Capitolul iv - Prelungirea dreptului de şedere temporară. Acordarea dreptului de şedere permanentă - Ordonanță de urgență 194/2002 privind regimul străinilor în România*) - Republicare

M.Of. 421

În vigoare
Versiune de la: 10 Iulie 2025
CAPITOLUL IV:Prelungirea dreptului de şedere temporară. Acordarea dreptului de şedere permanentă
SECŢIUNEA 1:Prelungirea dreptului de şedere temporară în România
Art. 50: Condiţii de prelungire a dreptului de şedere temporară
(1)Străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă şedere, precum şi celor care sunt exceptaţi de la obligativitatea obţinerii vizei de lungă şedere li se poate prelungi dreptul de şedere temporară de către Oficiul Român pentru Imigrări sau de formaţiunile sale teritoriale, în condiţiile prevăzute în prezenta secţiune.
(2)Dreptul de şedere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă:
a)sunt îndeplinite în continuare condiţiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), e) şi h);

a1)[textul din Art. 50, alin. (2), litera A^1. din capitolul IV, sectiunea 1 a fost abrogat la 08-mar-2024 de Art. I, punctul 10. din Legea 28/2024]
b)nu a intervenit, pe perioada şederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) şi alin. (2) lit. b), b1) şi c);

c)posedă document de călătorie valabil, cu excepţia cazurilor în care documentul de călătorie a expirat după intrarea în România şi, din motive independente de voinţa străinului, acesta nu a putut fi prelungit;
d)solicită prelungirea dreptului de şedere pentru acelaşi scop pentru care i s-a acordat viza de lungă şedere sau i s-a prelungit dreptul de şedere în baza căruia se află pe teritoriul României, cu excepţia membrilor de familie ai cetăţeanului român sau ai străinului beneficiar al unui drept de şedere pe termen lung, dacă solicită prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei, a străinilor care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în scop de muncă, precum şi a străinilor care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară cu aplicarea art. 64 alin. (5);

e)a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat şederea în România;
f)face dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit şi locuieşte efectiv la adresa la care declară că are reşedinţa pe teritoriul României. În cazul străinilor care beneficiază de un drept de şedere pentru reîntregirea familiei, dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit se poate face de către sponsorul sau cetăţeanul român ai cărui membri de familie sunt şi cu care aceştia locuiesc efectiv.

g)prezintă dovada asigurării sociale de sănătate. La prima prelungire a dreptului de şedere, străinii pot prezenta o asigurare de sănătate pentru toate riscurile acoperite în mod obişnuit pentru cetăţenii români;

h)prezintă dovada achitării taxelor aferente prelungirii dreptului de şedere şi a costului documentului ce se emite în acest scop;
i)sunt îndeplinite condiţiile generale prevăzute în prezenta secţiune, precum şi condiţiile speciale de prelungire a dreptului de şedere în funcţie de scopul pentru care este solicitată aceasta.
*) De la data aplicării în totalitate de către România a dispoziţiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emise în acest sens, la articolul 50, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
"(21)În situaţia în care străinii nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) deoarece fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informaţii Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, dreptul de şedere poate fi prelungit, dar numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligaţiilor internaţionale şi numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene."

(3)Străinii sunt obligaţi ca, la expirarea valabilităţii documentelor prevăzute la alin. (2) lit. c), f) şi g), să întreprindă demersurile necesare prelungirii valabilităţii sau reînnoirii acestora.
(4)Prelungirea dreptului de şedere temporară se poate acorda şi pentru perioade mai mari de un an în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau pe bază de reciprocitate.

(5)Străinilor a căror şedere pe teritoriul României este în interesul statului român li se prelungeşte dreptul de şedere temporară, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului sau autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate adresată Inspectoratului General pentru Imigrări, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2), dacă nu prezintă pericol pentru ordinea publică ori securitatea naţională.

Art. 51: Solicitarea prelungirii dreptului de şedere temporară
(1)Cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară se depun personal de către solicitanţi, cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat şederea, la formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări de la locul de reşedinţă.
(11)Membrii de familie ai străinului prevăzut la art. 564 alin. (4) au obligaţia de a solicita prelungirea dreptului de şedere în termen de cel mult o lună de la intrarea în România.

(2)Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie, de un certificat medical eliberat de o instituţie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit la adresa la care declară că are reşedinţa pe teritoriul României, de dovada asigurării sociale de sănătate, a mijloacelor de întreţinere şi a taxelor aferente prelungirii dreptului de şedere şi costului documentului ce se emite în acest scop, precum şi de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în funcţie de scopul pentru care solicită aprobarea şederii în România.
(3)Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi făcută cu adeverinţă de salariu, talon de pensie, declaraţie privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente. La prima prelungire a dreptului de şedere temporară, în situaţia în care extrasul de cont este eliberat de o instituţie bancară din ţara de origine sau de reşedinţă a străinului, moneda contului trebuie să fie convertibilă în România.

(4)Cererea va fi soluţionată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. în cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor de prelungire a dreptului de şedere, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.
(41)În cazul în care informaţiile sau documentele furnizate, pe care se întemeiază cererea pentru prelungirea dreptului de şedere, sunt necorespunzătoare sau incomplete, Inspectoratul General pentru Imigrări îi comunică solicitantului informaţiile suplimentare cerute şi stabileşte un termen rezonabil pentru trimiterea acestora, dar nu mai mult de 30 de zile. Termenul prevăzut la alin. (4) se suspendă până la primirea de către Inspectoratul General pentru Imigrări a informaţiilor sau a documentelor suplimentare necesare. Dacă nu au fost furnizate informaţiile sau documentele suplimentare până la termenul prevăzut, cererea poate fi respinsă.

(42)Străinului aflat în perioadă de şedere legală pe teritoriul României la data depunerii cererii i se menţine dreptul de şedere până la data soluţionării acesteia.

(5)Când prelungirea dreptului de şedere este solicitată în baza căsătoriei şi sunt necesare verificări suplimentare conform art. 63, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit până la maximum 90 de zile, caz în care dreptul de şedere se prelungeşte de drept până la soluţionarea cererii.
(6)Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu. Neprezentarea la interviu poate constitui motiv de refuz al prelungirii dreptului de şedere, cu excepţia cazurilor în care solicitantul face dovada că neprezentarea se datorează unor motive independente de voinţa acestuia.

(7)În situaţia solicitării prelungirii dreptului de şedere în scopul reîntregirii familiei, interviul prevăzut la alin. (6) va fi susţinut de către ambii soţi.
(8)Cererea de prelungire a dreptului de şedere formulată de posesorul Cărţii albastre a UE obţinute într-un alt stat membru, depusă simultan cu cererile de prelungire a dreptului de şedere formulate de membrii de familie ai acestuia, se soluţionează în acelaşi timp.

Art. 52: Refuzul prelungirii dreptului de şedere temporară în România
(1)Dacă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile generale şi condiţiile speciale în funcţie de scopul şederii, prevăzute în prezenta secţiune, sau străinul se găseşte în una dintre situaţiile de revocare a dreptului de şedere temporară prevăzute la art. 77 alin. (3), prelungirea dreptului de şedere temporară se refuză.

(11)Decizia de refuz al prelungirii dreptului de şedere ia în considerare circumstanţele specifice fiecărui caz în parte, respectând principiul proporţionalităţii.

(2)Decizia de refuz al prelungirii dreptului de şedere, precum şi motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin decizia de returnare.

Subsecţiunea 1:Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi economice, profesionale şi comerciale
Art. 53
Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii care desfăşoară activităţi economice Străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi economice i se prelungeşte dreptul de şedere temporară în acest scop dacă:
a)prezintă dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legea specială;
b)face dovada mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de şedere.

Art. 54: Prelungirea dreptului de şedere pentru activităţi profesionale
Străinului intrat în România în scopul exercitării unei profesii liberale reglementate prin legi speciale i se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a)face dovada faptului că exercită în mod efectiv activitatea profesională în condiţiile prevăzute de legea specială;
b)face dovada mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de şedere.

Art. 55: Prelungirea dreptului de şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale
(1)Străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară, în următoarele condiţii:
a)are avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine;
b)deţine legal spaţiul pentru sediul social;
c)este acţionar sau asociat al societăţii comerciale, cu atribuţii de conducere sau de administrare;
d)deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 euro lunar, dacă este asociat.
(2)Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte următoarele condiţii:
a)activitatea societăţii comerciale se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri;
b)obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;
c)deţine legal spaţiul pentru sediul social;
d)este acţionar sau asociat al societăţii comerciale, cu atribuţii de conducere sau de administrare;
e)investiţia este concretizată în aport de capital sau tehnologie în valoare de 70.000 euro, în cazul acţionarului, sau 50.000 euro, în cazul asociatului, şi în crearea a cel puţin 15 locuri de muncă, în cazul acţionarului, respectiv 10 locuri de muncă, în cazul asociatului. În cazul creării de locuri de muncă, acestea trebuie să fie încadrate cu persoane angajate cu normă întreagă de muncă, în condiţiile legii;

f)deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 euro lunar, dacă este asociat, obţinute din activitatea desfăşurată pe teritoriul României.
(3)Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente:
a)planul de afaceri avizat de Agenţia Română pentru Investiţii Străine;
b)document eliberat de Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, care să ateste că activitatea se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri;

c)certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea, sediul social şi obiectul principal de activitate al societăţii comerciale, menţiunile efectuate la comunicarea instanţelor de judecată, durata de funcţionare a societăţii comerciale, principalii indicatori economico-financiari, respectiv total active imobilizate, cifra de afaceri, profit net sau pierderi, număr mediu de salariaţi.

d)înscrierile de menţiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societăţii comerciale;
e)[textul din Art. 55, alin. (3), litera E. din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 1 a fost abrogat la 31-iul-2011 de Art. I, punctul 80. din Legea 157/2011]
f)adeverinţă eliberată de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte numărul persoanelor angajate.

