceprim-ministrul poate delega, prin ordin, atribuţiile stabilite prin decizie a prim-ministrului secretarilor de stat sau, după caz, consilierilor de stat din aparatul propriu de lucru.

Art. 22: Cancelaria Prim-Ministrului
(1)Cancelaria Prim-Ministrului este structură cu personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului, finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

(2)Cancelaria Prim-Ministrului este condusă de şeful Cancelariei Prim-Ministrului, care are rang de ministru, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului.
(21)În exercitarea atribuţiilor care îi revin, şeful Cancelariei Prim-Ministrului emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii.

(3)Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea, structura organizatorică şi numărul maxim de posturi ale Cancelariei Prim-Ministrului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(4)Personalul din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului este format din personal contractual şi funcţionari publici.

(5)În cadrul Cancelariei Prim-Ministrului îşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat şi consilieri de stat, precum şi directorul de cabinet al prim-ministrului, cu rang de secretar de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie prin decizie a prim-ministrului.
(6)Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale coordonate de prim-ministru, prin Cancelaria Prim-Ministrului.
Art. 23: Departamentul
(1)Departamentul este o structură organizatorică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, cu sau fără personalitate juridică, subordonată prim-ministrului, având rolul de coordonare şi sinteză în domenii de interes general, în conformitate cu atribuţiile Guvernului.
(2)Organizarea şi funcţionarea departamentului se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 24: Structuri cu caracter consultativ înfiinţate de Guvern
(1)Pentru rezolvarea unor probleme aflate în competenţa sa, Guvernul poate înfiinţa organisme cu caracter consultativ.
(2)În scopul elaborării, integrării, corelării şi monitorizării de politici publice, Guvernul poate constitui consilii, comisii şi comitete interministeriale.
(3)Modul de organizare şi funcţionare a structurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) şi a serviciilor acestora, temeiul legal pentru acordarea unei indemnizaţii pentru membrii acestor structuri, după caz, posibilitatea acordării unei indemnizaţii pentru membrii acestor structuri, precum şi cuantumul acesteia, se stabilesc prin actele de înfiinţare ale structurilor prevăzute la alin. (1) şi (2), în limita bugetului aprobat conform nomelor de drept ce privesc drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar.
CAPITOLUL III:Funcţionarea Guvernului
SECŢIUNEA 1:Principalele atribuţii ale Guvernului
Art. 25: Principalele atribuţii ale Guvernului
În realizarea funcţiilor sale Guvernul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a)iniţiază proiecte de lege şi le transmite către Camera competentă, ca primă Cameră sesizată, şi spre informare către Camera decizională;
b)emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative, iniţiate cu respectarea Constituţiei, şi le transmite Parlamentului, în termen de 30 de zile de la data solicitării;
c)asigură executarea de către autorităţile administraţiei publice a legilor şi a celorlalte acte normative date în aplicarea acestora;
d)elaborează proiectele de lege a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe care le supune, separat, spre adoptare Parlamentului;
e)aprobă, prin hotărâre, strategiile, programele şi metodologiile, pe domenii de activitate;
f)asigură realizarea politicii în domeniul social;
g)asigură apărarea ordinii de drept, a liniştii publice şi siguranţei cetăţeanului, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în condiţiile prevăzute de lege;
h)duce la îndeplinire măsurile adoptate, potrivit legii, pentru apărarea ţării, scop în care organizează şi înzestrează forţele armate;
i)asigură integrarea României în structurile europene şi internaţionale;
j)negociază tratatele, acordurile şi convenţiile internaţionale care angajează statul român;
k)negociază şi încheie, în condiţiile legii, convenţii şi alte înţelegeri internaţionale la nivel guvernamental;
l)controlează activitatea ministerelor şi a celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea sa;
m)asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului;
n)înfiinţează, cu avizul Curţii de Conturi, organe de specialitate în subordinea sa;
o)cooperează cu organismele sociale interesate în îndeplinirea atribuţiilor sale;
p)asigură standarde obligatorii la nivelul administraţiei publice centrale şi locale pentru garantarea bunei administrări;
q)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau care decurg din rolul şi funcţiile Guvernului.
Art. 26: Exercitarea controlului de către Guvern
(1)În realizarea rolului său de conducere generală a administraţiei publice, Guvernul exercită controlul asupra ministerelor, asupra organelor de specialitate din subordinea sa, precum şi asupra prefecţilor, în condiţiile legii.
(2)În exercitarea controlului prevăzut la alin. (1), Guvernul poate solicita revocarea actelor administrative nelegale, netemeinice sau inoportune emise de autorităţile prevăzute la alin. (1) care nu au intrat în circuitul civil şi nu au produs efecte juridice şi care pot leza interesul public.
Art. 27: Raporturile Guvernului cu autorităţile administrative autonome
Guvernul se află în raporturi de colaborare cu autorităţile administrative autonome.
SECŢIUNEA 2:Rolul şi atribuţiile prim-ministrului
Art. 28: Rolul prim-ministrului
(1)Prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuţiilor pe care aceştia le exercită.
(2)Prim-ministrul reprezintă Guvernul în relaţiile acestuia cu Parlamentul, Preşedintele României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autorităţi şi instituţii publice, partidele şi alianţele politice, sindicatele, cu alte organizaţii neguvernamentale, precum şi în relaţiile internaţionale ce intră în aria de responsabilitate a Guvernului.
Art. 29: Actele prim-ministrului
(1)În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prim-ministrul emite decizii, care sunt acte administrative.
(2)Deciziile prim-ministrului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţiile prevăzute de lege. Nepublicarea atrage inexistenţa deciziei.
Art. 30: Contrasemnarea actelor prim-ministrului
Deciziile prim-ministrului se contrasemnează de secretarul general al Guvernului.
Art. 31: Atribuţia de numire şi eliberare din funcţie a anumitor categorii de personal din administraţia publică
Prim-ministrul numeşte şi eliberează din funcţie:
a)conducătorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu excepţia situaţiei în care aceştia au calitatea de membru al Guvernului;
b)secretarul general al Guvernului şi secretarii generali adjuncţi ai Guvernului;
c)secretarii de stat şi consilierii de stat din cadrul aparatului de lucru al Guvernului;
d)secretarii de stat şi subsecretarii de stat;
e)alte persoane pentru care are competenţa de numire, în cazurile prevăzute de lege.
