Capitolul vi - Activităţi efectuate cu nave maritime şi de navigaţie interioară - Ordonanta 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare

M.Of. 210

În vigoare
Versiune de la: 1 Iunie 2019
CAPITOLUL VI:Activităţi efectuate cu nave maritime şi de navigaţie interioară
[textul din capitolul VI, sectiunea 1 a fost abrogat la 09-oct-2006 de Art. I, punctul 69. din Ordonanta urgenta 74/2006]
SECŢIUNEA 2:Obligaţia de asistenţă şi salvare
Art. 86
Asistenţa şi salvarea navelor aflate în pericol pe mare sau în apele naţionale navigabile, a bunurilor, a încărcăturii şi a persoanelor aflate la bordul acestora sunt reglementate prin prevederile legislaţiei naţionale şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
Art. 87
În cazul în care comandantul/conducătorul de navă care arborează pavilionul român primeşte un mesaj care indică faptul că o navă se află în pericol, este obligat ca, în măsura în care nu îşi pune în primejdie nava, echipajul, pasagerii şi/sau încărcătura, să se deplaseze cu toată viteza posibilă în respectivele circumstanţe către acea navă pentru a-i acorda asistenţa necesară şi pentru a salva persoanele aflate în pericol la bordul acelei nave.

Art. 88
Comandantul/conducătorul de navă este obligat a acorda, după abordaj, asistenţă celeilalte nave, echipajului şi pasagerilor acesteia şi, în măsura posibilului, a indica celeilalte nave numele propriei sale nave, portul său de înmatriculare şi portul cel mai apropiat la care va ajunge.

Art. 89
(1)Comandantul/conducătorul de navă nu mai are obligaţia de asistenţă şi salvare în cazul în care comandantul/conducătorul navei aflate în pericol refuză expres ajutorul, precum şi atunci când s-a primit informaţia că ajutorul nu mai este necesar.

(2)Motivele de neacordare a ajutorului prevăzut la alin. (1) se vor consemna în jurnalul de bord.
Art. 90
(1)Asistenţa şi salvarea navei, a încărcăturii şi/sau a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit înţelegerii cu comandantul/conducătorul de navă sau cu proprietarul ori cu operatorul acesteia. Înţelegerea poate fi scrisă sau transmisă prin orice mijloc de comunicaţie şi consemnată în jurnalul de bord.

(2)În cazul în care nava în pericol se află în apele naţionale navigabile şi comandantul/conducătorul de navă, proprietarul sau operatorul acesteia întârzie nejustificat încheierea unei înţelegeri pentru asistenţă ori salvare şi căpitănia de port, în a cărei jurisdicţie se află nava în pericol, consideră că respectiva navă constituie un pericol real pentru siguranţa navigaţiei, pentru mediu sau pentru populaţia din împrejurimi, aceasta poate dispune instituţiilor ori operatorilor economici specializaţi sau altor nave disponibile intervenţia pentru salvare.

(3)Pentru cazul prevăzut la alin. (2) proprietarul sau operatorul navei ori, după caz, proprietarul mărfii salvate va suporta cheltuielile ocazionate de intervenţia ordonată de căpitănia de port.
(4)Ordinele căpităniei de port, prevăzute la alin. (2), sunt obligatorii pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează.
(5)În cazul prevăzut la alin. (2) căpitănia de port are obligaţia să întocmească un document care trebuie să cuprindă: situaţia de pericol în care se află nava, numele navelor şi ale persoanelor care au participat la această activitate din dispoziţia sa, conformarea operaţiunilor de salvare dispuse de ea, precum şi a cheltuielilor aferente acestor operaţiuni. Acest document, aprobat de Autoritatea Navală Română, constituie titlu executoriu pentru recompensa de salvare cuvenită fiecărui participant, persoană juridică.

Art. 91
(1)În toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol, poluare şi altele asemenea sau de interes general, apărute pe mare, în apele naţionale navigabile ori în porturi, Autoritatea Navală Română, prin căpitănia de port în a cărei jurisdicţie s-au produs acestea, coordonează toate activităţile de salvare şi de limitare a efectelor acestora.

(2)În situaţiile prevăzute la alin. (1) căpitănia de port poate cere concursul navelor şi al echipajelor aflate în port sau în apropiere, precum şi al oricărei persoane care desfăşoară o activitate de transport naval, acestea fiind obligate să acorde sprijinul solicitat şi să respecte ordinele date de căpitănia de port.
Art. 92
(1)Prevederile art. 86, 87, 89-91 se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care pe mare sau în apele naţionale navigabile se află în pericol aeronave ori persoane aflate sau căzute de la bordul acestora.
(2)În caz de imposibilitate sau dacă, în circumstanţele speciale în care s-ar afla, comandantul/conducătorul de navă consideră că nu este raţional şi nici necesar să acorde ajutorul său, el este obligat să înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate să facă aceasta.