(4)În cazul investiţiilor de cel puţin 150.000 euro sau dacă au fost create cel puţin 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întreţinere se poate face şi cu alte documente legale. Pentru investiţiile de cel puţin 200.000 euro sau dacă au fost create cel puţin 50 de locuri de muncă, nu este necesară dovada mijloacelor de întreţinere.

(5)Dreptul de şedere temporară în acest scop se prelungeşte succesiv pentru perioade de până la un an, iar în cazul străinilor care fac dovada că au efectuat investiţii de minimum 500.000 euro sau că au creat peste 50 de locuri de muncă cu normă întreagă dreptul de şedere se prelungeşte pe perioade de 3 ani.

(6)Cuantumul investiţiei şi numărul locurilor de muncă se calculează în funcţie de cota de participare a asociatului sau acţionarului la societatea comercială.
Subsecţiunea 2:Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii angajaţi în muncă
Art. 56: Prelungirea dreptului de şedere temporară în scop de muncă
(1)Străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, încheiat în termen de 15 zile lucrătoare de la intrarea pe teritoriul României sau, după caz, de la obţinerea noului aviz de angajare, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuie să fie cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut.

(11)Prevederile alin. (1) referitoare la termenul de încheiere a contractului individual de muncă nu se aplică în cazul în care neîncheierea contractului individual de muncă se datorează culpei angajatorului.

(2)Prevederile alin. (1) referitoare la nivelul salariului înscris în contractul de muncă nu se aplică în cazul străinilor angajaţi în sistemul bugetar, al căror salariu este stabilit potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu excepţia lucrătorilor înalt calificaţi.

(3)[textul din Art. 56, alin. (3) din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 2 a fost abrogat la 10-nov-2018 de Art. I, punctul 22. din Legea 247/2018]
(4)Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară în scop de muncă se acordă dacă străinul prezintă următoarele documente:
a)contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor;

b)[textul din Art. 56, alin. (4), litera B. din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 2 a fost abrogat la 08-mai-2025 de Art. I, punctul 2. din Legea 53/2025]
(5)Prin excepţie de la alin. (1) şi (4), străinilor care sunt numiţi la conducerea unei filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în baza unui contract de mandat ori a altui document cu aceeaşi valoare juridică, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă fără prezentarea unui contract de muncă, dacă fac dovada mijloacelor de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată în această calitate, cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

(6)Dreptul de şedere temporară în scop de muncă se prelungeşte în condiţiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, dar nu mai mult de 2 ani.

(61)Dreptul de şedere temporară pentru lucrătorii stagiari se prelungeşte în condiţiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, fără a depăşi o durată totală de şedere de un an pe teritoriul României, în această calitate.

(7)Străinilor, lucrători înalt calificaţi, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă în condiţiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă plus 3 luni, dar nu mai mult de 3 ani.

(71)Străinilor, lucrători sezonieri, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă în condiţiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă plus 5 zile, fără a depăşi o durată totală de şedere pe teritoriul României în calitate de lucrător sezonier de 180 de zile în decursul oricărei perioade de 365 de zile precedente fiecărei zile de şedere a străinului pe teritoriul României în calitate de lucrător sezonier.

(8)Prelungirea ulterioară a dreptului de şedere temporară în scop de muncă se acordă fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (4) pentru întreaga perioadă în care străinul beneficiază de indemnizaţie de şomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.
(9)Dacă raportul de muncă al străinului încetează înainte de expirarea perioadei pentru care a fost eliberat permisul unic sau Cartea albastră a UE, acestea rămân valabile până la expirarea perioadei pentru care au fost eliberate, dar nu mai mult decât perioada în care străinul beneficiază de indemnizaţie de şomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sau nu mai mult de 90 de zile de la data înregistrării încetării raportului de muncă dacă străinul nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj.

(91)Dacă în termenul de valabilitate a permisului unic sau a Cărţii albastre a UE, calculat potrivit alin. (9), se solicită eliberarea unui aviz de angajare pentru străinul în cauză, în condiţiile legislaţiei speciale privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, dreptul de şedere temporară în scop de muncă nu încetează mai devreme de 5 zile lucrătoare de la data soluţionării cererii de eliberare a avizului de angajare.

(92)Dacă la depunerea cererii de eliberare a Cărţii albastre a UE sau pe perioada valabilităţii acesteia Inspectoratul General pentru Imigrări constată că nu mai este îndeplinită condiţia prevăzută la art. 50 alin. (2) lit. g) din cauze neimputabile străinului, Inspectoratul General pentru Imigrări informează în scris străinul în cauză cu privire la obligaţia acestuia ca, în termen de 180 de zile de la data primirii informării, să îşi reglementeze situaţia cu actualul angajator sau să identifice un nou angajator.

(10)Pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară în scop de muncă în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi cu prezentarea copiei avizului de angajare eliberat în condiţiile legislaţiei speciale privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, fără obligativitatea obţinerii unei vize de lungă şedere pentru angajare în muncă, străinii din următoarele categorii:
a)străinii, titulari ai unui drept de şedere temporară pentru studii, care solicită prelungirea dreptului de şedere în scop de muncă după finalizarea studiilor;
b)străinii, titulari ai unui drept de şedere temporară în scop de muncă, în calitate de lucrători sezonieri sau ai unui drept de şedere temporară în scop de detaşare, care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în scop de muncă, în calitate de lucrători permanenţi;
c)străinii care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară cu aplicarea art. 64 alin. (5).

d)străinii, beneficiari ai protecţiei internaţionale, precum şi membrii de familie ai cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene care îşi exercită dreptul la libera circulaţie, în calitate de lucrători înalt calificaţi.

(11)Străinii, posesori ai unui permis de şedere temporară valabil, acordat în scopul reîntregirii familiei, care au beneficiat anterior de un drept de şedere pe teritoriul României în calitate de membri de familie ai unui cetăţean român şi care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 64 alin. (2), pot solicita prelungirea dreptului de şedere în scop de muncă în condiţiile prevăzute la alin. (1), fără obligativitatea obţinerii unei vize de lungă şedere pentru angajare în muncă.

(111)Străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă în calitate de lucrător au pair li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu timp parţial, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că durata timpului de muncă nu depăşeşte 25 de ore pe săptămână, iar cuantumul salariului este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, calculat la fracţia de timp lucrată.
(112)Dreptul de şedere temporară pentru lucrătorii au pair se prelungeşte în condiţiile prevederilor alin. (111) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă cu timp parţial, fără a depăşi o durată totală de şedere de un an pe teritoriul României, în această calitate.

(12)[textul din Art. 56, alin. (12) din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 2 a fost abrogat la 08-mar-2024 de Art. I, punctul 17. din Legea 28/2024]
Art. 561: Prelungirea dreptului de şedere temporară în scop de detaşare
(1)Străinilor intraţi în România în scopul detaşării li se prelungeşte dreptul de şedere temporară de la data depunerii cererii, dacă:
a)beneficiarul prestării de servicii a obţinut un aviz de detaşare, în condiţiile legii;
b)prezintă decizia de detaşare, tradusă şi legalizată;
c)prezintă dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

(2)Străinilor prevăzuţi la art. 441 alin. (3) lit. b) şi c) li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă următoarele documente:
a)ordinul ministrului de resort sau, după caz, solicitarea expresă a organelor administraţiei publice centrale sau locale ori a autorităţilor administrative autonome;
b)adresă din partea beneficiarului prestării de servicii din care să rezulte activitatea desfăşurată de străin şi durata acesteia;
c)dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

(3)Dreptul de şedere se prelungeşte pentru o perioadă de până la un an într-un interval de 5 ani de la data depunerii cererii de prelungire a dreptului de şedere.
(4)Străinilor angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul pe teritoriul unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, detaşaţi în România, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară, fără a fi limitaţi la intervalul prevăzut la alin. (3), dacă prezintă următoarele documente:
a)copia contractului individual de muncă, înregistrat la autorităţile competente din statul membru respectiv, tradus şi legalizat;
b)permisul de şedere valabil eliberat de statul în care îşi are sediul angajatorul, în original şi în copie;
c)copia actului de detaşare, tradus şi legalizat;
d)dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

(5)Străinilor care au obţinut un aviz de detaşare în baza avizului Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice li se prelungeşte dreptul de şedere dacă prezintă documentele prevăzute la alin. (1), fără a fi limitaţi la intervalul prevăzut la alin. (3).