Art. 32: Prezentarea de rapoarte şi declaraţii Parlamentului
(1)Prim-ministrul prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate şi răspunde la întrebările ori interpelările care îi sunt adresate de către deputaţi sau senatori, conform regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului.
(2)Prim-ministrul poate desemna un membru al Guvernului să răspundă la întrebările şi interpelările adresate Guvernului de către deputaţi sau senatori, în funcţie de domeniul de activitate ce formează obiectul acestora.
Art. 33: Contrasemnarea decretelor emise de Preşedinte
Prim-ministrul contrasemnează decretele emise de Preşedintele României, potrivit prevederilor Constituţiei.
Art. 34: Constituirea de consilii, comisii şi comitete interministeriale
(1)În scopul rezolvării unor probleme operative, prim-ministrul poate constitui, prin decizie, consilii, comisii şi comitete interministeriale.
(2)Prim-ministrul îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în Constituţie şi lege sau care decurg din rolul şi funcţiile Guvernului.
SECŢIUNEA 3:Şedinţele Guvernului
Art. 35: Convocarea şi conducerea şedinţelor Guvernului
(1)Şedinţele Guvernului sunt convocate şi conduse de către prim-ministru.
(2)Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii.
(3)Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
Art. 36: Desfăşurarea şedinţelor Guvernului
(1)Guvernul se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.
(2)În cadrul şedinţelor Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne şi externe a ţării, precum şi aspecte privind conducerea generală a administraţiei publice, adoptându-se măsurile corespunzătoare.
(3)La şedinţele Guvernului pot participa, în calitate de invitaţi, conducători ai unor organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ai unor autorităţi administrative autonome, reprezentanţii structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi orice alte persoane a căror prezenţă se apreciază a fi utilă, la solicitarea prim-ministrului.
(4)Dezbaterile din şedinţele Guvernului şi modul de adoptare a actelor acestuia, precum şi a oricăror alte măsuri stabilite se înregistrează şi se consemnează în scris în stenograma şedinţei, certificată de secretarul general al Guvernului şi păstrată, conform legii, la Secretariatul General al Guvernului.
SECŢIUNEA 4:Actele Guvernului
Art. 37: Tipurile de acte adoptate de Guvern
(1)În exercitarea atribuţiilor sale, Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe. Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor. Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în condiţiile art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie. În situaţii extraordinare se adoptă ordonanţe de urgenţă, în condiţiile art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie.
(2)Membrii Guvernului pot propune proiecte de hotărâri şi de ordonanţe; de asemenea, pot propune Guvernului proiecte de lege, în vederea exercitării dreptului de iniţiativă legislativă al acestuia. Metodologia de elaborare şi înaintare la Guvern a acestor proiecte de acte normative se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în temeiul legii.
(3)În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege.
Art. 38: Regimul juridic al actelor Guvernului
(1)Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa majorităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăşte prim-ministrul.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul documentelor şi al altor măsuri adoptate de Guvern.
(3)Hotărârile şi ordonanţele Guvernului se semnează de prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.
CAPITOLUL IV:Exercitarea mandatului de membru al Guvernului
Art. 39: Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese aplicabile funcţiei de membru al Guvernului
(1)Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese aplicabile funcţiei de membru al Guvernului sunt cele prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Prin activităţi în domeniul didactic pe care membrii Guvernului le pot desfăşura, în condiţiile legislaţiei speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, se înţeleg activităţile prevăzute la art. 462 alin. (2).
Art. 40: Sancţionarea stării de incompatibilitate şi a conflictului de interese în care se află membrul Guvernului
Constatarea şi sancţionarea stării de incompatibilitate şi a conflictului de interese pentru persoanele care ocupă funcţia de membru al Guvernului se face în condiţiile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 41: Obligaţia renunţării la situaţia de incompatibilitate
În termen de 15 zile de la data depunerii jurământului, membrul Guvernului este obligat să renunţe la calitatea sau funcţia cu care este incompatibilă funcţia de membru al Guvernului, sub sancţiunea încetării mandatului.
Art. 42: Cazuri de încetare a funcţiei de membru al Guvernului
Funcţia de membru al Guvernului încetează în următoarele cazuri:
a)revocare;
b)demisie;
c)pierderea drepturilor electorale ca urmare unei hotărâri judecătoreşti definitive;
d)starea de incompatibilitate constatată în condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a unui raport de evaluare definitiv sau unei hotărâri judecătoreşti definitive;
e)deces;
f)condamnare penală printr-o hotărâre judecătorească definitivă;
g)imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.
Art. 43: Vacanţa funcţiei de membru al Guvernului
(1)În situaţiile prevăzute la art. 42 Preşedintele României, prin decret, la propunerea prim-ministrului, ia act de încetarea funcţiei şi declară funcţia vacantă în termen de 15 zile de la primirea propunerii prim-ministrului.
(2)Primul-ministru îi transmite Preşedintelui României propunerea prevăzută la alin. (1) în termen de 5 zile de data la care intervine un caz de încetare a funcţiei de membru al Guvernului.
(3)În ipoteza în care cazurile de încetare a funcţiei de membru al Guvernului prevăzute la art. 42 lit. a) şi b) intervin pe durata stărilor prevăzute de art. 92 alin. (2) şi (3) şi art. 93 alin. (1) din Constituţie Preşedintele României, prin decret, la propunerea prim-ministrului, ia act de încetarea funcţiei şi declară funcţia vacantă în termen de 30 de zile de la primirea propunerii prim-ministrului.
Art. 44: Revocarea din funcţia de membru al Guvernului
Revocarea din funcţia de membru al Guvernului are loc în caz de remaniere guvernamentală.
Art. 45: Demisia din funcţia de membru al Guvernului
Demisia din funcţia de membru al Guvernului se anunţă public, se prezintă în scris prim-ministrului şi devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii.
Art. 46: Interimatul funcţiei de membru al Guvernului
(1)Dacă prim-ministrul se află în una dintre situaţiile de încetare a funcţiei de membru al Guvernului, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României desemnează un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile prim-ministrului, până la formarea noului Guvern. Interimatul pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor încetează dacă prim-ministrul îşi reia activitatea în Guvern în cel mult 45 de zile.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea prim-ministrului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.
