Secţiunea 2 - Acordarea dreptului de şedere permanentă - Ordonanță de urgență 194/2002 privind regimul străinilor în România*) - Republicare
M.Of. 421
În vigoare Versiune de la: 10 Iulie 2025
SECŢIUNEA 2:Acordarea dreptului de şedere permanentă
Art. 70: Dreptul de şedere pe termen lung
(1)Dreptul de şedere pe termen lung se acordă, la cerere, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe perioadă nedeterminată, străinilor care, la data soluţionării cererii, sunt titulari ai unui drept de şedere temporară sau beneficiari ai protecţiei internaţionale în România.
(2)Dreptul de şedere pe termen lung nu se acordă următoarelor categorii de străini:
a)titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii;
b)solicitanţi sau beneficiari de protecţie temporară;
c)solicitanţi sau beneficiari de protecţie în România, alta decât protecţia internaţională;
d)solicitanţi de protecţie internaţională;
e)titulari ai dreptului de şedere temporară conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu.
f)titulari ai unui drept de şedere obţinut pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier sau lucrător au pair.
(4)În situaţia în care, la încetarea dreptului de şedere pe termen lung în cazurile prevăzute la alin. (3) lit. b)-d), străinul se găseşte pe teritoriul României, în termen de 30 de zile de la data comunicării, acesta poate solicita eliberarea unui permis de şedere temporară pentru scopurile şi în condiţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.
(5)Străinului al cărui drept de şedere pe termen lung a încetat în condiţiile alin. (3) lit. b)-d) i se poate acorda un nou drept de şedere pe termen lung, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, după o nouă şedere continuă pe teritoriul României de cel puţin 12 luni.
(6)Dreptul de şedere pe termen lung al unui fost posesor de Carte albastră a UE nu încetează în cazul în care străinul poate face dovada că a lipsit de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pentru a exercita o activitate economică în calitate de angajat remunerat sau de lucrător independent, pentru a exercita o activitate pe bază de voluntariat sau pentru a studia în ţara de origine.
(1)Dreptul de şedere pe termen lung se acordă, la cerere, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe perioadă nedeterminată, străinilor care, la data soluţionării cererii, sunt titulari ai unui drept de şedere temporară sau beneficiari ai protecţiei internaţionale în România.
(2)Dreptul de şedere pe termen lung nu se acordă următoarelor categorii de străini:
a)titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii;
b)solicitanţi sau beneficiari de protecţie temporară;
c)solicitanţi sau beneficiari de protecţie în România, alta decât protecţia internaţională;
d)solicitanţi de protecţie internaţională;
e)titulari ai dreptului de şedere temporară conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu.
f)titulari ai unui drept de şedere obţinut pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier sau lucrător au pair.(3)Dreptul de şedere permanentă încetează în următoarele situaţii:
c)în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în care, în această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene sau în care titularul dreptului de şedere pe termen lung este minor, iar unul dintre părinţi este cetăţean român sau titular al unui drept de şedere pe teritoriul României;
e)la cerere sau la dobândirea cetăţeniei române;
f)în cazul absenţei de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi, a rezidentului pe termen lung, posesor al unui permis de şedere pe termen lung cu menţiunea "Fost posesor de Carte albastră a UE", sau a membrilor săi de familie cărora le-a fost acordat statutul de rezident pe termen lung.
g)în cazul anulării protecţiei internaţionale în condiţiile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când dreptul de şedere pe termen lung a fost obţinut în calitate de beneficiar al protecţiei internaţionale în România.
a)în cazul anulării sau revocării;
b)în cazul obţinerii unui drept de şedere permanentă pe teritoriul altui stat;
c)în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în care, în această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene sau în care titularul dreptului de şedere pe termen lung este minor, iar unul dintre părinţi este cetăţean român sau titular al unui drept de şedere pe teritoriul României;d)în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene.
e)la cerere sau la dobândirea cetăţeniei române;
f)în cazul absenţei de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi, a rezidentului pe termen lung, posesor al unui permis de şedere pe termen lung cu menţiunea "Fost posesor de Carte albastră a UE", sau a membrilor săi de familie cărora le-a fost acordat statutul de rezident pe termen lung.
g)în cazul anulării protecţiei internaţionale în condiţiile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când dreptul de şedere pe termen lung a fost obţinut în calitate de beneficiar al protecţiei internaţionale în România.