Art. 562: Prelungirea dreptului de şedere temporară în scop de detaşare în calitate de lucrător ICT
(1)Prin excepţie de la prevederile art. 561, străinilor intraţi în România în scopul detaşării în calitate de lucrători ICT li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de detaşare de la data depunerii cererii, dacă:
a)beneficiarul prestării de servicii a obţinut un aviz de detaşare pentru lucrătorul ICT în cauză, în condiţiile legislaţiei speciale privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României;
b)prezintă dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

(2)În situaţia în care prima şedere a străinului se efectuează pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit pe teritoriul României prevăzută la art. 51 alin. (2) se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări cel mai târziu la data începerii activităţii în muncă la beneficiarul prestării de servicii din România.
(3)[textul din Art. 56^2, alin. (3) din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 2 a fost abrogat la 10-nov-2018 de Art. I, punctul 30. din Legea 247/2018]
(4)Dreptul de şedere temporară în scop de detaşare în calitate de lucrător ICT se prelungeşte pentru toată durata transferului în cadrul aceleiaşi companii, dar nu mai mult de 3 ani pentru cadrele de conducere şi specialişti şi de un an pentru angajaţii stagiari de la data intrării pe teritoriul României în acest scop.
(5)Prelungirea ulterioară a dreptului de şedere temporară în scop de detaşare în calitate de lucrător ICT se acordă fără a depăşi în total 3 ani pentru cadrele de conducere şi specialişti şi un an pentru angajaţii stagiari de la data intrării pe teritoriul României în acest scop, în situaţia în care durata iniţială a transferului în cadrul aceleiaşi companii a fost prelungită, dacă străinul prezintă următoarele documente;
a)copia actului prin care a fost prelungită detaşarea, tradus şi legalizat, din cuprinsul căruia să rezulte durata pentru care a fost prelungit transferul în cadrul aceleiaşi companii şi menţinerea celorlalte condiţii de detaşare;
b)dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

(6)În situaţia în care, imediat după prelungirea dreptului de şedere temporară potrivit alin. (5), străinul urmează să efectueze o şedere pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit pe teritoriul României prevăzută la art. 51 alin. (2) se comunică Inspectoratului General pentru Imigrări cel mai târziu la data începerii activităţii în muncă la beneficiarul prestării de servicii din România.
Art. 563: Dreptul de şedere temporară m scop de detaşare în calitate de lucrător ICT în cadrul unei mobilităţi
(1)Străinul, titular al unui permis ICT valabil, eliberat de un alt stat membru al Uniunii Europene, poate intra şi rămâne pe teritoriul României pentru a desfăşura activităţi în muncă în calitate de lucrător ICT, fără obligativitatea obţinerii unei vize, de la data depunerii de către beneficiarul prestării de servicii din România, în condiţiile legislaţiei speciale privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, a cererii de eliberare a avizului de detaşare pentru lucrătorii ICT din alte state membre ale Uniunii Europene care urmează a fi detaşaţi pe teritoriul României pentru o perioadă de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, situaţie denumită în continuare mobilitate pe termen scurt, sau a avizului de detaşare pentru lucrătorii ICT din alte state membre ale Uniunii Europene care urmează a fi detaşaţi pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 90 de zile, situaţie denumită în continuare mobilitate pe termen lung, până la soluţionarea acesteia.
(2)Străinul, titular al unui permis ICT valabil, eliberat de un alt stat membru al Uniunii Europene, poate intra şi rămâne pe teritoriul României, fără obligativitatea obţinerii unei vize, pentru a desfăşura activităţi în muncă în calitate de lucrător ICT în cadrul unei mobilităţi la beneficiarul prestării de servicii din România care a obţinut, în condiţiile legislaţiei speciale privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, un aviz de detaşare în cadrul unei mobilităţi pe termen scurt sau pe termen lung.
(3)Perioadele de şedere potrivit alin. (1) şi (2), cumulate, nu pot depăşi o perioadă de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.
(4)Străinului, titular al unui permis ICT valabil, eliberat de un alt stat membru al Uniunii Europene, i se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de detaşare în calitate de lucrător ICT în cadrul mobilităţii pe termen lung dacă:
a)beneficiarul prestării de servicii a obţinut un aviz de detaşare în cadrul mobilităţii pe termen lung pentru lucrătorul ICT în cauză, în condiţiile legislaţiei speciale privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României;
b)prezintă dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

(5)[textul din Art. 56^3, alin. (5) din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 2 a fost abrogat la 10-nov-2018 de Art. I, punctul 33. din Legea 247/2018]
(6)Dreptul de şedere temporară în scop de detaşare în calitate de lucrător ICT în cadrul unei mobilităţi pe termen lung se prelungeşte pentru toată durata detaşării pe teritoriul României, fără a depăşi o perioadă egală cu durata de şedere prevăzută a se efectua pe teritoriul primului stat membru sau valabilitatea permisului ICT eliberat de primul stat membru.
(7)Prelungirea ulterioară a dreptului de şedere temporară în scop de detaşare în calitate de lucrător ICT în cadrul mobilităţii pe termen lung se acordă, cu aplicarea alin. (4) şi (6), în situaţia în care durata iniţială a detaşării pe teritoriul României sau valabilitatea permisului ICT eliberat de primul stat membru a fost prelungită, dacă străinul prezintă următoarele documente:
a)copia actului prin care a fost prelungită detaşarea pe teritoriul României, tradus şi legalizat, din cuprinsul căruia să rezulte durata pentru care a fost prelungită detaşarea pe teritoriul României şi menţinerea celorlalte condiţii de detaşare, sau, după caz, copia noului permis ICT valabil, eliberat de primul stat;
b)dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

(8)Aprobarea cererii de prelungire a dreptului de şedere temporară în scop de detaşare în calitate de lucrător ICT în cadrul mobilităţii pe termen lung se comunică de către Inspectoratul General pentru Imigrări autorităţilor competente din primul stat membru.

Art. 564: Dreptul de şedere temporară în scop de muncă în calitate de lucrător înalt calificat în cadrul unei mobilităţi
(1)Străinul care deţine o Carte albastră a UE valabilă, eliberată de un stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen, poate intra şi rămâne în România, în vederea desfăşurării unei activităţi economice, pentru o perioadă de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, fără a fi necesară obligaţia deţinerii avizului de angajare eliberat în condiţiile legislaţiei speciale privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României.
(2)Străinul care deţine o Carte albastră a UE valabilă, eliberată de un stat membru care nu aplică integral acquis-ul Schengen, are dreptul de intrare şi de şedere în scopul desfăşurării unei activităţi economice timp de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile pe baza Cărţii albastre a UE şi a unui document de călătorie valabil, fără a fi necesară obligaţia deţinerii avizului de angajare eliberat în condiţiile legislaţiei speciale privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României.
(3)Prin activitate economică în sensul alin. (1) şi (2) se înţelege o activitate temporară legată direct de interesele comerciale ale angajatorului şi de sarcinile profesionale ale posesorului Cărţii albastre a UE pe baza contractului de muncă în primul stat membru, inclusiv participarea la întâlniri de afaceri interne sau externe, participarea la conferinţe sau seminare, negocierea de acorduri comerciale, efectuarea de activităţi de vânzare sau de marketing, explorarea oportunităţilor de afaceri sau participarea la activităţi de instruire şi pregătire.
(4)După 12 luni de şedere legală în primul stat membru sau după 6 luni de şedere legală în al doilea stat membru, ca posesor de Carte albastră a UE, străinul are dreptul să intre, să îşi stabilească reşedinţa şi să lucreze în România, în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat, pe baza Cărţii albastre a UE şi a unui document de călătorie valabil, fără a fi necesară obligaţia deţinerii avizului de angajare eliberat în condiţiile legislaţiei speciale privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României. În termen de cel mult o lună de la intrarea în România, străinul are obligaţia de a solicita eliberarea unei Cărţi albastre a UE.
(5)Străinului prevăzut la alin. (4) i se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă în calitate de lucrător înalt calificat în cadrul mobilităţii pe termen lung, dacă prezintă:
a)Cartea albastră a UE, valabilă;
b)contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, încheiat pe o durată de cel puţin 6 luni, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut;
c)documentul de recunoaştere a studiilor, eliberat de Ministerul Educaţiei, în condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu, sau diploma de studii/certificatul de calificare eliberată/eliberat de unităţi/instituţii de învăţământ acreditate în România, care face dovada calificării din învăţământul superior, atât în cazul profesiilor reglementate, cât şi în cazul profesiilor nereglementate.
(6)Aprobarea sau respingerea cererii de eliberare a Cărţii albastre a UE se comunică de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în scris, primului stat membru, în termen de 30 de zile de la data deciziei, atunci când România este al doilea stat membru, împreună cu motivele pentru respingerea cererii, dacă este cazul.

Art. 57: Prelungirea dreptului de şedere pentru străinii al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state
(1)Condiţiile referitoare la intrarea şi şederea străinilor al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state sunt prevăzute în aceste acorduri.
(2)Angajatorul sau beneficiarul prestării de servicii, după caz, are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la intrarea în România a străinilor prevăzuţi la alin. (1), să comunice, în scris, formaţiunii Inspectoratului General pentru Imigrări competente teritorial situaţia nominală a acestora.