(3)În situaţiile prevăzute la alin. (2), înăuntrul termenului de 45 de zile, prim-ministrul iniţiază procedurile prevăzute de lege pentru numirea unui alt membru al Guvernului în calitate de ministru interimar.
Art. 47: Numirea în funcţie în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului
(1)Numirea în funcţia de membru al Guvernului, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, se face de Preşedintele României, la propunerea prim-ministrului.
(2)Prim-ministrul propune Preşedintelui României, în termen de 5 zile de la publicarea decretului prin care este constatată vacanţa funcţiei, o persoană, care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 17, pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului.
(3)Preşedintele României numeşte în funcţie persoana propusă de prim-ministru în termen de 10 zile de la înregistrarea propunerii sau în acelaşi termen, în condiţiile alin. (4) sau (5), motivează, îi comunică prim-ministrului şi face public refuzul numirii în funcţie.
(4)Preşedintele României poate refuza, motivat, orice propunere a prim-ministrului pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului în situaţia în care persoana propusă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 17 sau, cu privire la această persoană, au intervenit cazurile de încetare a funcţiei de membru al Guvernului prevăzute de art. 42 lit. c), e) şi f).
(5)Preşedintele României poate refuza motivat, o singură dată, o propunere a prim-ministrului pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului în situaţia în care consideră că persoana propusă nu corespunde funcţiei respective.
(6)În situaţia în care Preşedintele României refuză o propunere a prim-ministrului în condiţiile alin. (3), prim-ministrul îi transmite Preşedintelui o nouă propunere în termen de 5 zile de la data la care Preşedintele i-a comunicat refuzul propunerii anterioare.
(7)Preşedintele României primeşte o nouă propunere pentru numirea unei persoane în funcţia de membru al Guvernului transmisă de prim-ministru şi are, în această situaţie, obligaţiile prevăzute la alin. (3).
(8)În situaţia în care Preşedintele României sau prim-ministrul sesizează Curtea Constituţională pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională apărut cu ocazia numirii unui membru al Guvernului, obligaţiile prevăzute de acest articol sunt îndeplinite după publicarea deciziei Curţii Constituţionale prin care este soluţionat conflictul, cu respectarea caracterului general obligatoriu al deciziei.
CAPITOLUL IV1:Norme de etică şi conduită pentru membrii Guvernului şi pentru alte persoane care ocupă funcţii de demnitate publică la nivelul administraţiei publice centrale
SECŢIUNEA 0:
Art. 471: Scop şi obiective
(1)Scopul normelor din prezentul capitol este să stabilească o conduită etică şi să consolideze integritatea în exercitarea funcţiilor de demnitate publică.
(2)Obiectivele normelor din prezentul capitol sunt următoarele:
a)reglementarea conduitei profesionale care să asigure imparţialitate în exercitarea mandatului sau a funcţiei, prin evitarea situaţiilor în care deciziile sunt influenţate de interese personale;
b)definirea unor concepte specifice şi stabilirea unui cadru juridic care să promoveze o conduită demnă, integră şi responsabilă;
c)stabilirea unor reguli privind cadourile şi transparenţa intereselor financiare şi/sau nefinanciare;
d)asigurarea unui cadru transparent de relaţionare cu persoane terţe care ar putea urmări influenţarea procesului decizional.
Art. 472: Domeniul de aplicare
(1)Dispoziţiile prezentului capitol se aplică:
a)membrilor Guvernului, prevăzuţi la art. 18;
b)şefului Cancelariei Prim-Ministrului;
c)secretarului general şi secretarilor generali adjuncţi ai Guvernului;
d)secretarilor şi subsecretarilor de stat, precum şi asimilaţilor acestora din cadrul Guvernului, ministerelor şi altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor;
e)consilierilor de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
(2)Dispoziţiile prezentului capitol se aplică persoanelor prevăzute la alin. (1) în raporturile dintre aceştia, precum şi în raporturile cu persoane fizice sau juridice, în legătură cu exercitarea mandatului sau a funcţiei.
(3)Aplicarea dispoziţiilor prezentului capitol nu exclude răspunderea penală a persoanelor prevăzute la alin. (1).
SECŢIUNEA 1:Norme de etică şi conduită privind cadourile
Art. 473: Definiţii
(1)În înţelesul prezentului capitol, prin cadou se înţelege orice bun, mobil sau imobil, beneficiu sau serviciu, oferit în mod gratuit unei persoane prevăzute la art. 472 alin. (1), în considerarea mandatului sau funcţiei deţinute, inclusiv banii, aurul sau alte metale şi pietre preţioase, titlurile de valoare sau titlurile de legitimare care încorporează drepturi patrimoniale, instrumentele financiare, monedele digitale, cardurile ori voucherele valorice, programele de formare, călătoriile, invitaţiile la evenimente şi spectacole culturale, sportive, ştiinţifice, excursiile în ţară sau în străinătate plătite integral sau parţial, precum şi orice alt serviciu sau beneficiu patrimonial sau nepatrimonial.
(2)Activităţile oficiale reprezintă evenimente publice la care participă persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1), desfăşurate în ţară sau în străinătate, organizate de către instituţii publice, organizaţii internaţionale sau persoane juridice ori alte entităţi de drept privat, în cadrul cărora sunt oferite în mod obişnuit cadouri specifice acestor evenimente.
(3)Activităţile oficiale prevăzute la alin. (2) includ şi activităţile de protocol cuprinse în Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei.
Art. 474: Interdicţii privind cadourile
(1)Persoanelor prevăzute la art. 472 alin. (1), pe perioada mandatului sau exercitării funcţiei, după caz, le este interzisă solicitarea sau acceptarea de cadouri din partea unei persoane fizice, a unei persoane juridice sau a unei organizaţii care:
a)se află în raporturi juridice contractuale cu instituţia sau autoritatea administraţiei publice centrale din care fac parte;
b)are în curs de soluţionare una sau mai multe cereri de emitere de avize, autorizaţii, permise, licenţe, acreditări, precum şi altele asemenea;
c)are un interes pentru promovarea unui proiect de act administrativ cu caracter individual ce intră în competenţa de reglementare a instituţiei sau autorităţii administraţiei publice centrale din care fac parte;
d)participă, în calitate de ofertant, subcontractant sau potenţial beneficiar la o procedură de atribuire a unui contract de achiziţie publică, a unui contract de concesiune sau a unui contract de închiriere, respectiv a unei finanţări organizate sau acordate de instituţia sau autoritatea administraţiei publice centrale din care fac parte.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în condiţiile în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni, persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1) pot accepta şi păstra:
a)cadouri cu o valoare individuală de până la 100 euro, fără a depăşi valoarea de 300 de euro anual, în cazul în care acestea sunt primite de la aceeaşi persoană;
b)reduceri sau beneficii oferite publicului;
c)împrumuturi de la bănci sau de la alte instituţii financiare acordate în condiţiile generale de creditare adresate publicului;
d)acoperirea costurilor şi facilitării participării la manifestări, conferinţe, evenimente, în exercitarea funcţiei de reprezentare a instituţiei sau autorităţii administraţiei publice centrale;
e)bunuri sau servicii primite în cadrul unor activităţi oficiale, în condiţiile prevăzute la art. 476.
