Capitolul ii - Organizarea Sistemului Naţional - Ordonanță de urgență 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă

M.Of. 361

În vigoare
Versiune de la: 25 Octombrie 2025
CAPITOLUL II:Organizarea Sistemului Naţional
Art. 6
Sistemul Naţional are în compunere:
a)comitete pentru situaţii de urgenţă;
a1)Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă;

b)Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
c)servicii de urgenţă profesioniste şi servicii de urgenţă voluntare;

d)centre operative şi centre de coordonare şi conducere a intervenţiei;

e)comandantul acţiunii.
Art. 7
(1)Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt:
a)[textul din Art. 7, alin. (1), litera A. din capitolul II a fost abrogat la 30-dec-2014 de Art. II, punctul 1. din Ordonanta urgenta 89/2014]
a1)Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă;

b)comitetele ministeriale şi ale altor instituţii publice centrale pentru situaţii de urgenţă;
c)Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă;
d)comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă;
e)comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.
(2)Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt organisme interinstituţionale cu rol decizional în managementul situaţiilor de urgenţă, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora.

Art. 8
[textul din Art. 8 din capitolul II a fost abrogat la 30-dec-2014 de Art. II, punctul 2. din Ordonanta urgenta 89/2014]
Art. 81
(1)În vederea adoptării deciziilor strategice necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de tipurile de risc stabilite prin hotărâre a Guvernului, se constituie şi funcţionează Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă, denumit în continuare Comitetul naţional, sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, în calitate de preşedinte.
(2)Comitetul naţional are trei vicepreşedinţi, după cum urmează:
a)ministrul cu atribuţii în domeniul afacerilor interne;
b)ministrul cu atribuţii în domeniul administraţiei publice;
c)şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
(3)Comitetul naţional este un organism interinstituţional format din miniştri sau secretari de stat desemnaţi de aceştia şi conducători ai instituţiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceştia, în funcţie de tipurile de risc gestionate sau funcţiile de sprijin repartizate în competenţă în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.
(4)În cazul situaţiilor de urgenţă de amploare şi intensitate deosebită sau în cazul dezastrelor, suportul decizional al Comitetului naţional se asigură prin Centrul naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei.
(5)Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului naţional.

(51)Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă reprezintă şi apără drepturile şi interesele legitime ale Comitetului Naţional în faţa instanţelor de judecată şi a altor organe de jurisdicţie, în cauzele în care Comitetul Naţional este parte şi exercită căi de atac sau orice mijloace legale de apărare. În aceste cauze, renunţarea la judecată sau la calea de atac se aprobă prin notă, la propunerea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, de preşedintele Comitetului Naţional sau de persoana desemnată prin decizia acestuia.
(52)Cheltuielile de judecată derivate din acţiuni în reprezentarea intereselor statului se achită din bugetul Ministerului Afacerilor Interne.

(6)Directorul general al Direcţiei generale management operaţional din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă au calitatea de membri ai Comitetului naţional.
(7)Organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 82
(1)Pentru stabilirea strategiilor şi programelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, Comitetul naţional poate solicita consultarea unor experţi, specialişti, cadre didactice sau cercetători constituiţi în grupuri de suport tehnico-ştiinţific.
(2)Comitetul naţional şi grupurile de suport tehnico-ştiinţific, alături de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, asociaţiilor profesionale, sindicatelor, unităţilor de învăţământ superior şi institutelor de cercetare, instituţiilor culturale, ale cultelor şi asociaţiilor religioase recunoscute potrivit legii şi ai mass-mediei, formează Platforma naţională pentru reducerea riscurilor la dezastre.

Art. 9
(1)La ministere şi la alte instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă se constituie şi funcţionează sub conducerea miniştrilor, respectiv a conducătorilor instituţiilor publice centrale, comitete ministeriale pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete ministeriale.
(2)Comitetul ministerial se constituie prin ordin al ministrului ori al conducătorului instituţiei publice centrale, după caz, şi are în componenţă persoane cu putere de decizie, experţi şi specialişti din aparatul propriu al ministerului şi din unele instituţii şi unităţi aflate în subordinea acestuia, cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
(3)În componenţa comitetului ministerial, la solicitarea ministrului respectiv, pot fi cooptaţi şi reprezentanţi ai altor ministere şi instituţii cu atribuţii în domeniu.
Art. 10
(1)La nivelul municipiului Bucureşti se constituie, sub conducerea prefectului, Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.
(2)Din comitetul prevăzut la alin. (1) fac parte primarul general, primarii de sectoare, şefi de servicii publice deconcentrate, descentralizate şi de gospodărie comunală, manageri ai unor instituţii, regii autonome şi societăţi comerciale care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai agenţilor economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă.
(21)În cadrul comitetului prevăzut la alin. (1), inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti este vicepreşedintele cu atribuţii de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi în realizarea intervenţiei.

