Secţiunea 2 - Obligaţia de asistenţă şi salvare - Ordonanta 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare

M.Of. 210

În vigoare
Versiune de la: 1 Iunie 2019
SECŢIUNEA 2:Obligaţia de asistenţă şi salvare
Art. 86
Asistenţa şi salvarea navelor aflate în pericol pe mare sau în apele naţionale navigabile, a bunurilor, a încărcăturii şi a persoanelor aflate la bordul acestora sunt reglementate prin prevederile legislaţiei naţionale şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
Art. 87
În cazul în care comandantul/conducătorul de navă care arborează pavilionul român primeşte un mesaj care indică faptul că o navă se află în pericol, este obligat ca, în măsura în care nu îşi pune în primejdie nava, echipajul, pasagerii şi/sau încărcătura, să se deplaseze cu toată viteza posibilă în respectivele circumstanţe către acea navă pentru a-i acorda asistenţa necesară şi pentru a salva persoanele aflate în pericol la bordul acelei nave.

Art. 88
Comandantul/conducătorul de navă este obligat a acorda, după abordaj, asistenţă celeilalte nave, echipajului şi pasagerilor acesteia şi, în măsura posibilului, a indica celeilalte nave numele propriei sale nave, portul său de înmatriculare şi portul cel mai apropiat la care va ajunge.

Art. 89
(1)Comandantul/conducătorul de navă nu mai are obligaţia de asistenţă şi salvare în cazul în care comandantul/conducătorul navei aflate în pericol refuză expres ajutorul, precum şi atunci când s-a primit informaţia că ajutorul nu mai este necesar.

(2)Motivele de neacordare a ajutorului prevăzut la alin. (1) se vor consemna în jurnalul de bord.
Art. 90
(1)Asistenţa şi salvarea navei, a încărcăturii şi/sau a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit înţelegerii cu comandantul/conducătorul de navă sau cu proprietarul ori cu operatorul acesteia. Înţelegerea poate fi scrisă sau transmisă prin orice mijloc de comunicaţie şi consemnată în jurnalul de bord.

(2)În cazul în care nava în pericol se află în apele naţionale navigabile şi comandantul/conducătorul de navă, proprietarul sau operatorul acesteia întârzie nejustificat încheierea unei înţelegeri pentru asistenţă ori salvare şi căpitănia de port, în a cărei jurisdicţie se află nava în pericol, consideră că respectiva navă constituie un pericol real pentru siguranţa navigaţiei, pentru mediu sau pentru populaţia din împrejurimi, aceasta poate dispune instituţiilor ori operatorilor economici specializaţi sau altor nave disponibile intervenţia pentru salvare.

(3)Pentru cazul prevăzut la alin. (2) proprietarul sau operatorul navei ori, după caz, proprietarul mărfii salvate va suporta cheltuielile ocazionate de intervenţia ordonată de căpitănia de port.
(4)Ordinele căpităniei de port, prevăzute la alin. (2), sunt obligatorii pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează.
(5)În cazul prevăzut la alin. (2) căpitănia de port are obligaţia să întocmească un document care trebuie să cuprindă: situaţia de pericol în care se află nava, numele navelor şi ale persoanelor care au participat la această activitate din dispoziţia sa, conformarea operaţiunilor de salvare dispuse de ea, precum şi a cheltuielilor aferente acestor operaţiuni. Acest document, aprobat de Autoritatea Navală Română, constituie titlu executoriu pentru recompensa de salvare cuvenită fiecărui participant, persoană juridică.

Art. 91
(1)În toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol, poluare şi altele asemenea sau de interes general, apărute pe mare, în apele naţionale navigabile ori în porturi, Autoritatea Navală Română, prin căpitănia de port în a cărei jurisdicţie s-au produs acestea, coordonează toate activităţile de salvare şi de limitare a efectelor acestora.

(2)În situaţiile prevăzute la alin. (1) căpitănia de port poate cere concursul navelor şi al echipajelor aflate în port sau în apropiere, precum şi al oricărei persoane care desfăşoară o activitate de transport naval, acestea fiind obligate să acorde sprijinul solicitat şi să respecte ordinele date de căpitănia de port.
Art. 92
(1)Prevederile art. 86, 87, 89-91 se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care pe mare sau în apele naţionale navigabile se află în pericol aeronave ori persoane aflate sau căzute de la bordul acestora.
(2)În caz de imposibilitate sau dacă, în circumstanţele speciale în care s-ar afla, comandantul/conducătorul de navă consideră că nu este raţional şi nici necesar să acorde ajutorul său, el este obligat să înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate să facă aceasta.