Art. 93
(1)Documentele de confirmare a operaţiunilor de salvare a navelor şi/sau de limitare a efectelor cazurilor prevăzute la art. 90 alin. (2), aflate în pericol pe mare, în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti, întocmite de căpitănia de port şi însoţite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea acestor operaţiuni, precum şi cele privind paza şi administrarea bunurilor salvate constituie titlu executoriu.
(2)Executarea titlului prevăzut la alin. (1), de către unitatea creditoare, se face cu prioritate înaintea oricărei alte creanţe.
Art. 94
(1)În cazul în care pe mare, în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti a avut loc sinistrul sau salvarea unei nave care arborează pavilion străin, Autoritatea Navală Română are obligaţia să informeze imediat oficiul consular al statului al cărui pavilion îl arborează nava.
(2)În cazul sinistrului unei nave care arborează pavilionul unui stat cu care statul român a încheiat acorduri internaţionale, se vor aplica dispoziţiile din aceste acorduri privind termenele, condiţiile de informare şi relaţiile cu oficiul consular al statului respectiv.
Art. 95
Asistenţa şi salvarea navelor remorcate sau împinse ori a încărcăturii acestora de către nava care le remorchează sau le împinge dau dreptul salvatorilor la recompensă numai în cazurile în care evenimentul nu s-a produs din culpa echipajului remorcherului sau al împingătorului, dacă acesta a prestat servicii excepţionale care nu pot fi considerate ca efectuate în îndeplinirea contractului de remorcare.
Art. 96
(1)Comandantul/conducătorul de navă şi ceilalţi membri ai echipajelor navelor care au participat la operaţiunile de asistenţă şi salvare, precum şi angajaţii aparţinând unităţilor de pe uscat participante, care au contribuit efectiv la organizarea şi la efectuarea operaţiunilor de asistenţă şi salvare, sunt îndreptăţiţi să primească o parte din recompensa de salvare. Aceştia sunt îndreptăţiţi să primească o parte din recompensa de salvare şi în cazul în care operaţiunile de asistenţă şi salvare au avut loc între nave aparţinând aceleiaşi persoane juridice sau fizice.

(2)Personalul din cadrul Autorităţii Navale Române şi personalul operativ din cadrul căpităniilor de port, care coordonează şi participă direct la operaţiunile de salvare, au dreptul la o primă de salvare în cuantum de 5 % din valoarea netă a recompensei de salvare, pe care beneficiarii recompensei de salvare au obligaţia să o plătească.
Art. 97
(1)Activitatea de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare şi în apele naţionale navigabile se organizează de către minister, în conformitate cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
(2)Activitatea de căutare şi salvare a vieţii omeneşti, prevăzută la alin. (1), se efectuează în mod gratuit de statul român, în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, pentru orice persoană, indiferent de naţionalitatea acesteia.
(3)Centrul de coordonare a activităţii de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare se organizează şi funcţionează în cadrul Autorităţii Navale Române.
(4)Fondurile necesare pentru achiziţionarea şi întreţinerea navelor, a echipamentelor şi a instalaţiilor utilizate la căutarea şi salvarea vieţii omeneşti de către instituţiile publice, regiile autonome sau companiile naţionale aflate sub autoritatea ori în subordinea ministerului, după caz, se asigură din alocaţii de la bugetul de stat pentru cheltuieli de capital, în limita sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul ministerului.
Art. 98
Îndeplinirea obligaţiilor ce revin statului din prevederile convenţiilor internaţionale privind prevenirea poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi coordonarea acţiunilor de depoluare se asigură de către minister, prin instituţiile aflate în subordinea sau sub autoritatea sa, prin delegare de competenţă.
Art. 99
(1)Coordonarea activităţilor de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi de intervenţie pentru depoluare se deleagă Autorităţii Navale Române.
(2)În cadrul Autorităţii Navale Române se organizează şi funcţionează Centrul de coordonare a activităţilor de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi de intervenţie pentru depoluare.
Art. 100
Activitatea de intervenţie în caz de poluare a apelor naţionale navigabile de către nave se efectuează de agenţi economici care deţin mijloacele necesare, la solicitarea Autorităţii Navale Române.
Art. 101
Poluatorul are obligaţia de a suporta cheltuielile ocazionate de intervenţia pentru depoluarea apelor naţionale navigabile, limitarea şi îndepărtarea consecinţelor poluării, în cazul poluării acestora de către nave.
SECŢIUNEA 3:Scoaterea navelor scufundate sau eşuate în apele naţionale navigabile. Regimul bunurilor găsite
Art. 102
Navele eşuate, scufundate, părăsite sau abandonate în apele naţionale navigabile reprezintă un pericol pentru siguranţa navigaţiei şi pentru mediu.