Art. 475: Restituirea cadourilor
În situaţia în care persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1) intră în posesia unui cadou a cărui acceptare este interzisă potrivit prevederilor art. 474 alin. (1), acestea au obligaţia să notifice comisia prevăzută la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 251/2004 şi să îl restituie în termen de 30 de zile de la data primirii.
Art. 476: Păstrarea cadourilor primite în cadrul unor activităţi oficiale
(1)Cadourile primite de persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1) în cadrul activităţilor oficiale se declară la comisia prevăzută la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 251/2004.
(2)În cazul în care valoarea cadourilor primite în cadrul unor activităţi oficiale, stabilită de comisia prevăzută la alin. (1), este mai mare decât echivalentul a 100 euro, persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1) pot solicita păstrarea acestora, plătind diferenţa de valoare. Dacă valoarea cadourilor primite în cadrul unor activităţi oficiale, stabilită de comisia prevăzută la alin. (1), este sub echivalentul a 100 euro, acestea pot fi păstrate de către primitor.
(3)Persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1) pot păstra cadourile primite în cadrul unor activităţi oficiale, care au o valoare anuală totală de până la echivalentul a 300 euro, dacă sunt primite de la aceeaşi persoană.
(4)În cazurile în care persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1) care au primit cadourile în cadrul unor activităţi oficiale nu au solicitat păstrarea lor sau valoarea anuală totală a cadourilor primite de la aceeaşi persoană depăşeşte echivalentul a 300 euro, acestea rămân în patrimoniul instituţiei sau pot fi transmise cu titlu gratuit unei instituţii publice de profil ori vândute la licitaţie în condiţiile legii, la propunerea comisiei.
(5)Instituţiile sau autorităţile administraţiei publice centrale publică semestrial lista cuprinzând cadourile depuse potrivit prezentului capitol şi destinaţia acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Cheltuielile de publicare se suportă de instituţia sau autoritatea administraţiei publice centrale în care îşi desfăşoară activitatea persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1).
SECŢIUNEA 2:Transparenţa intereselor în exercitarea atribuţiilor
Art. 477: Notificarea abţinerii în procesul decizional
(1)În scopul asigurării transparenţei, fără a aduce atingere prevederilor art. 72 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea circumstanţelor personale, categoriile de persoane prevăzute la art. 472 alin. (1), cu excepţia prim-ministrului, se pot abţine de la participarea la procesul decizional cu privire la un proiect de act normativ sau un proiect de document de politică publică sau de la participarea în şedinţa Guvernului în care acesta se dezbate. Abţinerea se notifică prim-ministrului, după caz, sau superiorului ierarhic, cu propunerea desemnării unui înlocuitor.
(2)Lista notificărilor se publică pe site-ul instituţiei sau autorităţii administraţiei publice centrale la secţiunea «Integritate instituţională», respectiv pe site-ul Guvernului şi se actualizează în termen de cel mult 30 de zile de la înregistrarea unei notificări.
Art. 478: Notificarea intereselor
(1)Fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 72 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în exercitarea mandatului sau funcţiei, persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1) au obligaţia să notifice prim-ministrului, ministrului, respectiv superiorului ierarhic interesul personal pe care îl au şi să se abţină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru sine sau:
a)pentru soţ, soţie, persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv;
b)pentru orice persoană fizică sau juridică faţă de care au calitatea de debitor al unei obligaţii, cu excepţia celor care rezultă din activităţile şi cheltuielile curente;
c)pentru societatea la care deţin calitatea de asociat unic sau deţin peste 10% din capitalul social sau drepturile de vot ori funcţia de administrator sau director ori de la care obţin venituri;
d)pentru orice entitate de drept privat în care şi-au desfăşurat activitatea profesională în anul anterior numirii în funcţie;
e)pentru asociaţia sau fundaţia din care fac parte;
e1)pentru persoana juridică de drept privat la care persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1) intenţionează, la încheierea mandatului, să desfăşoare o activitate, cu titlu remunerat sau neremunerat;

f)în orice altă situaţie în care exercitarea imparţială şi obiectivă a funcţiei este afectată din motive care implică familia, viaţa personală, afinităţile politice, interesul economic sau orice alt interes personal direct sau indirect.
(2)Notificarea prevăzută la alin. (1) se realizează în scris şi cuprinde descrierea interesului personal pe care persoana îl are în cauză. În acest caz, se desemnează un înlocuitor.
(3)Notificarea prevăzută la alin. (1) se înregistrează în termen de două zile de la data identificării interesului personal care obligă persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1) să se abţină, după cum urmează:
a)la Cancelaria Prim-Ministrului, pentru miniştrii şi consilierii de stat;
b)la Cabinetul prim-ministrului, pentru şeful Cancelariei Prim-Ministrului, pentru secretarul general al Guvernului şi pentru secretarii generali adjuncţi ai Guvernului;
c)la instituţia în care îşi desfăşoară activitatea, pentru celelalte persoane prevăzute la art. 472 alin. (1).
(4)Lista notificărilor prevăzute la alin. (1) se publică pe site-ul instituţiei sau autorităţii administraţiei publice centrale, la secţiunea «Integritate instituţională», respectiv pe site-ul Guvernului şi se actualizează în termen de cel mult 30 de zile de la înregistrarea unei noi notificări.