Subsecţiunea 3:Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii veniţi în scop de studii
Art. 58: Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru studii
(1)Străinii intraţi în România pentru studii pot solicita prelungirea dreptului de şedere, astfel:
a)în cazul studenţilor, pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor, plus 3 luni, dacă:
(i)sunt înscrişi la studii la o instituţie de învăţământ de stat ori particulară, acreditată sau autorizată provizoriu potrivit legii, forma de învăţământ cursuri cu frecvenţă;

(ii)fac dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru o perioadă de cel puţin 6 luni;

b)în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi sau program educaţional, pe o perioadă care să nu depăşească un an, dacă:
(i)sunt înscrişi la o unitate de învăţământ de stat sau particulară, acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii, forma de învăţământ cu frecvenţă;
(ii)participă într-un program de schimb de elevi sau într-un program educaţional, realizat de o organizaţie constituită în condiţiile legii şi recunoscută pentru acest scop;
(iii)organizaţia care realizează schimbul de elevi sau programul educaţional îşi asumă responsabilitatea pentru asigurarea cazării, a mijloacelor de întreţinere şi a eventualelor costuri privind executarea măsurii de îndepărtare.

c)în cazul străinilor intraţi în România în calitate de stagiari care participă la un program de formare profesională neremunerată, dacă prezintă:
(i)acord de formare profesională;
(ii)angajament scris al entităţii-gazdă, în sensul că, în cazul în care un stagiar rămâne în mod ilegal pe teritoriul României, entitatea respectivă răspunde de rambursarea cheltuielilor suportate din fonduri publice pentru şederea şi îndepărtarea stagiarului respectiv;
(iii)dovada deţinerii unei diplome de absolvire a învăţământului superior în ultimii 2 ani care precedă data cererii sau dovada participării la un ciclu de studii care conduce la obţinerea unei astfel de diplome;
(iv)dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de cel puţin nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pentru o perioadă de cel puţin 6 luni;
d)în cazul străinilor prevăzuţi la art. 45 alin. (2) lit. b1), pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor, plus 3 luni, dacă:
(i)sunt înscrişi la o unitate de învăţământ de stat sau particulară, autorizată să funcţioneze provizoriu/acreditată, nivel de învăţământ liceal sau postliceal, inclusiv învăţământul terţiar nonuniversitar, cu frecvenţă;
(ii)prezintă încuviinţarea părinţilor, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supravieţuitor sau a unei alte persoane care are calitatea de reprezentant legal, în forma unui act autentificat notarial, apostilat sau supralegalizat, după caz, şi însoţit de traducerea în limba română a actului autentificat notarial care să fie legalizată, cu apostilă sau supralegalizare, după caz, cu privire la şederea pe teritoriul României în scop de studii, dacă străinul este minor;
(iii)fac dovada achitării taxei de şcolarizare, în cazul celor pentru care există obligaţia plăţii taxei;
(iv)prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu acelaşi obiect şi aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din statul de domiciliu sau reşedinţă, dacă solicitantul este major;

e)în cazul străinilor prevăzuţi la art. 45 alin. (51), pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor, dacă fac dovada că:
(i)sunt bursieri la o instituţie de învăţământ universitar de stat, acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii, cu frecvenţă;
(ii)au încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea în scop de studii pe teritoriul României, în cazul minorilor.

(11)Străinilor care nu au absolvit studiile în perioada acordată iniţial li se poate aproba prelungirea ulterioară a dreptului de şedere, în scopul finalizării studiilor, pentru o perioadă de maximum un an.

(2)Bursierilor statului român, străinilor de origine română, precum şi străinilor bursieri ai instituţiilor de învăţământ universitar de stat, acreditate ori autorizate provizoriu potrivit legii, li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru studii, fără îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (ii).

(21)Permisele de şedere pentru bursierii statului român se acordă cu scutire de la plata taxelor.

(3)Dreptul de şedere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 6 luni după absolvirea studiilor, în vederea definitivării situaţiei şcolare sau universitare, precum şi pentru autentificarea documentelor de studii în acest scop.

(4)Dreptul de şedere temporară pentru studii se poate prelungi cu 9 luni după absolvirea studiilor, pentru căutarea unui loc de muncă şi efectuarea formalităţilor de angajare în muncă sau în vederea deschiderii unei afaceri, cu prezentarea documentelor care atestă finalizarea studiilor.
(5)Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere al străinilor prevăzuţi la alin. (4) se acordă în condiţiile prevăzute la art. 55 sau art. 56, după caz, fără obligativitatea obţinerii unei vize de lungă şedere.

Art. 581: Dreptul de şedere temporară în scop de studii în cadrul unei mobilităţi
(1)Străinul, titular al unui permis de şedere în scop de studii sau al unei vize de lungă şedere în scop de studii, valabile, eliberate de un alt stat membru al Uniunii Europene, poate intra şi rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă de până la 360 de zile, denumită în continuare mobilitatea studentului, fără obligativitatea obţinerii unei vize, dacă:
a)participă la cursurile unei instituţii de învăţământ superior în cadrul unor programe ale Uniunii Europene sau multilaterale care cuprind măsuri de mobilitate sau al unui acord între două sau mai multe instituţii de învăţământ superior;
b)a fost transmisă o notificare de către instituţia de învăţământ superior la formaţiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări pe a cărei rază străinul urmează să îşi desfăşoare activitatea.
(2)Notificarea prevăzută la alin. (1) lit. b) se transmite cu cel puţin 30 de zile înaintea începerii cursurilor şi cuprinde în mod obligatoriu cel puţin următoarele documente:
a)copia documentului de trecere a frontierei, valabil;
b)copia permisului de şedere sau a vizei de lungă şedere eliberate de primul stat membru;
c)dovada că studiile sunt desfăşurate în cadrul unui program al Uniunii Europene sau multilateral care cuprinde măsuri de mobilitate sau în baza unui acord între două sau mai multe instituţii de învăţământ superior;
d)scrisoarea de acceptare la studii eliberată de instituţia de învăţământ superior acreditată;
e)dovada duratei şi a datelor planificate pentru participarea la studii în cazul în care acestea nu sunt specificate în dovada de acceptare la studii;
f)dovada că studentul deţine asigurare de sănătate pentru toate riscurile împotriva cărora sunt în mod normal asiguraţi cetăţenii români;
g)dovada că pe perioada şederii în România studentul deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pentru o perioadă de cel puţin 6 luni;
h)adresa la care studentul va locui pe teritoriul României.
(3)În termen de maximum 30 de zile de la transmiterea notificării, formaţiunea teritorială competentă a Inspectoratului General pentru Imigrări poate formula obiecţii cu privire la mobilitatea studentului, atunci când:
a)străinul se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 77 alin. (3) lit. b) şi c) sau art. 81 alin. (2) lit. a)-d) şi f);
b)notificarea nu conţine documentele prevăzute la alin. (2);
c)valabilitatea documentelor prevăzute la alin. (2) a expirat;
d)notificarea nu a fost transmisă în termenul prevăzut la alin. (2).
(4)Obiecţiile la mobilitatea studentului se comunică în scris, în termen de până la 5 zile de la data formulării acestora, autorităţilor competente ale primului stat membru şi instituţiei de învăţământ superior care a transmis notificarea şi au drept consecinţă interzicerea participării la cursurile instituţiei de învăţământ superior pe teritoriul României.

Art. 59: Schimbarea profilului de studiu
(1)Străinul căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere în scop de studii în România poate schimba profilul de studiu sau al specializării profesionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu condiţia ca durata totală a şederii prevăzută pentru studiile iniţiale să nu fie depăşită.
(2)În situaţia în care, prin schimbarea profilului de studiu sau a specializării profesionale, se depăşeşte durata totală a şederii prevăzută pentru studiile iniţiale, este necesară obţinerea unei noi vize de lungă şedere în scop de studii.
Art. 60: Activitatea profesională a străinilor admişi la studii
(1)Străinii cărora li s-a acordat dreptul de şedere în scop de studii pot lucra pentru a-şi completa mijloacele de întreţinere numai cu program redus.
(2)[textul din Art. 60, alin. (2) din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 3 a fost abrogat la 28-nov-2014 de Art. 41, punctul 52. din titlul II din Ordonanta 25/2014]
Art. 61:
[textul din Art. 61 din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 3 a fost abrogat la 28-nov-2014 de Art. 41, punctul 53. din titlul II din Ordonanta 25/2014]
Subsecţiunea 4:Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei
Art. 62: Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei
(1)Străinilor intraţi în România în conformitate cu prevederile art. 46, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 46 alin. (16), li se poate prelungi dreptul de şedere, astfel:
a)pentru soţul/soţia sponsorului, dacă:
(i)prezintă documente din care să rezulte existenţa căsătoriei;
(ii)nu există o stare de bigamie sau de poligamie;
(iii)soţii locuiesc împreună;
(iv)fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea sau, după caz, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, dacă sponsorul este titularul unui drept de şedere pe termen lung ori al unui drept de şedere temporară acordat pe o perioadă mai mare de un an;
b)pentru ceilalţi membri de familie ai sponsorului, dacă:
(i)prezintă documente din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie;
(ii)locuiesc împreună cu sponsorul, în cazul minorilor;
(iii)fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea sau, după caz, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, dacă sponsorul este titularul unui drept de şedere pe termen lung ori al unui drept de şedere temporară acordat pe o perioadă mai mare de un an;
(iv)în cazul membrilor de familie prevăzuţi la art. 46 alin. (1) lit. c) şi d), dacă prezintă consimţământul în formă autentică al celuilalt părinte care exercită autoritatea părintească cu privire la obţinerea dreptului de şedere temporară pe teritoriul României;
(v)în cazul membrilor de familie prevăzuţi la art. 46 alin. (2) lit. a), dacă prezintă documente justificative că nu se pot întreţine singuri şi nu se bucură de sprijin familial adecvat în ţara de origine;
(vi)în cazul membrilor de familie prevăzuţi la art. 46 alin. (2) lit. b), dacă prezintă certificat medical de încadrare într-un grad de handicap, emis în ţara de origine, ori alte documente medicale echivalente.