(4)În situaţia în care, la încetarea dreptului de şedere pe termen lung în cazurile prevăzute la alin. (3) lit. b)-d), străinul se găseşte pe teritoriul României, în termen de 30 de zile de la data comunicării, acesta poate solicita eliberarea unui permis de şedere temporară pentru scopurile şi în condiţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.
(5)Străinului al cărui drept de şedere pe termen lung a încetat în condiţiile alin. (3) lit. b)-d) i se poate acorda un nou drept de şedere pe termen lung, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, după o nouă şedere continuă pe teritoriul României de cel puţin 12 luni.
(6)Dreptul de şedere pe termen lung al unui fost posesor de Carte albastră a UE nu încetează în cazul în care străinul poate face dovada că a lipsit de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pentru a exercita o activitate economică în calitate de angajat remunerat sau de lucrător independent, pentru a exercita o activitate pe bază de voluntariat sau pentru a studia în ţara de origine.Art. 71: Condiţii de acordare a dreptului de şedere pe termen lung
(2)Străinilor de origine română, străinilor aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 131 alin. (6) posesori ai unui permis de şedere eliberat potrivit prevederilor art. 131 alin. (4), precum şi celor a căror şedere este în interesul statului român li se poate acorda dreptul de şedere pe termen lung fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).
(3)Minorii pot obţine drept de şedere pe termen lung numai dacă unul sau ambii părinţi sunt titulari ai unui drept de şedere pe termen lung. Acestor minori li se poate acorda dreptul de şedere pe termen lung fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1). În cazul în care numai unul dintre părinţi este titular al unui drept de şedere pe termen lung, este necesar consimţământul celuilalt părinte, în formă autentică.
(4)Străinilor care fac dovada că au efectuat, potrivit cotei proprii de participare, investiţii de minimum 1.000.000 euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de şedere pe termen lung fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b).
(1)Dreptul de şedere pe termen lung se acordă străinilor prevăzuţi la art. 70 alin. (1), dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)au avut drept de şedere temporară sau au beneficiat de protecţie internaţională pe teritoriul României, în mod continuu în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:
(i)în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul României mai mult de 6 luni consecutive şi nu depăşesc 10 luni de absenţă în total. Nu se consideră absenţă de pe teritoriul României dacă prin natura serviciului străinul s-a deplasat în străinătate pentru desfăşurarea unor activităţi de transport internaţional şi prezintă înscrisuri doveditoare în acest sens.
(ii)în această perioadă împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul naţional;
(iii)la stabilirea acestei perioade se iau în calcul jumătate din perioada de şedere în scop de studii;
(iv)la stabilirea acestei perioade nu se iau în calcul dreptul de şedere conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu şi nici dreptul de şedere obţinut pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier sau lucrător au pair;
(v)această perioadă se reduce la 4 ani, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale în România care participă activ la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii româneşti, inclusiv ca urmare a parcurgerii programelor de integrare prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
(vi)această perioadă se reduce la jumătate, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale în România căsătoriţi de cel puţin 5 ani cu un cetăţean român;
(vii)această perioadă se calculează începând cu data depunerii cererii în baza căreia s-a acordat protecţie internaţională în România, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale.
b)fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pe o perioadă de cel puţin 12 luni, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români;
g)nu constituie o ameninţare la adresa ordinii publice. Condiţia se consideră îndeplinită dacă străinul nu a săvârşit, cu intenţie, infracţiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani.