(3)Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin ordin al prefectului.
Art. 11
(1)La nivelul judeţelor se constituie, sub conducerea prefecţilor, comitete judeţene pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete judeţene.
(2)Din comitetul judeţean fac parte preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodărie comunală şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai agenţilor economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă.
(21)În cadrul comitetului judeţean, inspectorul-şef al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean este vicepreşedintele cu atribuţii de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi în realizarea intervenţiei.

(3)Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetelor judeţene se stabilesc prin ordine ale prefecţilor.
Art. 111
(1)În municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, competenţele prevăzute la art. 10 şi 11 se exercită, după caz, de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă sau de comitetul judeţean, în funcţie de zona afectată sau potenţial a fi afectată.

Art. 12
(1)La nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi al comunelor se constituie, sub conducerea primarului, comitete locale pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete locale.
(2)Din comitetul local fac parte un viceprimar, secretarul comunei, oraşului, sectorului sau municipiului, după caz, şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi agenţi economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă.
(3)Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetelor locale se stabilesc prin dispoziţie a primarului.

Art. 13
(1)Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, asigură coordonarea unitară şi permanentă a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă.

(2)În cadrul Inspectoratului General se organizează inspecţia de prevenire, centrul operaţional naţional şi alte structuri adecvate pentru managementul situaţiilor de urgenţă, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în comunicaţii, informatică şi relaţii publice.
(3)Centrul operaţional îndeplineşte permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare, avertizare, prealarmare, alertare şi coordonare tehnică operaţională la nivel naţional a situaţiilor de urgenţă.
(4)[textul din Art. 13, alin. (4) din capitolul II a fost abrogat la 30-dec-2014 de Art. II, punctul 8. din Ordonanta urgenta 89/2014]
(5)Inspectoratul General asigură, potrivit competenţelor legale, cooperarea şi reprezentarea la nivel naţional în domeniile protecţiei civile, apărării împotriva incendiilor şi gestionării situaţiilor de urgenţă.
Art. 131
(1)În scopul realizării activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, acţiunile desfăşurate de către structurile specializate ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pot fi înregistrate cu mijloacele foto-audio-video din dotare, fără consimţământul persoanelor vizate.
(2)Structurile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă sunt autorizate să fixeze, ocazional, cu mijloace foto-audio-video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative cu privire la activităţile desfăşurate în locuri publice şi private, fără consimţământul persoanelor private.
(3)Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conţinute de imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video în alte scopuri decât cele pentru care au fost colectate, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege şi numai dacă sunt asigurate garanţiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.
(4)Structurile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pot păstra imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video obţinute potrivit alin. (1) pentru o perioadă de 6 luni de la data obţinerii acestora, cu excepţia situaţiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen imaginile şi/sau înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile.

Art. 14
(1)Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare servicii de urgenţă profesioniste, care funcţionează ca inspectorate judeţene şi Bucureşti/Ilfov, asigură în zonele de competenţă coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă.

(2)În cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste se organizează inspecţii de prevenire, centre operaţionale şi alte structuri adecvate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în comunicaţii, informatică şi relaţii publice.
(3)Centrele operaţionale prevăzute la alin. (2) îndeplinesc permanent funcţiile prevăzute la art. 13 alin. (3) la nivelul judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti.
(4)Serviciile de urgenţă profesioniste, prin centrele operaţionale, asigură secretariatele tehnice permanente ale comitetelor judeţene şi al Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.
(5)Serviciile publice de urgenţă asigură, potrivit competenţelor legale în unităţile administrativ-teritoriale în care funcţionează, cooperarea în domeniile protecţiei civile, apărării împotriva incendiilor şi gestionării situaţiilor de urgenţă.
Art. 141
(1)În scopul realizării activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, acţiunile desfăşurate de personalul serviciilor de urgenţă profesioniste pot fi înregistrate cu mijloacele foto-audio-video din dotare, fără consimţământul persoanelor vizate.
(2)Serviciile de urgenţă profesioniste sunt autorizate să fixeze, ocazional, cu mijloace foto-audio-video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative cu privire la activităţile desfăşurate în locuri publice şi private, fără consimţământul persoanelor private.
(3)Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conţinute de imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video în alte scopuri decât cele pentru care au fost colectate, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege şi numai dacă sunt asigurate garanţiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.
(4)Serviciile de urgenţă profesioniste pot păstra imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video obţinute potrivit alin. (1) pentru o perioadă de 6 luni de la data obţinerii acestora, cu excepţia situaţiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen imaginile şi/sau înregistrările se distrug, prin proceduri ireversibile.