(2)Pentru membrii de familie ai beneficiarilor statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei nu este obligatorie îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iv), respectiv la alin. (1) lit. b) pct. (iii).
(3)Străinilor membri de familie ai unui cetăţean român li se poate prelungi dreptul de şedere, dacă cetăţeanul român, potrivit legii, are domiciliul sau reşedinţa în România, astfel:
a)pentru străinii căsătoriţi cu cetăţeni români, dacă:
(i)prezintă certificatul de căsătorie, în condiţiile prevăzute de lege;
(ii)nu există o stare de bigamie sau de poligamie;
b)pentru parteneri, dacă:
(i)prezintă certificatul de naştere al copilului;
(ii)atât străinul, cât şi cetăţeanul român fac dovada că sunt necăsătoriţi;
(iii)fac dovada convieţuirii cu cetăţeanul român;
c)pentru copiii cetăţeanului român, ai soţului/soţiei ori ai partenerului, inclusiv cei adoptaţi, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani, care se află în continuarea studiilor şi nu au depăşit vârsta de 26 de ani sau care, deşi sunt adulţi, nu se pot întreţine singuri din motive medicale, dacă:
(i)prezintă documente din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie;
(ii)locuiesc împreună cu cetăţeanul român;
(iii)după caz, prezintă documente din care să rezulte că nu se pot întreţine singuri din motive medicale;

d)pentru rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăţeanului român sau ale soţului/soţiei acestuia, dacă prezintă documente din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie. În situaţia în care străinul este părinte al unui minor cetăţean român, acesta trebuie să facă dovada faptului că minorul se află în întreţinerea sa sau că există obligaţia plăţii pensiei de întreţinere, obligaţie pe care străinul şi-o îndeplineşte cu regularitate.

(31)Dacă după 12 luni de şedere legală în primul stat membru ca posesor de Carte albastră a UE străinul se mută în România în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat, membrilor de familie ai acestuia care solicită reîntregirea li se poate prelungi dreptul de şedere conform prevederilor alin. (1), cu obligaţia de a prezenta şi permisul de şedere eliberat de primul stat membru.

(32)Străinilor membri de familie ai cetăţenilor români care au fost înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru în această calitate li se poate prelungi dreptul de şedere dacă:
a)fac dovada că au fost înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru în calitate de membru de familie al cetăţeanului român cu domiciliul sau reşedinţa în România;
b)la depunerea cererii, prezintă următoarele documente:
(i)paşaport valabil;
(ii)certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada existenţei legăturii de rudenie, a parteneriatului înregistrat ori a relaţiei de convieţuire;
(iii)documente care să ateste că au fost înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru, în calitate de membru de familie al cetăţeanului român;
(iv)cartea de identitate a cetăţeanului român al cărui membru de familie este străinul.

(4)Nu se acordă prelungirea dreptului de şedere atunci când se constată:
a)existenţa unei stări de bigamie sau de poligamie;
b)că cei 2 soţi nu mai au împreună o relaţie conjugală sau o relaţie de familie efectivă, pe teritoriul României.

c)în urma verificărilor efectuate, faptul că străinul a recunoscut filiaţia unui copil român exclusiv în scopul obţinerii dreptului de şedere.

(5)Dreptul de şedere temporară se prelungeşte individual, pentru fiecare membru de familie pe aceeaşi perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de şedere sponsorului. Soţului/soţiei şi membrilor de familie ai unui cetăţean român sau ai sponsorului titular al unui drept de şedere permanentă li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru perioade de până la 5 ani.
(51)Membrului de familie al cetăţeanului român cu domiciliul în străinătate i se prelungeşte dreptul de şedere temporară pe o perioadă care nu depăşeşte perioada de valabilitate a cărţii provizorii de identitate a cetăţeanului român.

(6)Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii prevăzuţi la alin. (3) şi (32) se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.

Art. 63: Căsătoria de convenienţă
(1)Oficiul Român pentru Imigrări refuză prelungirea dreptului de şedere obţinut în baza căsătoriei dacă, în urma verificărilor efectuate, rezultă că acea căsătorie este de convenienţă.
(2)Elementele pe baza cărora se poate constata faptul că o căsătorie este de convenienţă pot fi următoarele:
a)coabitarea matrimonială nu există;
b)soţii nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei;
c)lipsa unei contribuţii efective la îndeplinirea obligaţiilor născute din căsătorie;
d)soţii nu vorbesc o limbă înţeleasă de amândoi;
e)există date că anterior unul dintre soţi a încheiat o căsătorie de convenienţă;
f)soţii sunt inconsecvenţi ori există neconcordanţe în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanţelor în care s-au cunoscut ori a altor informaţii relevante despre aceştia;

g)încheierea căsătoriei a fost condiţionată de plata unei sume de bani între soţi, cu excepţia sumelor primite cu titlu de dotă.
(3)Constatarea elementelor prevăzute la alin. (2) se realizează de către ofiţerul de interviu. Aceste elemente pot rezulta din:
a)datele obţinute în urma interviului;
b)înscrisuri;
c)declaraţiile celor în cauză sau ale unor terţe persoane;
d)controale la domiciliul conjugal ori alte verificări suplimentare.
Art. 64: Dreptul de şedere temporară acordat membrilor de familie în mod independent
(1)Dreptul de şedere temporară se acordă în mod independent, la cerere, străinului care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)este posesorul unui permis de şedere temporară acordat în scopul reîntregirii familiei;
b)a avut drept de şedere temporară în scopul reîntregirii familiei în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii. În cazul membrilor de familie ai posesorilor de Cărţi albastre ale UE, perioada de 5 ani poate fi calculată prin cumulul perioadelor de şedere ale acestora în diferite state membre.
(2)Străinul este exceptat, la cerere, de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. b) în următoarele situaţii:
a)a fost pronunţată desfacerea căsătoriei;
b)a încetat relaţia de parteneriat;
c)sponsorul/cetăţeanul român a decedat;
d)a devenit major sau a împlinit vârsta de 21 de ani, în situaţia în care este membru de familie al unui cetăţean român.
(3)În vederea acordării dreptului de şedere, solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei, declaraţia notarială pe propria răspundere de încetare a parteneriatului, certificatul de deces sau certificatul de naştere.
(4)Dreptul de şedere prevăzut la alin. (1) se acordă pentru o perioadă de până la 6 luni, termen ce curge de la data depunerii cererii. Pentru străinii aflaţi în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), termenul curge de la data la care a intervenit aceasta.

(5)Străinii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), inclusiv cu aplicarea alin. (2), precum şi străinii cărora li s-a acordat dreptul de şedere temporară în mod independent potrivit alin. (1) pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară în condiţiile şi pentru oricare dintre scopurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, fără obligativitatea obţinerii unei vize de lungă şedere.

Art. 65
Desfăşurarea de activităţi economice sau profesionale şi angajarea în muncă Străinii, titulari ai unui drept de şedere pentru reîntregirea familiei, pot desfăşura activităţi economice sau profesionale ori pot fi încadraţi în muncă, cu aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor din legile speciale care reglementează aceste domenii.

Subsecţiunea 5:Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru activităţi umanitare sau religioase. Alte situaţii de prelungire a dreptului de şedere
Art. 66: Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru activităţi religioase
(1)Străinii intraţi în România în baza unei vize de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi religioase pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară în acest scop dacă prezintă avizul valabil acordat de Secretariatul de Stat pentru Culte în condiţiile art. 47 lit. a).

(2)Străinul care solicită prelungirea dreptului de şedere pentru activităţi religioase nu trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere.
(3)Dreptul de şedere în acest scop se prelungeşte pentru o perioadă egală cu durata avizului.

Art. 67: Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică
(1)Străinilor intraţi în România în scopul desfăşurării de activităţi de cercetare ştiinţifică li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă următoarele documente:
a)acordul de primire încheiat cu entitatea-gazdă din România şi avizat de către Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării;
b)dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pentru o perioadă de cel puţin 6 luni.

(2)Dreptul de şedere în acest scop se prelungeşte pentru o perioadă egală cu durata prevăzută în acordul de primire, dar nu mai mult de 5 ani consecutiv.
(3)Cercetătorul, posesor al unui permis de şedere în acest scop eliberat de un alt stat membru, aflat pe teritoriul României, poate depune cerere pentru prelungirea dreptului de şedere temporară în scopul desfăşurării de activităţi de cercetare ştiinţifică fără a mai fi necesară obţinerea în prealabil a unei vize de lungă şedere în acest scop. Permisul de şedere se acordă în baza avizului Ministerului Cercetării şi Inovării, prevăzut la art. 48 alin. (2), în condiţiile alin. (2).
(4)Dreptul de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică se poate prelungi cu 9 luni după încheierea cercetării, în vederea căutării unui loc de muncă şi efectuarea formalităţilor de angajare în muncă sau deschiderii unei afaceri, cu prezentarea documentelor care atestă finalizarea activităţii de cercetare ştiinţifică.
(5)Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere al străinilor cărora li s-a prelungit dreptul de şedere temporară în condiţiile alin. (4) se acordă în condiţiile art. 55 sau art. 56, după caz, fără obligativitatea obţinerii unei vize de lungă şedere.