Art. 93
(1)Documentele de confirmare a operaţiunilor de salvare a navelor şi/sau de limitare a efectelor cazurilor prevăzute la art. 90 alin. (2), aflate în pericol pe mare, în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti, întocmite de căpitănia de port şi însoţite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea acestor operaţiuni, precum şi cele privind paza şi administrarea bunurilor salvate constituie titlu executoriu.
(2)Executarea titlului prevăzut la alin. (1), de către unitatea creditoare, se face cu prioritate înaintea oricărei alte creanţe.
Art. 94
(1)În cazul în care pe mare, în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti a avut loc sinistrul sau salvarea unei nave care arborează pavilion străin, Autoritatea Navală Română are obligaţia să informeze imediat oficiul consular al statului al cărui pavilion îl arborează nava.
(2)În cazul sinistrului unei nave care arborează pavilionul unui stat cu care statul român a încheiat acorduri internaţionale, se vor aplica dispoziţiile din aceste acorduri privind termenele, condiţiile de informare şi relaţiile cu oficiul consular al statului respectiv.
Art. 95
Asistenţa şi salvarea navelor remorcate sau împinse ori a încărcăturii acestora de către nava care le remorchează sau le împinge dau dreptul salvatorilor la recompensă numai în cazurile în care evenimentul nu s-a produs din culpa echipajului remorcherului sau al împingătorului, dacă acesta a prestat servicii excepţionale care nu pot fi considerate ca efectuate în îndeplinirea contractului de remorcare.
Art. 96
(1)Comandantul/conducătorul de navă şi ceilalţi membri ai echipajelor navelor care au participat la operaţiunile de asistenţă şi salvare, precum şi angajaţii aparţinând unităţilor de pe uscat participante, care au contribuit efectiv la organizarea şi la efectuarea operaţiunilor de asistenţă şi salvare, sunt îndreptăţiţi să primească o parte din recompensa de salvare. Aceştia sunt îndreptăţiţi să primească o parte din recompensa de salvare şi în cazul în care operaţiunile de asistenţă şi salvare au avut loc între nave aparţinând aceleiaşi persoane juridice sau fizice.

(2)Personalul din cadrul Autorităţii Navale Române şi personalul operativ din cadrul căpităniilor de port, care coordonează şi participă direct la operaţiunile de salvare, au dreptul la o primă de salvare în cuantum de 5 % din valoarea netă a recompensei de salvare, pe care beneficiarii recompensei de salvare au obligaţia să o plătească.
Art. 97
(1)Activitatea de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare şi în apele naţionale navigabile se organizează de către minister, în conformitate cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
(2)Activitatea de căutare şi salvare a vieţii omeneşti, prevăzută la alin. (1), se efectuează în mod gratuit de statul român, în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, pentru orice persoană, indiferent de naţionalitatea acesteia.
(3)Centrul de coordonare a activităţii de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare se organizează şi funcţionează în cadrul Autorităţii Navale Române.
(4)Fondurile necesare pentru achiziţionarea şi întreţinerea navelor, a echipamentelor şi a instalaţiilor utilizate la căutarea şi salvarea vieţii omeneşti de către instituţiile publice, regiile autonome sau companiile naţionale aflate sub autoritatea ori în subordinea ministerului, după caz, se asigură din alocaţii de la bugetul de stat pentru cheltuieli de capital, în limita sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul ministerului.
Art. 98
Îndeplinirea obligaţiilor ce revin statului din prevederile convenţiilor internaţionale privind prevenirea poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi coordonarea acţiunilor de depoluare se asigură de către minister, prin instituţiile aflate în subordinea sau sub autoritatea sa, prin delegare de competenţă.
Art. 99
(1)Coordonarea activităţilor de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi de intervenţie pentru depoluare se deleagă Autorităţii Navale Române.
(2)În cadrul Autorităţii Navale Române se organizează şi funcţionează Centrul de coordonare a activităţilor de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi de intervenţie pentru depoluare.
Art. 100
Activitatea de intervenţie în caz de poluare a apelor naţionale navigabile de către nave se efectuează de agenţi economici care deţin mijloacele necesare, la solicitarea Autorităţii Navale Române.
Art. 101
Poluatorul are obligaţia de a suporta cheltuielile ocazionate de intervenţia pentru depoluarea apelor naţionale navigabile, limitarea şi îndepărtarea consecinţelor poluării, în cazul poluării acestora de către nave.