Art. 479: Măsuri prealabile
(1)Prim-ministrul sau prim-ministrul desemnat poate solicita persoanelor pe care le propune sau le numeşte în funcţiile prevăzute la art. 472 alin. (1), anterior propunerii sau numirii, informaţii cu privire la orice tip de interese personale de natură să afecteze exercitarea cu imparţialitate a mandatului sau a funcţiei.
(2)Dispoziţiile alin. (1) nu exclud obligaţiile de depunere a declaraţiilor de avere şi interese, prevăzute de Legea nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 4710: Utilizarea resurselor publice
Persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1) sunt obligate să asigure:
a)ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, folosirea bunurilor aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei deţinute, în conformitate cu prevederile legale;
b)tratamentul egal în ceea ce priveşte participarea persoanelor la activităţi oficiale pe care le organizează sau la care au acces prin natura funcţiei exercitate în baza atribuţiilor sau mandatului.
Art. 4711: Registrul Unic al Transparenţei Intereselor (RUTI)
(1)Secretariatul General al Guvernului administrează Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, www.ruti.gov.ro, denumit în continuare RUTI, sub forma unei platforme publice, accesibilă online, pentru a asigura transparenţa activităţilor ce pot influenţa luarea unei decizii, reprezentând un cadru de colaborare complementar şi anterior procedurii legale de transparenţă decizională.
(2)În înţelesul prezentului capitol, prin persoane terţe se înţelege orice reprezentant al unei societăţi cu personalitate juridică, asociaţie, fundaţie, federaţie, organizaţie religioasă/a cultelor sau asociată unui cult, organizaţie sindicală, organizaţie patronală, cameră de comerţ, structură asociativă a administraţiei publice locale, alte tipuri de organizaţii legal constituite, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, cabinet individual, cabinet asociat, societate profesională, grupurile de interes economic, cu sau fără personalitate juridică, sau orice grup/reţea oficială sau informală care are un interes pentru un anumit domeniu ce intră în competenţa de reglementare a unei instituţii şi autorităţi publice centrale.
(3)Persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1) au obligaţia de a se înregistra în RUTI şi de a publica întâlnirile oficiale cu persoane terţe cu cel puţin două zile înaintea desfăşurării acestora.
(4)Întâlnirile oficiale publicate în RUTI includ următoarele informaţii:
a)numele persoanelor şi/sau denumirea entităţilor participante;
b)data şi locul întâlnirii;
c)descrierea scopului întâlnirii.
(5)În termen de 5 zile lucrătoare de la desfăşurarea întâlnirii prevăzute la alin. (3), informaţiile prevăzute la alin. (4) vor fi completate cu principalele teme de discuţie şi concluziile acestora, după caz.
(6)Persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1) pot solicita înregistrarea în RUTI a persoanelor terţe în vederea participării la întâlnirile oficiale.
(7)Prin excepţie de la prevederile alin. (3), persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1) nu publică întâlnirile oficiale care au ca obiect:
a)dreptul unei persoane fizice de a beneficia de servicii publice sau dreptul său la viaţă privată garantat de lege;
b)reprezentarea drepturilor legale ale unei părţi sau ale unui participant implicat într-un proces administrativ sau judiciar, în contextul respectivelor proceduri;
c)reprezentarea intereselor de politică externă în relaţiile diplomatice sau consulare;
d)comunicările care fac parte din reglementările privind condiţiile de muncă şi de încadrare în muncă sau care sunt direct legate de acestea, întreprinse de reprezentanţii unui sindicat în numele membrilor săi;
e)informaţiile prevăzute la art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare.
(8)Persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1) au obligaţia de a publica întâlnirile oficiale cu persoane terţe, care s-au desfăşurat fără o planificare prealabilă, în termen de două zile de la data desfăşurării acestora.
(9)Persoanele cu rang de demnitar din cadrul autorităţilor administrative autonome, prefecţii, subprefecţii şi autorităţile administraţiei publice locale pot solicita înregistrarea în RUTI şi pot publica întâlnirile oficiale cu persoane terţe, în condiţiile prevăzute la alin. (3)-(8).
(10)Gestionarea RUTI se realizează cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), a Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare, precum şi a legislaţiei naţionale privind domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.
Art. 4712: Programe de formare şi perfecţionare
(1)Persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1) beneficiază, la momentul numirii în funcţie şi pe perioada mandatului sau exercitării funcţiei, după caz, de programe de formare specializată şi perfecţionare profesională organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii, pe teme referitoare la etica şi conduita în exercitarea atribuţiilor.
(2)Cheltuielile aferente programelor de formare specializată şi perfecţionare profesională prevăzute la alin. (1) sunt suportate din bugetul autorităţilor şi instituţiilor publice în care persoanele prevăzute la art. 472 alin. (1) îşi desfăşoară activitatea.
Art. 4713: Consiliere
(1)Consilierul de etică, desemnat potrivit dispoziţiilor art. 451 din prezentul cod, asigură îndrumarea persoanelor prevăzute la art. 472 alin. (1) din oficiu, la data preluării mandatului sau a funcţiei, şi la cerere, pe toată durata exercitării mandatului sau a funcţiei.
(2)Îndrumarea prevăzută la alin. (1) se realizează prin:
a)informarea persoanelor prevăzute la art. 472 alin. (1) în legătură cu cadrul legal şi metodologic aplicabil normelor de etică şi conduită pentru membrii Guvernului, alte persoane care ocupă funcţii de demnitate publică la nivelul administraţiei publice centrale. Informarea se realizează din oficiu şi la cerere;
b)consilierea persoanelor prevăzute la art. 472 alin. (1) în legătură cu normele de etică şi conduită privind cadourile, transparenţa intereselor în exercitarea atribuţiilor şi programele de formare şi perfecţionare din cuprinsul prezentului capitol. Consilierea se realizează la cerere.
(3)Consilierul de etică are obligaţia de a păstra confidenţialitatea cu privire la datele, informaţiile şi conţinutul consilierii oferite în condiţiile alin. (2) lit. b).
Art. 4714: Aplicarea normelor de etică şi conduită altor categorii de personal
(1)Dispoziţiile art. 473-476, 4710, 4712 şi 4713 se aplică corespunzător şi personalului încadrat cu contract de muncă la cabinetele demnitarilor prevăzuţi la art. 472 alin. (1) lit. a)-e), precum şi consilierilor onorifici ai prim-ministrului sau ai miniştrilor.