Art. 671: Dreptul de şedere temporară în scop de cercetare ştiinţifică în cadrul unei mobilităţi
(1)Străinul, titular al unui permis de şedere în scop de cercetare ştiinţifică sau al unei vize de lungă şedere în scop de cercetare ştiinţifică, valabile, eliberate de un alt stat membru al Uniunii Europene, poate intra şi rămâne pe teritoriul României pentru a desfăşura activităţi de cercetare pentru o perioadă de până la 180 de zile în orice perioadă de 360 de zile, denumită în continuare mobilitate pe termen scurt, fără obligativitatea obţinerii unei vize, de la data notificării transmise de către unitatea de cercetare-dezvoltare la formaţiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări pe a cărei rază urmează să îşi desfăşoare activitatea străinul.
(2)Membrii de familie, posesori ai unor permise de şedere în scop de reîntregire a familiei sau a unor vize de lungă şedere în scop de reîntregire a familiei, eliberate de primul stat membru şi care însoţesc străinii prevăzuţi la alin. (1), pot intra şi rămâne pe teritoriul României în aceleaşi condiţii cu aceştia.
(3)Notificarea prevăzută la alin. (1) cuprinde în mod obligatoriu cel puţin următoarele documente:
a)copia documentului de trecere a frontierei a cercetătorului, respectiv a membrilor de familie ale acestuia;
b)copia permisului de şedere al cercetătorului sau a vizei de lungă şedere, eliberate de primul stat membru, respectiv al membrilor de familie ale acestuia;
c)acordul de primire încheiat cu entitatea-gazdă din România;
d)dovada duratei şi a datelor planificate pentru mobilitate, în cazul în care acestea nu sunt specificate în acordul de primire;
e)copia avizului Ministerului Cercetării şi Inovării, prevăzut la art. 48 alin. (2).
(4)În termen de maximum 30 de zile de la transmiterea notificării, formaţiunea teritorială competentă a Inspectoratului General pentru Imigrări poate formula obiecţii la mobilitatea cercetătorului şi a membrilor de familie, atunci când:
a)se constată incidenţa uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 77 alin. (3) lit. a)-c) sau art. 81 alin. (2) lit. a)-d) şi f);
b)notificarea nu conţine documentele prevăzute la alin. (3);
c)valabilitatea documentelor prevăzute la alin. (3) a expirat.
(5)Obiecţiile formulate la mobilitatea cercetătorilor şi a membrilor de familie se comunică în scris autorităţilor competente ale primului stat membru şi unităţii de cercetare-dezvoltare care a transmis notificarea şi au drept consecinţă interzicerea desfăşurării activităţii cercetătorului pe teritoriul României.
(6)În scopul desfăşurării de activităţi de cercetare ştiinţifică pentru o perioadă mai mare de 180 de zile, denumită în continuare mobilitate pe termen lung, străinul titular al unui permis de şedere în scop de cercetare ştiinţifică sau al unei vize de lungă şedere în scop de cercetare ştiinţifică, valabile, eliberate de un alt stat membru al Uniunii Europene, precum şi membrii de familie care îl însoţesc, posesori ai unor permise de şedere în scop de reîntregirea familiei sau ai unor vize de lungă şedere în scop de reîntregirea familiei eliberate de primul stat membru, pot intra şi solicita prelungirea dreptului de şedere pe teritoriul României, fără obligativitatea obţinerii unei vize de lungă şedere.
(7)Străinilor prevăzuţi la alin. (6) li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de cercetare ştiinţifică, respectiv în scop de reîntregirea familiei, după caz, în cadrul mobilităţii pe termen lung dacă prezintă următoarele documente:
a)permisul de şedere sau viza de lungă şedere, eliberate de primul stat membru;
b)acordul de primire încheiat cu unitatea de cercetare-dezvoltare din România;
c)dovada duratei şi a datelor planificate pentru mobilitate în cazul în care acestea nu sunt specificate în acordul de primire;
d)avizul Ministerului Cercetării şi Inovării, prevăzut la art. 48 alin. (2);
e)dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru o perioadă de cel puţin 6 luni.
(8)Cercetătorul prevăzut la alin. (6) poate desfăşura activităţi de cercetare ştiinţifică de la data depunerii cererii de prelungire a dreptului de şedere.
(9)Dreptul de şedere în scop de cercetare se prelungeşte pentru o perioadă egală cu durata prevăzută în acordul de primire.
(10)Prelungirea, revocarea sau anularea dreptului de şedere pentru străinii prevăzuţi la alin. (6) se comunică de către Inspectoratul General pentru Imigrări autorităţilor competente din primul stat membru, în termen de 30 zile de la data luării măsurii.

Art. 68: Activitatea didactică
Străinii titulari ai unui drept de şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică pot desfăşura activităţi didactice în condiţiile legii.
Art. 69: Alte situaţii de prelungire a dreptului de şedere temporară
(1)Străinii intraţi în România în baza unei vize de lungă şedere, pentru alte scopuri, pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară, după cum urmează:
a)[textul din Art. 69, alin. (1), litera A. din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 5 a fost abrogat la 31-iul-2011 de Art. I, punctul 95. din Legea 157/2011]
b)
[textul din Art. 69, alin. (1), litera B. din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 5 a fost abrogat la 31-iul-2011 de Art. I, punctul 95. din Legea 157/2011]
c)străinii care urmează o formă de tratament medical de lungă durată - cu prezentarea scrisorii de acceptare a unei instituţii medicale publice sau private, în care să fie precizate diagnosticul şi durata tratamentului. Acest permis de şedere poate fi acordat şi pentru un eventual însoţitor care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menţionat expres în scrisoarea de acceptare;
d)străinii desemnaţi ca administratori ai unei societăţi comerciale, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
(i)fac dovada calităţii de administrator;
(ii)fac dovada că, la data solicitării, nu sunt asociaţi sau acţionari la societatea comercială în cauză ori la altă persoană juridică română şi că nu au avut aceste calităţi în ultimii 2 ani;
(iii)la societatea comercială în cauză să nu mai existe un alt străin care a obţinut un drept de şedere în acest scop;
(iv)societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel puţin 50.000 euro. La prelungirile ulterioare trebuie să facă dovada că aportul de capital s-a concretizat în realizarea sau achiziţionarea de construcţii destinate desfăşurării activităţilor prevăzute de Nomenclatorul Clasificării Activităţilor din Economia Naţională sau în transfer de tehnologie;
e)străinii care au intrat pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat autorizate în condiţiile legii să desfăşoare astfel de activităţi - cu prezentarea contractului de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire profesională;

f)străinii care desfăşoară activităţi în cadrul unor programe de voluntariat - cu prezentarea poliţei de asigurare civilă şi a contractului de voluntariat încheiat cu organizaţia-gazdă, în cuprinsul căruia se face menţiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfăşoare, condiţiile în care sunt monitorizaţi în îndeplinirea sarcinilor, precum şi orele de lucru. Străinii care participă la Serviciul european de voluntariat sunt exceptaţi de la obligativitatea prezentării poliţei de asigurare civilă;

g)străinii care desfăşoară alte activităţi care nu contravin legilor române - cu avizul autorităţilor competente, atunci când este necesar, sau dacă prezintă documente prin care să justifice necesitatea şederii în România;
h)apatrizii de origine română - fără îndeplinirea condiţiilor generale de acordare a dreptului de şedere temporară.

i)nomazii digitali - cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
(i)prezintă, în original, însoţit de traducere autentificată, în limba română, contractul de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanţă, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, sau dovada deţinerii de cel puţin trei ani anterior datei solicitării vizei a unei companii înregistrate de acesta în afara României, pe care o administrează la distanţă prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
(ii)prezintă un document în original, alături de traducere autentificată, în limba română, eliberat de compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă ori de compania înregistrată în afara României pe care străinul o deţine, prin care să fie prezentate toate datele de identificare şi de contact ale companiei, domeniul de activitate al acesteia, calitatea străinului în cadrul companiei, precum şi informaţii privind reprezentanţii legali ai companiei.

(2)[textul din Art. 69, alin. (2) din capitolul IV, sectiunea 1, subsectiunea 5 a fost abrogat la 28-nov-2014 de Art. 41, punctul 58. din titlul II din Ordonanta 25/2014]
(3)La acordarea sau prelungirea dreptului de şedere temporară, străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. c), e), f) şi g) trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere, cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de şedere, cei prevăzuţi la alin. (1) lit. d), în cuantum de cel puţin 500 euro lunar, proveniţi din activitatea desfăşurată în calitate de administrator, iar cei prevăzuţi la alin. (1) lit. i) trebuie să facă dovada realizării unui venit de cel puţin trei ori câştigul salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de şedere.

(4)Străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. h) sunt exceptaţi de la obligaţia prezentării dovezii mijloacelor de întreţinere şi sunt scutiţi de la plata taxelor consulare. Dreptul de şedere pentru această categorie se prelungeşte pe perioade de 4 ani.
(5)Dreptul de şedere pentru străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. e) se acordă pentru o perioadă de maximum un an, fără posibilitatea prelungirii.

(6)Dreptul de şedere temporară pentru străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. f) se prelungeşte pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de voluntariat, fără a depăşi o durată totală de şedere de un an pe teritoriul României, în această calitate.

(7)Prima prelungire a dreptului de şedere temporară pentru străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. i) se acordă pentru o perioadă de 6 luni. Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte în continuare condiţiile prevăzute la alin. (3) şi prezintă o adeverinţă de venit eliberată de organul fiscal competent.

SECŢIUNEA 2:Acordarea dreptului de şedere permanentă
Art. 70: Dreptul de şedere pe termen lung
(1)Dreptul de şedere pe termen lung se acordă, la cerere, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe perioadă nedeterminată, străinilor care, la data soluţionării cererii, sunt titulari ai unui drept de şedere temporară sau beneficiari ai protecţiei internaţionale în România.

(2)Dreptul de şedere pe termen lung nu se acordă următoarelor categorii de străini:
a)titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii;
b)solicitanţi sau beneficiari de protecţie temporară;
c)solicitanţi sau beneficiari de protecţie în România, alta decât protecţia internaţională;
d)solicitanţi de protecţie internaţională;
e)titulari ai dreptului de şedere temporară conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu.

f)titulari ai unui drept de şedere obţinut pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier sau lucrător au pair.