Art. 15
(1)La nivelul Secretariatului General al Guvernului, al ministerelor, al altor instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă, al municipiilor - cu excepţia municipiului Bucureşti -, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi comunelor se constituie centre operative pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare centre operative.

(2)La Secretariatul General al Guvernului, precum şi la ministerele şi instituţiile publice centrale cu atribuţii şi funcţii de sprijin complexe în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, stabilite prin hotărâre a Guvernului, centrele operative se constituie ca structuri cu activitate permanentă.

(3)Centrele operative prevăzute la alin. (2) îndeplinesc permanent funcţiile prevăzute la art. 13 alin. (3), în domeniile de competenţă, ale ministerelor şi instituţiilor publice centrale respective.
(4)Centrele operative prevăzute la alin. (2) se constituie din personalul aparatului propriu al autorităţii respective, prin ordin al ministrului, conducătorului instituţiei publice centrale sau prin dispoziţie a primarului.
(5)Centrele operative asigură secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la nivelul autorităţilor publice centrale sau locale prevăzute la alin. (1).
Art. 151
(1)Atunci când comandantul acţiunii este şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau persoana desemnată de acesta, coordonarea operaţională a situaţiilor de urgenţă la nivel naţional se realizează prin Centrul naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei, care asigură suportul decizional pentru comandantul acţiunii la nivel naţional şi pentru Comitetul naţional.
(2)Organizarea, funcţionarea şi componenţa Centrului naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 152
(1)La nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti se înfiinţează centrele de coordonare şi conducere a intervenţiei care asigură analiza, evaluarea situaţiei şi coordonarea acţiunilor de intervenţie şi asigură suportul decizional al comitetelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.
(2)Centrele judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei pentru situaţii de urgenţă au în compunere personal din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, precum şi experţi şi specialişti din cadrul instituţiilor şi operatorilor economici de interes local care asigură funcţii de sprijin.
(3)Centrele judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei îşi desfăşoară activitatea în spaţii puse la dispoziţie de către autorităţile administraţiei publice locale sau de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti.
(4)În funcţie de aria şi complexitatea situaţiei intervenite se pot crea centre de coordonare şi conducere a intervenţiei la nivel zonal, prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea secretarului de stat, şeful Departamentului pentru situaţii de urgenţă.

Art. 153
Cheltuielile curente şi de capital ale centrelor prevăzute la art. 151 şi art. 152 se asigură din bugetele instituţiilor care administrează spaţiile în care acestea funcţionează.

Art. 16
(1)În situaţii de urgenţă, coordonarea unitară a acţiunii tuturor forţelor implicate în intervenţie se realizează de către comandantul acţiunii, care este desemnat la nivel naţional, judeţean sau al municipiului Bucureşti, în funcţie de natura şi gravitatea evenimentului şi de mărimea categoriilor de forţe concentrate.
(2)Comandantul acţiunii este ajutat în îndeplinirea sarcinilor de unul sau mai mulţi comandanţi ai intervenţiei aflaţi la locul producerii evenimentului excepţional, de grupa operativă şi de punctul operativ avansat constituite potrivit reglementărilor în vigoare.
(3)Desemnarea şi competenţele comandantului acţiunii şi comandantului intervenţiei se stabilesc prin hotărârea Guvernului privind managementul tipurilor de risc.

Art. 17
Structura, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative se stabilesc pe baza regulamentului-cadru aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 18
(1)Sistemul de comunicaţii, de prelucrare automată şi de stocare a datelor necesare funcţionării Sistemului Naţional se asigură prin mijloace proprii ale Ministerului Afacerilor Interne, ale celor din dotarea Ministerului pentru Societatea Informaţională, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi ale altor componente ale sistemului naţional de apărare şi securitate naţională.

(2)Modalităţile de utilizare a sistemului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin protocoale de colaborare.
Art. 19
Principalele funcţii de sprijin pe care le pot îndeplini ministerele, celelalte organe centrale şi unele organizaţii neguvernamentale, în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, în cadrul managementului tipurilor de risc, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.