(2)Prim-ministrul, ministrul sau conducătorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, după caz, pot solicita persoanelor pe care urmează să le numească în funcţia de consilier onorific, precum şi personalului care urmează să fie încadrat cu contract de muncă la cabinetele demnitarilor prevăzuţi la art. 472 alin. (1) informaţii cu privire la orice tip de interese personale de natură să afecteze exercitarea cu imparţialitate a mandatului sau a funcţiei.

Art. 4715: Restricţii la încheierea mandatului sau încetarea activităţii
(1)În cursul perioadei de reflecţie prevăzute la art. 71 alin. (4) din Legea nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare, persoanelor prevăzute la art. 472 alin. (1) şi art. 4714 alin. (1) le este interzis:
a)să desfăşoare activităţi profesionale, cu titlu remunerat sau neremunerat, pentru persoanele fizice sau juridice cu care instituţia sau autoritatea publică a încheiat, în perioada exercitării mandatului sau a activităţii, raporturi juridice contractuale, în ultimele 12 luni anterioare încheierii mandatului sau încetării activităţii, ori să acorde consultanţă acestor persoane, sub sancţiunea încetării de drept a contractului de muncă sau a altor tipuri de contracte încheiate cu aceste persoane în vederea desfăşurării de activităţi profesionale;
b)să preia o funcţie de membru al organului de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi publice sau al unei persoane juridice fără scop lucrativ, în sensul Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care a intrat în sfera sa de competenţă, în care aceste persoane şi-au desfăşurat activitatea în ultimele 12 luni anterioare încheierii mandatului sau încetării activităţii;
c)să deruleze activităţi, în calitate de persoane terţe, astfel cum sunt definite la art. 4711 alin. (2), ce pot influenţa luarea unei decizii în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice în care şi-au desfăşurat activitatea în ultimele 12 luni anterioare încheierii mandatului sau încetării activităţii;
d)să deţină acţiuni sau părţi sociale la o societate aflată în coordonarea, subordinea sau sub autoritatea instituţiei sau a autorităţii publice în care şi-au desfăşurat activitatea în ultimele 12 luni anterioare încheierii mandatului sau încetării activităţii.
(2)Constatarea şi aplicarea sancţiunilor pentru nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) se fac în condiţiile prevăzute de Legea nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL V:Răspunderea Guvernului
Art. 48: Respectarea principiului legalităţii
Guvernul, în întregul său, şi fiecare dintre membrii acestuia sunt obligaţi să îşi îndeplinească mandatul cu respectarea Constituţiei şi a legilor ţării, precum şi a Programului de guvernare acceptat de Parlament.
Art. 49: Răspunderea politică
Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului, pentru întreaga sa activitate, ca urmare a votului de încredere acordat de către acesta cu prilejul învestiturii. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.
Art. 50: Alte tipuri de răspundere a Guvernului
(1)Membrii Guvernului răspund civil, contravenţional, administrativ sau penal, după caz, pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii şi ale prezentului cod.
(2)Aprecierea necesităţii şi oportunitatea emiterii actelor administrative ale Guvernului aparţin Guvernului.
TITLUL II:Administraţia publică centrală de specialitate
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 51: Structura administraţiei publice centrale de specialitate
(1)Administraţia publică centrală de specialitate este formată din ministere, alte structuri aflate în subordonarea sau în coordonarea Guvernului sau a ministerelor şi autorităţi administrative autonome.
(2)Ministerele şi celelalte organe de specialitate din subordinea Guvernului şi a ministerelor au un secretar general şi pot avea unul sau mai mulţi secretari generali adjuncţi al căror număr se stabileşte prin actul de înfiinţare. Funcţiile de secretar general şi de secretar general adjunct se pot stabili şi la nivelul autorităţilor administrative autonome, dacă prin legile de înfiinţare a acestora nu se prevede altfel.
Art. 52: Rolul şi atribuţiile ministerelor
(1)Ministerele sunt organe de specialitate ale administraţiei publice centrale care realizează politica guvernamentală în domeniile de interes stabilite de Guvern.
(2)Toate ministerele au atribuţii comune şi atribuţii proprii potrivit competenţei, în conformitate cu domeniul lor de activitate.
Art. 53: Funcţiile ministerelor
(1)Ministerele îndeplinesc următoarele funcţii principale:
a)funcţia de strategie, prin care se asigură aplicarea politicilor şi strategiilor Guvernului în domeniul de competenţă, precum şi a propriilor strategii şi politici, coordonate cu politica Guvernului;
b)funcţia de reglementare a domeniului de competenţă, cu respectarea ierarhiei actelor normative;
c)funcţia de control şi monitorizare a domeniului de competenţă, exercitată asupra persoanelor fizice sau juridice sau autorităţilor publice care intră în sfera de reglementare a domeniului de specializare, în limitele competenţei legale.
(2)Ministerele pot exercita şi funcţii specifice domeniului lor de activitate stabilite prin actele normative de organizare şi funcţionare ale acestora.
Art. 54: Personalitatea juridică a ministerelor
Ministerele sunt persoane juridice de drept public, au sediul în municipiul Bucureşti şi sunt conduse de miniştri.
CAPITOLUL II:Conducerea ministerelor
Art. 55: Rolul miniştrilor
Ministrul exercită conducerea ministerului şi îl reprezintă în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie.