(3)Dreptul de şedere permanentă încetează în următoarele situaţii:
a)în cazul anulării sau revocării;
b)în cazul obţinerii unui drept de şedere permanentă pe teritoriul altui stat;
c)în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în care, în această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene sau în care titularul dreptului de şedere pe termen lung este minor, iar unul dintre părinţi este cetăţean român sau titular al unui drept de şedere pe teritoriul României;

d)în cazul absenţei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene.
e)la cerere sau la dobândirea cetăţeniei române;
f)în cazul absenţei de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi, a rezidentului pe termen lung, posesor al unui permis de şedere pe termen lung cu menţiunea "Fost posesor de Carte albastră a UE", sau a membrilor săi de familie cărora le-a fost acordat statutul de rezident pe termen lung.

g)în cazul anulării protecţiei internaţionale în condiţiile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când dreptul de şedere pe termen lung a fost obţinut în calitate de beneficiar al protecţiei internaţionale în România.

(4)În situaţia în care, la încetarea dreptului de şedere pe termen lung în cazurile prevăzute la alin. (3) lit. b)-d), străinul se găseşte pe teritoriul României, în termen de 30 de zile de la data comunicării, acesta poate solicita eliberarea unui permis de şedere temporară pentru scopurile şi în condiţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

(5)Străinului al cărui drept de şedere pe termen lung a încetat în condiţiile alin. (3) lit. b)-d) i se poate acorda un nou drept de şedere pe termen lung, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, după o nouă şedere continuă pe teritoriul României de cel puţin 12 luni.

(6)Dreptul de şedere pe termen lung al unui fost posesor de Carte albastră a UE nu încetează în cazul în care străinul poate face dovada că a lipsit de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pentru a exercita o activitate economică în calitate de angajat remunerat sau de lucrător independent, pentru a exercita o activitate pe bază de voluntariat sau pentru a studia în ţara de origine.

Art. 71: Condiţii de acordare a dreptului de şedere pe termen lung
(1)Dreptul de şedere pe termen lung se acordă străinilor prevăzuţi la art. 70 alin. (1), dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)au avut drept de şedere temporară sau au beneficiat de protecţie internaţională pe teritoriul României, în mod continuu în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:
(i)în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul României mai mult de 6 luni consecutive şi nu depăşesc 10 luni de absenţă în total. Nu se consideră absenţă de pe teritoriul României dacă prin natura serviciului străinul s-a deplasat în străinătate pentru desfăşurarea unor activităţi de transport internaţional şi prezintă înscrisuri doveditoare în acest sens.
(ii)în această perioadă împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul naţional;
(iii)la stabilirea acestei perioade se iau în calcul jumătate din perioada de şedere în scop de studii;
(iv)la stabilirea acestei perioade nu se iau în calcul dreptul de şedere conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu şi nici dreptul de şedere obţinut pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător sezonier sau lucrător au pair;

(v)această perioadă se reduce la 4 ani, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale în România care participă activ la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii româneşti, inclusiv ca urmare a parcurgerii programelor de integrare prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
(vi)această perioadă se reduce la jumătate, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale în România căsătoriţi de cel puţin 5 ani cu un cetăţean român;
(vii)această perioadă se calculează începând cu data depunerii cererii în baza căreia s-a acordat protecţie internaţională în România, în cazul beneficiarilor protecţiei internaţionale.

b)fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, pe o perioadă de cel puţin 12 luni, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români;

c)fac dovada asigurării sociale de sănătate;
d)fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, în condiţiile legii;
e)cunosc limba română cel puţin la un nivel satisfăcător;
f)nu prezintă pericol pentru securitatea naţională;
g)nu constituie o ameninţare la adresa ordinii publice. Condiţia se consideră îndeplinită dacă străinul nu a săvârşit, cu intenţie, infracţiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani.

*) De la data aplicării în totalitate de către România a dispoziţiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emise în acest sens, la articolul 71, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
"(11)În situaţia în care străinii îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), dar fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informaţii Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, dreptul de şedere permanentă se acordă numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligaţiilor internaţionale şi numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene."

(2)Străinilor de origine română, străinilor aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 131 alin. (6) posesori ai unui permis de şedere eliberat potrivit prevederilor art. 131 alin. (4), precum şi celor a căror şedere este în interesul statului român li se poate acorda dreptul de şedere pe termen lung fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).

(3)Minorii pot obţine drept de şedere pe termen lung numai dacă unul sau ambii părinţi sunt titulari ai unui drept de şedere pe termen lung. Acestor minori li se poate acorda dreptul de şedere pe termen lung fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1). În cazul în care numai unul dintre părinţi este titular al unui drept de şedere pe termen lung, este necesar consimţământul celuilalt părinte, în formă autentică.

(4)Străinilor care fac dovada că au efectuat, potrivit cotei proprii de participare, investiţii de minimum 1.000.000 euro sau au creat peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de şedere pe termen lung fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b).

(5)Dreptul de şedere pe termen lung se acordă posesorilor de Carte albastră a UE care au avut un drept de şedere legală şi continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, în calitate de posesor al Cărţii albastre a UE, al unui drept de şedere ca cercetător, ca student sau ca beneficiar de protecţie internaţională pe teritoriul statelor membre, din care drept de şedere continuă în ultimii 2 ani dinaintea datei de depunere a cererii în cauză, ca posesor al Cărţii albastre a UE, pe teritoriul României, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene mai mult de 12 luni consecutive şi nu depăşesc 18 luni de absenţă în total;
b)în această perioadă, împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene;
c)fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim brut garantat în plată, pe o perioadă de cel puţin 12 luni, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români;

d)fac dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
e)fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, în condiţiile legii;
f)cunosc limba română cel puţin la un nivel satisfăcător;
g)nu prezintă pericol pentru securitatea naţională;

h)nu constituie o ameninţare la adresa ordinii publice. Condiţia se consideră îndeplinită dacă străinul nu a săvârşit, cu intenţie, infracţiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani.

Art. 72: Solicitarea dreptului de şedere permanentă
(1)Străinii prevăzuţi la art. 70 alin. (1) trebuie să depună personal la formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări o cerere-tip însoţită de următoarele documente:
a)documentul de trecere a frontierei de stat;
b)acte doveditoare privind deţinerea legală a spaţiului de locuit;
c)acte doveditoare privind mijloacele de întreţinere;
d)dovada asigurării sociale de sănătate;
e)certificat de cazier judiciar, eliberat de autorităţile române.
(2)Cu prilejul depunerii cererii, solicitanţii vor susţine un interviu în vederea stabilirii nivelului de cunoaştere a limbii române.
(3)Străinii prevăzuţi la art. 131 alin. (3) sunt exceptaţi de la prezentarea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a), c)-e).

Art. 73: Aprobarea dreptului de şedere permanentă
(1)Dreptul de şedere permanentă se aprobă de către şeful Oficiului Român pentru Imigrări.
(2)Cererile se analizează de către o comisie special constituită, prin dispoziţie a şefului Oficiului Român pentru Imigrări, comisie care formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte.
(3)Termenul de soluţionare a cererilor este de maximum 6 luni de la data înregistrării. Pentru motive obiective, şeful Oficiului Român pentru Imigrări poate prelungi acest termen cu încă 3 luni, cu înştiinţarea solicitantului.
(4)Aprobarea se comunică în scris solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluţionarea cererii.
(5)În termen de 30 de zile de la primirea comunicării, străinul căruia i s-a aprobat dreptul de şedere permanentă în România este obligat să se prezinte la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării permisului de şedere permanentă.
(6)Acordarea dreptului de şedere permanentă pentru străinii membri de familie ai cetăţenilor români se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.
Art. 74: Refuzul acordării dreptului de şedere permanentă
(1)Dacă se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezenta secţiune, comisia constituită potrivit art. 73 alin. (2) propune şefului Oficiului Român pentru Imigrări refuzul acordării dreptului de şedere permanentă.
(2)Refuzul, precum şi motivele care au stat la baza acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare de la soluţionarea cererii.
(3)Refuzul acordării dreptului de şedere permanentă poate fi atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti.
(4)Refuzul acordării dreptului de şedere permanentă nu produce efecte juridice asupra dreptului de şedere al titularului cererii.
(5)Decizia de refuz al acordării dreptului de şedere pe termen lung se ia ţinând cont de circumstanţele specifice ale fiecărui caz în parte, precum durata şederii şi existenţa legăturilor cu statul român, respectând principiul proporţionalităţii. Refuzul nu se bazează pe considerente economice.

Art. 75:
[textul din Art. 75 din capitolul IV, sectiunea 2 a fost abrogat la 28-nov-2014 de Art. 41, punctul 64. din titlul II din Ordonanta 25/2014]
Art. 76: Stabilirea domiciliului străinilor în România
Străinii titulari ai unui drept de şedere permanentă au dreptul să îşi stabilească sau să îşi schimbe domiciliul pe teritoriul României în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
SECŢIUNEA 3:Anularea şi revocarea dreptului de şedere în România
Art. 77: Cazuri de anulare şi revocare
(1)Oficiul Român pentru Imigrări anulează, prin decizie motivată, dreptul de şedere permanentă sau temporară în România, dacă se constată ulterior că:
a)la data acordării dreptului de şedere permanentă sau a prelungirii dreptului de şedere temporară străinul nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege în acest sens;
b)dreptul de şedere permanentă sau prelungirea dreptului de şedere temporară a fost obţinut/obţinută prin folosirea de informaţii false, documente false sau falsificate ori de alte mijloace ilegale;
c)dreptul de şedere a fost obţinut în baza unei căsătorii de convenienţă, constatată în condiţiile art. 63;
d)străinul a fost returnat sau expulzat anterior de pe teritoriul României şi a reintrat, sub o altă identitate, în perioada interdicţiei de intrare în România.

(2)Inspectoratul General pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de şedere pe termen lung atunci când se constată că:
a)rezidentul permanent constituie o ameninţare la adresa ordinii publice. Condiţia se consideră îndeplinită dacă a săvârşit, cu intenţie, infracţiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani;
b)rezidentul permanent prezintă pericol pentru securitatea naţională.