*) De la data aplicării în totalitate de către România a dispoziţiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emise în acest sens, la articolul 71, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
"(11)În situaţia în care străinii îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), dar fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informaţii Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, dreptul de şedere permanentă se acordă numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligaţiilor internaţionale şi numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene."
a)au avut drept de şedere temporară sau au beneficiat de protecţie internaţională pe teritoriul României, în mod continuu în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:
(i)în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul României mai mult de 6 luni consecutive şi nu depăşesc 10 luni de absenţă în total. Nu se consideră absenţă de pe teritoriul României dacă prin natura serviciului străinul s-a deplasat în străinătate pentru desfăşurarea unor activităţi de transport internaţional şi prezintă înscrisuri doveditoare în acest sens.
(ii)în această perioadă împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul naţional;
(iii)la stabilirea acestei perioade se iau în calcul jumătate din perioada de şedere în scop de studii;
(iv)la stabilirea acestei perioade nu se iau în calcul dreptul de şedere conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu şi nici dreptul de şedere obţinut pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier sau lucrător au pair;
(v)această perioadă se reduce la 4 ani, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale în România care participă activ la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii româneşti, inclusiv ca urmare a parcurgerii programelor de integrare prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
(vi)această perioadă se reduce la jumătate, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale în România căsătoriţi de cel puţin 5 ani cu un cetăţean român;
(vii)această perioadă se calculează începând cu data depunerii cererii în baza căreia s-a acordat protecţie internaţională în România, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale.
b)fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pe o perioadă de cel puţin 12 luni, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români;c)fac dovada asigurării sociale de sănătate;
d)fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, în condiţiile legii;
e)cunosc limba română cel puţin la un nivel satisfăcător;
f)nu prezintă pericol pentru securitatea naţională;
g)nu constituie o ameninţare la adresa ordinii publice. Condiţia se consideră îndeplinită dacă străinul nu a săvârşit, cu intenţie, infracţiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani.
*) De la data aplicării în totalitate de către România a dispoziţiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emise în acest sens, la articolul 71, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
"(11)În situaţia în care străinii îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), dar fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informaţii Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, dreptul de şedere permanentă se acordă numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligaţiilor internaţionale şi numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene."
(2)Străinilor de origine română, străinilor aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 131 alin. (6) posesori ai unui permis de şedere eliberat potrivit prevederilor art. 131 alin. (4), precum şi celor a căror şedere este în interesul statului român li se poate acorda dreptul de şedere pe termen lung fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).
(3)Minorii pot obţine drept de şedere pe termen lung numai dacă unul sau ambii părinţi sunt titulari ai unui drept de şedere pe termen lung. Acestor minori li se poate acorda dreptul de şedere pe termen lung fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1). În cazul în care numai unul dintre părinţi este titular al unui drept de şedere pe termen lung, este necesar consimţământul celuilalt părinte, în formă autentică.
(4)Străinilor care fac dovada că au efectuat, potrivit cotei proprii de participare, investiţii de minimum 1.000.000 euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de şedere pe termen lung fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b).(5)Dreptul de şedere pe termen lung se acordă posesorilor de Carte albastră a UE care au avut un drept de şedere legală şi continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, în calitate de posesor al Cărţii albastre a UE, al unui drept de şedere ca cercetător, ca student sau ca beneficiar de protecţie internaţională pe teritoriul statelor membre, din care drept de şedere continuă în ultimii 2 ani dinaintea datei de depunere a cererii în cauză, ca posesor al Cărţii albastre a UE, pe teritoriul României, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene mai mult de 12 luni consecutive şi nu depăşesc 18 luni de absenţă în total;
b)în această perioadă, împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene;
c)fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim brut garantat în plată, pe o perioadă de cel puţin 12 luni, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români;
d)fac dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
e)fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, în condiţiile legii;
f)cunosc limba română cel puţin la un nivel satisfăcător;
g)nu prezintă pericol pentru securitatea naţională;
h)nu constituie o ameninţare la adresa ordinii publice. Condiţia se consideră îndeplinită dacă străinul nu a săvârşit, cu intenţie, infracţiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani.