Art. 56: Atribuţiile generale ale miniştrilor
(1)Ministrul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a)organizează, coordonează şi controlează aplicarea legilor, ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, a ordinelor şi instrucţiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate şi a principiului autonomiei locale;
b)elaborează şi avizează proiecte de lege, ordonanţe, hotărâri ale Guvernului, în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin hotărâre a Guvernului;
c)elaborează şi aplică strategia proprie a ministerului, integrată strategiei de dezvoltare economico-socială a Guvernului, precum şi politicile şi strategiile în domeniile de activitate ale ministerului;
d)îndeplineşte calitatea de ordonator principal de credite;
e)fundamentează şi elaborează propuneri pentru bugetul anual, pe care le înaintează Guvernului;
f)execută bugetul ministerului;
g)urmăreşte proiectarea şi realizarea investiţiilor din sistemul ministerului, în baza bugetului aprobat;
h)reprezintă interesele statului în diferite organe şi organisme internaţionale, în conformitate cu acordurile şi convenţiile la care România este parte şi cu alte înţelegeri stabilite în acest scop, şi dezvoltă relaţii de colaborare cu organe şi organizaţii similare din alte state şi cu organizaţii internaţionale ce interesează domeniul lor de activitate;
i)iniţiază şi negociază, din împuternicirea Preşedintelui României sau a Guvernului, în condiţiile legii, încheierea de convenţii, acorduri şi alte înţelegeri internaţionale sau propune întocmirea formelor de aderare la cele existente, în domeniul său de activitate;
j)urmăreşte şi controlează aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte şi ia măsuri pentru realizarea condiţiilor în vederea integrării în alte organisme internaţionale;
k)îndeplineşte atribuţii ce rezultă din convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte;
l)avizează, în condiţiile legii, înfiinţarea organismelor neguvernamentale în domeniul de competenţă şi cooperează cu acestea în realizarea scopului pentru care au fost create;
m)colaborează cu Institutul Naţional de Administraţie şi cu alte instituţii de specialitate pentru formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului din sistemul său;
n)aprobă, după caz, editarea publicaţiilor de specialitate şi informare;
o)îndeplineşte alte atribuţii specifice stabilite prin acte normative.
(2)Ministrul conduce aparatul propriu al ministerului, stabilit prin hotărâre a Guvernului, numeşte şi eliberează din funcţie personalul acestuia. Statele de funcţii ale ministerelor se aprobă de miniştri doar în limita numărului de posturi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(3)Guvernul poate dispune, în condiţiile legii, modificări în organizarea şi funcţionarea ministerelor, precum şi transferul unor activităţi de la un minister la altul ori la organe de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor.
(4)Ministrul îşi îndeplineşte atribuţiile ce îi revin folosind aparatul propriu al ministerului, precum şi prin organe de specialitate, instituţii, operatori economici şi alte structuri aflate în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului.
(5)Viceprim-miniştrii coordonează, sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, realizarea programului de guvernare acceptat de Parlament într-un domeniu de activitate, scop în care conlucrează cu miniştrii care răspund de îndeplinirea acestui program în cadrul ministerelor pe care le conduc.
Art. 57: Actele miniştrilor
(1)În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, ministrul emite ordine şi instrucţiuni cu caracter normativ sau individual.
(2)Prin ordine se pot aproba norme metodologice, regulamente sau alte categorii de reglementări care sunt parte componentă a ordinului prin care se aprobă.
(3)Actele administrative cu caracter normativ, neclasificate, potrivit legii, emise de ministru se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4)Actele prevăzute la alin. (1) sunt semnate de miniştri sau de persoanele delegate de aceştia.
(5)Aprecierea necesităţii şi oportunitatea emiterii actelor administrative ale miniştrilor aparţin exclusiv acestora.
(6)Prevederile alin. (1)-(5) se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul conducătorilor altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi a ministerelor care au rang de secretar de stat sau subsecretar de stat.
Art. 58: Cabinetul ministrului
În fiecare minister se organizează cabinetul ministrului, în condiţiile art. 546 lit. d).
Art. 59: Secretarii de stat şi subsecretarii de stat
(1)În activitatea de conducere a ministerului, ministrul este ajutat de unul sau mai mulţi secretari de stat, potrivit actului normativ de înfiinţare, respectiv de organizare şi funcţionare a ministerului, după caz.
(2)În cadrul ministerelor, instituţiilor publice şi altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale poate fi utilizată şi funcţia de subsecretar de stat, potrivit actului normativ prevăzut la alin. (1).
(3)Secretarii de stat şi subsecretarii de stat exercită atribuţiile stabilite prin actul normativ prevăzut la alin. (1), precum şi alte atribuţii delegate prin ordin al ministrului.
(4)Secretarilor de stat şi subsecretarilor de stat li se aplică în mod corespunzător prevederile art. 50 alin. (1).
Art. 60: Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese aplicabil funcţiei de secretar de stat şi subsecretar de stat
(1)Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese aplicabil funcţiei de secretar de stat şi subsecretar de stat şi funcţiilor asimilate acestora este cel prevăzut de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Constatarea şi sancţionarea stării de incompatibilitate şi a conflictului de interese pentru persoanele care ocupă funcţia de secretar de stat şi subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora se fac în condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Prin activităţi în domeniul didactic pe care secretarii de stat, subsecretarii de stat şi persoanele care ocupă funcţiile asimilate acestora le pot desfăşura, în condiţiile legislaţiei speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, se înţeleg activităţile prevăzute la art. 462 alin. (2).
(4)Prevederile alin. (1)-(3) se aplică şi corpului secretarilor de stat şi al consilierilor de stat din aparatul de lucru al viceprim-ministrului, după caz.
Art. 61: Secretarul general al ministerului şi secretarii generali adjuncţi
(1)Secretarul general al ministerului şi secretarii generali adjuncţi sunt înalţi funcţionari publici, numiţi prin concurs sau examen, pe criterii de profesionalism. Aceştia asigură stabilitatea funcţionării ministerului, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între structurile ministerului, precum şi cu celelalte autorităţi şi organe ale administraţiei publice.
(2)Principalele atribuţii şi responsabilităţi ale secretarului general sunt următoarele:
a)coordonează buna funcţionare a compartimentelor şi activităţilor cu caracter funcţional din cadrul ministerului şi asigură legătura operativă dintre ministru şi conducătorii tuturor compartimentelor din minister şi unităţile subordonate, precum şi legătura cu celelalte autorităţi şi organe ale administraţiei publice;
b)primeşte şi transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative iniţiate de minister şi asigură avizarea proiectelor actelor normative primite de la alţi iniţiatori;
c)urmăreşte şi gestionează procedurile de avizare, aprobare şi publicare, după caz, ale actelor normative aprobate de Guvern, care au fost iniţiate de minister;
c1)îndeplineşte, prin excepţie de la prevederile art. 56 alin. (1) lit. d), calitatea de ordonator principal de credite şi de reprezentant legal, pe perioada vacanţei funcţiei de ministru sau în situaţia în care acesta se află în imposibilitatea absolută a exercitării atribuţiilor;

d)monitorizează elaborarea raportărilor periodice prevăzute de reglementările în vigoare în sarcina ministerului şi dispune măsuri pentru realizarea lor conform normelor specifice;
e)monitorizează implementarea politicilor de personal şi respectarea principiilor privind managementul resurselor umane în cadrul instituţiei;
f)îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a ministerului ori încredinţate de ministru.