(3)Oficiul Român pentru Imigrări revocă, prin decizie motivată, dreptul de şedere temporară atunci când:
a)în urma verificărilor efectuate de Oficiul Român pentru Imigrări sau a sesizărilor primite de la alte autorităţi competente, potrivit legii, se constată că străinul nu mai îndeplineşte condiţiile pe baza cărora i-a fost prelungit dreptul de şedere ori nu mai respectă scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;
a1)se constată că, după acordarea dreptului de şedere temporară, străinul căsătorit cu un cetăţean român a avut o absenţă de pe teritoriul României pentru mai mult de 6 luni în decurs de un an, cu următoarele excepţii:
(i)absenţa de pe teritoriul României pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu, indiferent de perioadă;
(ii)absenţa de pe teritoriul României motivată de starea de graviditate şi de naştere;
(iii)absenţa de pe teritoriul României din cauza unei boli grave;
(iv)absenţa de pe teritoriul României ca o consecinţă a unei împrejurări excepţionale care a făcut imposibilă întoarcerea voluntară.

(v)absenţa de pe teritoriul României ca angajat sau detaşat la o persoană juridică din străinătate;

a2)se constată că, după acordarea dreptului de şedere temporară pentru studii, străinul şi-a suspendat studiile din alte motive decât cele medicale;

b)se constată că străinul a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat ori a încălcat reglementările referitoare la angajarea în muncă a străinilor;

c)se constată că străinul suferă de o boală ce pune în pericol sănătatea publică şi nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autorităţile competente. În situaţia în care boala a survenit ulterior obţinerii permisului de şedere temporară, revocarea va fi dispusă dacă străinul nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autorităţile competente, iar boala este de natură a împiedica străinul să îşi îndeplinească obligaţiile instituite în sarcina sa prin dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;

d)posesorul unei Cărţi albastre a UE, al unui permis ICT sau al unui permis unic pentru lucrători sezonieri solicită asistenţă socială, cu condiţia ca străinul să fie informat în prealabil, în scris, cu privire la acest aspect;

e)se constată că posesorul unei Cărţi albastre a UE sau al unui permis ICT nu are resurse suficiente pentru întreţinerea sa şi a familiei sale la nivelul salariului minim brut garantat în plată.

f)la cerere sau la dobândirea cetăţeniei române;

g)entitatea-gazdă face obiectul unei proceduri de lichidare sau nu derulează nicio activitate economică.

h)angajatorul a fost lichidat sau se află în insolvenţă, nu desfăşoară activităţi economice, nu are achitate obligaţiile către bugetul de stat, a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune prevăzută de Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori a fost sancţionat, în ultimele 6 luni, potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiilor art. 260 alin. (1) lit. e) sau e1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017, în cazul lucrătorilor sezonieri.

(31)Beneficiarul dreptului de şedere în scopul reîntregirii familiei constituie o ameninţare la adresa ordinii publice dacă a săvârşit, cu intenţie, infracţiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 3 ani.

(4)Şomajul constituie motiv de revocare a unei Cărţi albastre a UE în următoarele situaţii:
a)posesorul Cărţii albastre a UE cumulează o perioadă de şomaj de peste 3 luni, dacă acesta deţine o Carte albastră a UE de mai puţin de 2 ani;
b)posesorul Cărţii albastre a UE cumulează o perioadă de şomaj de peste 6 luni, dacă acesta deţine o Carte albastră a UE de cel puţin 2 ani.

(41)Situaţia prevăzută la art. 56 alin. (92) nu constituie motiv de revocare a Cărţii albastre a UE pe perioada celor 180 de zile.

(5)Şomajul nu constituie un motiv de revocare a dreptului de şedere temporară în scop de muncă în perioada în care străinul beneficiază de indemnizaţie de şomaj potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(51)Dreptul de şedere al posesorului Cărţii albastre a UE nu poate fi anulat sau revocat dacă străinul se mută, în cadrul aceleiaşi mobilităţi, într-un alt stat membru al Uniunii Europene, înainte ca al doilea stat membru al Uniunii Europene să ia o decizie cu privire la cererea acestuia de mobilitate pe termen lung.

(6)Deciziile de anulare sau revocare a dreptului de şedere se iau ţinând cont de circumstanţele specifice fiecărui caz în parte, respectând principiul proporţionalităţii.

Art. 78: Comunicarea deciziei de anulare sau revocare
Decizia de anulare sau revocare a dreptului de şedere se comunică:
a)de către Inspectoratul General pentru Imigrări, străinului care se află pe teritoriul României, prin decizia de returnare;

b)de către Poliţia de Frontieră Română, străinului care se prezintă la frontieră cu scopul de a intra în România, prin înmânarea deciziei de anulare sau revocare emise de Oficiul Român pentru Imigrări.

SECŢIUNEA 4:Integrarea în viaţa economică, culturală şi socială a străinilor
Art. 79: Asistenţa pentru integrarea străinilor
(1)Statul român asigură condiţiile pentru integrarea străinilor cărora li s-a acordat un drept de şedere în România, în viaţa economică, socială şi culturală a ţării, precum şi accesul acestora la sistemul de educaţie.

(2)În scopul integrării străinilor pot fi organizate şi desfăşurate următoarele activităţi:
a)cursuri de limba română;
b)cursuri şi alte forme de perfecţionare şi pregătire profesională;
c)asigurarea informării cu privire la drepturile şi obligaţiile străinilor, precum şi asupra oportunităţilor de integrare în societatea românească;
d)cursuri de cunoaştere a istoriei, culturii, civilizaţiei şi a sistemului de drept din România;
e)întâlniri prilejuite de diferite evenimente, la care să participe şi cetăţeni români, în scopul promovării cunoaşterii şi înţelegerii reciproce.
Art. 80: Instituţii şi organizaţii implicate
(1)Instituţiile publice vor coopera, potrivit competenţelor, cu organizaţii neguvernamentale şi organizaţii internaţionale, în scopul promovării şi derulării de programe pentru integrarea străinilor în societate, precum şi pentru identificarea resurselor financiare necesare în acest sens.
(2)În toate activităţile pe care le desfăşoară, instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale vor asigura protecţia străinilor împotriva oricărei forme de discriminare.
Art. 801: Tratamentul egal
(1)Străinii, titulari ai dreptului de şedere pe termen lung, beneficiază, în condiţiile legii, de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte:
a)accesul la piaţa muncii, inclusiv în privinţa condiţiilor de angajare şi de muncă, la activităţi economice în mod independent şi la activităţi profesionale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legislaţiei speciale privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu condiţia ca activitatea desfăşurată să nu presupună, chiar şi ocazional, exercitarea unor prerogative ale autorităţii publice;
b)accesul la toate formele şi nivelurile de învăţământ şi de pregătire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu;
c)echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competenţă şi a calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare;
d)securitatea socială, asistenţa şi protecţia socială;
e)asistenţa de sănătate publică;
f)deduceri de impozit pe venitul global şi scutiri de taxe;
g)accesul la bunuri şi servicii publice, inclusiv obţinerea de locuinţe;
h)libertatea de asociere, afiliere şi apartenenţă la o organizaţie sindicală sau profesională.
(2)Drepturile beneficiarilor protecţiei internaţionale în România prevăzute de Legea nr. 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot fi limitate ca urmare a obţinerii dreptului de şedere pe termen lung de către aceştia.
(3)Străinii titulari ai unui drept de şedere temporară, încadraţi în muncă, şomeri înregistraţi sau cercetători, beneficiază, în condiţiile legii, de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte:
a)condiţiile de muncă, inclusiv în ceea ce priveşte salarizarea şi măsurile de protecţie împotriva concedierii sau a altor tratamente defavorabile din partea angajatorului, plăţile restante care urmează a fi efectuate de către angajatori, referitoare la eventualele remuneraţii restante, precum şi cerinţele în materie de securitate şi sănătate în muncă;
b)accesul la toate formele şi nivelurile de învăţământ şi de pregătire profesională, inclusiv a acordarea burselor de studiu;
c)echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competenţă şi a calificărilor profesionale, în conformitate cu reglementările în vigoare;
d)securitatea socială;
e)asistenţa şi protecţia socială;
f)asistenţa de sănătate publică;
g)deduceri de impozit pe venitul global şi scutiri de taxe;
h)accesul la bunuri şi servicii publice, inclusiv obţinerea de locuinţe;
i)libertatea de asociere, afiliere şi apartenenţă la o organizaţie sindicală sau profesională, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile şi avantajele conferite de astfel de organizaţii;
j)serviciile oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.

(4)Prevederile alin. (3) lit. e) nu se aplică în cazul străinilor titulari ai dreptului de şedere temporară în scop de muncă obţinut în baza avizului de angajare pentru lucrători sezonieri sau ai dreptului de şedere temporară în scop de detaşare.

(5)Străinii care au fost încadraţi în muncă pe teritoriul României sau urmaşii acestora beneficiază de dreptul la pensie pentru limită de vârstă, invaliditate sau deces, chiar dacă nu mai locuiesc în România, în aceleaşi condiţii precum cetăţenii români ori urmaşii acestora care nu mai locuiesc în România.

(6)Străinii titulari ai dreptului de şedere temporară în scop de detaşare în calitate de lucrători ICT beneficiază de tratamentul aplicat salariaţilor detaşaţi pe teritoriul României în cadrul prestării de servicii transnaţionale în ceea ce priveşte condiţiile de muncă şi de încadrare în muncă, prevăzut de Legea nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale, cu modificările şi completările ulterioare.