a)în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene mai mult de 12 luni consecutive şi nu depăşesc 18 luni de absenţă în total;
b)în această perioadă, împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene;
c)fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim brut garantat în plată, pe o perioadă de cel puţin 12 luni, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români;
d)fac dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
e)fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, în condiţiile legii;
f)cunosc limba română cel puţin la un nivel satisfăcător;
g)nu prezintă pericol pentru securitatea naţională;
h)nu constituie o ameninţare la adresa ordinii publice. Condiţia se consideră îndeplinită dacă străinul nu a săvârşit, cu intenţie, infracţiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani.Art. 72: Solicitarea dreptului de şedere permanentă
(3)Străinii prevăzuţi la art. 131 alin. (3) sunt exceptaţi de la prezentarea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a), c)-e).
(1)Străinii prevăzuţi la art. 70 alin. (1) trebuie să depună personal la formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări o cerere-tip însoţită de următoarele documente:
a)documentul de trecere a frontierei de stat;
b)acte doveditoare privind deţinerea legală a spaţiului de locuit;
c)acte doveditoare privind mijloacele de întreţinere;
d)dovada asigurării sociale de sănătate;
e)certificat de cazier judiciar, eliberat de autorităţile române.
(2)Cu prilejul depunerii cererii, solicitanţii vor susţine un interviu în vederea stabilirii nivelului de cunoaştere a limbii române.
(3)Străinii prevăzuţi la art. 131 alin. (3) sunt exceptaţi de la prezentarea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a), c)-e).Art. 73: Aprobarea dreptului de şedere permanentă
(1)Dreptul de şedere permanentă se aprobă de către şeful Oficiului Român pentru Imigrări.
(2)Cererile se analizează de către o comisie special constituită, prin dispoziţie a şefului Oficiului Român pentru Imigrări, comisie care formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte.
(3)Termenul de soluţionare a cererilor este de maximum 6 luni de la data înregistrării. Pentru motive obiective, şeful Oficiului Român pentru Imigrări poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu înştiinţarea solicitantului.
(4)Aprobarea se comunică în scris solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluţionarea cererii.
(5)În termen de 30 de zile de la primirea comunicării, străinul căruia i s-a aprobat dreptul de şedere permanentă în România este obligat să se prezinte la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării permisului de şedere permanentă.
(6)Acordarea dreptului de şedere permanentă pentru străinii membri de familie ai cetăţenilor români se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.
Art. 74: Refuzul acordării dreptului de şedere permanentă
(5)Decizia de refuz al acordării dreptului de şedere pe termen lung se ia ţinând cont de circumstanţele specifice ale fiecărui caz în parte, precum durata şederii şi existenţa legăturilor cu statul român, respectând principiul proporţionalităţii. Refuzul nu se bazează pe considerente economice.
(1)Dacă se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezenta secţiune, comisia constituită potrivit art. 73 alin. (2) propune şefului Oficiului Român pentru Imigrări refuzul acordării dreptului de şedere permanentă.
(2)Refuzul, precum şi motivele care au stat la baza acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluţionarea cererii.
(3)Refuzul acordării dreptului de şedere permanentă poate fi atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti.
(4)Refuzul acordării dreptului de şedere permanentă nu produce efecte juridice asupra dreptului de şedere al titularului cererii.
(5)Decizia de refuz al acordării dreptului de şedere pe termen lung se ia ţinând cont de circumstanţele specifice ale fiecărui caz în parte, precum durata şederii şi existenţa legăturilor cu statul român, respectând principiul proporţionalităţii. Refuzul nu se bazează pe considerente economice.Art. 75:
[textul din Art. 75 din capitolul IV, sectiunea 2 a fost abrogat la 28-nov-2014 de Art. 41, punctul 64. din titlul II din Ordonanta 25/2014]
Art. 76: Stabilirea domiciliului străinilor în România
Străinii titulari ai unui drept de şedere permanentă au dreptul să îşi stabilească sau să îşi schimbe domiciliul pe teritoriul României în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.