(3)Secretarii generali adjuncţi îndeplinesc atribuţiile stabilite de ministru.
CAPITOLUL III:Organizarea şi funcţionarea ministerelor
Art. 62: Înfiinţarea şi desfiinţarea ministerelor
(1)Ministerele se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, în procedura de învestitură.
(2)Ministerele se organizează şi funcţionează numai în subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constituţiei şi prezentului cod.
(3)Aspectele specifice organizării şi funcţionării ministerului cu atribuţii în domeniul apărării naţionale şi ministerului cu atribuţii în domeniul ordinii publice sunt reglementate prin legi speciale, iar în privinţa celorlalte ministere, prin hotărâre a Guvernului.
(4)Prin actul de înfiinţare, respectiv de organizare şi funcţionare al ministerului se stabilesc funcţiile şi atribuţiile specifice, organigrama şi numărul de posturi ale ministerelor în raport cu importanţa, complexitatea şi specificul competenţei atribuite.
(5)Prim-ministrul poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin înfiinţarea, desfiinţarea sau, după caz, divizarea ori comasarea unor ministere. Parlamentul acceptă modificarea structurii Guvernului în condiţiile art. 85 alin. (3) din Constituţie.
(6)Prim-ministrul poate solicita Parlamentului ca unii dintre viceprim-miniştri să aibă şi calitatea de coordonator al activităţii unor ministere. Ministerele care se află în coordonarea fiecărui viceprim-ministru se stabilesc de prim-ministru.
Art. 63
(1)Ministerele au în structura organizatorică direcţii generale, direcţii, servicii şi alte compartimente funcţionale.
(2)Atribuţiile compartimentelor funcţionale ale ministerelor se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare al ministerului, aprobat prin ordin al ministrului.

Art. 64: Organizarea activităţii ministerelor în străinătate
(1)În funcţie de natura atribuţiilor, unele ministere pot avea în domeniul lor de activitate compartimente în străinătate, înfiinţate în condiţiile legii.
(2)Înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare se aprobă de Preşedintele României, la propunerea Guvernului.
Art. 65: Colegiul ministerului
(1)Pe lângă ministru funcţionează, ca organ consultativ, colegiul ministerului.
(2)Componenţa şi regulamentul de funcţionare ale colegiului ministerului se aprobă prin ordin al ministrului.
(3)Colegiul ministerului se întruneşte, la cererea şi sub conducerea ministrului, pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerului.
Art. 66: Personalul ministerului
(1)Personalul din cadrul ministerului poate avea calitatea de funcţionar public, de funcţionar public cu statut special sau poate fi personal contractual, după caz, în condiţiile legii.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), prin lege sau în actul normativ de organizare şi funcţionare al ministerului pot fi prevăzute şi alte categorii de personal.
CAPITOLUL IV:Alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale
Art. 67: Organe de specialitate în subordinea Guvernului
(1)Guvernul poate înfiinţa în subordinea sa, cu avizul conform al Curţii de Conturi, organe de specialitate, altele decât ministerele.
(2)Competenţa organelor prevăzute la alin. (1) este distinctă de cea a Guvernului şi de cea a ministerelor.
(3)Dispoziţiile prezentului cod, prin care se reglementează organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, se aplică în mod corespunzător şi celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu excepţia unor instituţii de interes public a căror organizare şi funcţionare sunt reglementate prin legi speciale.
(4)Natura funcţiilor deţinute de conducătorii organelor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin actul de înfiinţare al acestora.
Art. 68: Organe centrale de specialitate în subordinea ministerelor
(1)Ministerele pot înfiinţa în subordinea lor organe de specialitate, cu avizul conform al Curţii de Conturi.
(2)Natura funcţiilor deţinute de conducătorii organelor de specialitate se stabileşte prin actul de înfiinţare, respectiv, după caz, de organizare şi funcţionare.
(3)Conducătorii organelor de specialitate din subordinea ministerului sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de ministru, dacă prin actele prevăzute la alin. (2) nu se prevede altfel.
TITLUL III:Autorităţile administrative autonome
Art. 69: Definiţia autorităţilor administrative autonome
Autorităţile administrative autonome prevăzute la art. 51 alin. (1) sunt autorităţi ale administraţiei publice centrale a căror activitate este supusă controlului Parlamentului, în condiţiile prevăzute de legile lor de înfiinţare, organizare şi funcţionare şi care nu se află în raporturi de subordonare faţă de Guvern, de ministere sau faţă de organele de specialitate ale acestora.
Art. 70: Înfiinţarea şi desfiinţarea autorităţilor administrative autonome
Înfiinţarea şi desfiinţarea autorităţilor administrative autonome se fac prin lege organică.
Art. 71: Conducerea autorităţilor administrative autonome
Numirea şi eliberarea din funcţie a conducerii autorităţilor administrative autonome se fac de către Parlament, în condiţiile prevăzute de legea de înfiinţare a acestora.
Art. 72: Statutul personalului autorităţilor administrative autonome
Categoriile de personal din autorităţile administrative autonome se stabilesc prin legea de înfiinţare a acestora, în condiţiile legii.
Art. 73: Conflictul de interese şi incompatibilităţile
(1)Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese aplicabil persoanelor care asigură conducerea autorităţilor administrative autonome şi care au rang de ministru sau secretar de stat este cel prevăzut de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Constatarea şi sancţionarea stării de incompatibilitate şi a conflictului de interese pentru persoanele care asigură conducerea autorităţilor administrative autonome şi care au rang de ministru sau secretar de stat se fac în condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Prin activităţi în domeniul didactic pe care persoanele care asigură conducerea autorităţilor administrative autonome şi care au rang de ministru sau secretar de stat le pot desfăşura, în condiţiile legislaţiei speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, se înţeleg activităţile prevăzute la art. 462 alin. (2).
Art. 74: Actele administrative ale autorităţilor administrative autonome
(1)În exercitarea atribuţiilor proprii prevăzute de lege, autorităţile administrative autonome emit sau, după caz, adoptă acte administrative a căror denumire este stabilită în legea de înfiinţare a acestora.
(2)Actele prevăzute la alin. (1) pot avea caracter normativ sau individual.
(3)Actele administrative cu caracter normativ prevăzute la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţiile prevăzute de lege.