Art. 103
(1)Dacă o navă eşuează sau se scufundă în apele naţionale navigabile, proprietarul ori operatorul navei are obligaţia de a dezeşua sau de a ranflua nava şi de a curăţa albia. Căpitănia de port în a cărei jurisdicţie s-a produs evenimentul va notifica în scris proprietarului sau operatorului navei termenul limită de începere a acestor operaţiuni.

(2)În funcţie de situaţia concretă acest termen va fi cuprins între 10 şi 60 de zile de la data notificării.
(3)În caz de neîndeplinire a obligaţiei prevăzute la alin. (1) de către proprietar sau operator, căpitănia de port va solicita administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile interioare a zonei respective să efectueze aceste operaţiuni în contul şi pe cheltuiala proprietarului ori operatorului navei, direct sau prin intermediul unui agent economic specializat.

Art. 104
Prevederile art. 103 se aplică şi în cazul mărfurilor sau al altor bunuri scufundate în apele naţionale navigabile.
Art. 105
(1)În situaţiile prevăzute la art. 103 alin. (3) şi la art. 104, administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare a zonei respective este îndreptăţită să vândă, în condiţiile legii, cu avizul căpităniei de port, bunurile ce nu se pot păstra sau a căror conservare necesită o cheltuială mai mare decât valoarea lor.
(2)Sumele obţinute prin vânzare vor fi păstrate de administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare respectivă şi vor sta la dispoziţia celor care fac dovada că au fost proprietarii acelor bunuri, mai puţin sumele care reprezintă cheltuielile de scoatere la suprafaţă, precum şi cele privind valorificarea acestora.

Art. 106
(1)După terminarea operaţiunilor de scoatere a navei şi a încărcăturii, căpitănia de port în a cărei jurisdicţie s-a întâmplat sinistrul va face publicitate pentru înştiinţarea persoanelor interesate, invitându-le să-şi dovedească drepturile pe care le au asupra bunurilor salvate. Înştiinţarea se va face prin publicarea anunţului într-un ziar local, în unul naţional şi, după caz, în unui de circulaţie internaţională, precum şi prin mijloace electronice şi afişarea la sediul căpităniei de port.
(2)Dacă în termen de 90 de zile de la data înştiinţării cei interesaţi nu se prezintă pentru a-şi lua în primire bunurile salvate, administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare a zonei respective va proceda la vânzarea acestora, în condiţiile legii. Sumele rezultate din vânzare sunt utilizate de aceasta pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu ocazia operaţiunilor de ranfluare a navei, a cheltuielilor şi a primei de salvare, după caz, a plăţii taxelor şi a altor plăţi către bugetul de stat, precum şi a altor cheltuieli generate de îndeplinirea procedurilor prevăzute în acest capitol. Suma rămasă este consemnată de căpitănia de port şi este păstrată într-un cont distinct de către administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare a zonei respective.

Art. 107
(1)În cazul în care căpitănia de port consideră că eşuarea sau scufundarea unei nave în apele naţionale navigabile constituie un pericol iminent pentru navigaţie, aceasta va notifica, în scris, proprietarului sau operatorului navei să procedeze în maximum 24 de ore de la notificare la începerea operaţiunilor de scoatere a navei şi la curăţarea fundului albiei.
(2)În cazul în care proprietarul sau operatorul navei nu începe aceste operaţiuni în termenul prevăzut la alin. (1), căpitănia de port va proceda în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (3).
(3)În situaţii excepţionale în care pericolul de navigaţie sau poluare determină acţiunea imediată, căpitănia de port dispune administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile interioare a zonei respective efectuarea operaţiunilor, fără notificarea scrisă prevăzută la alin. (1).

Art. 108
(1)În situaţia în care proprietarul sau operatorul navei nu restituie cheltuielile ocazionate de operaţiunile de dezeşuare sau ranfluare şi de curăţare a albiei, nava şi toate bunurile recuperate, rămase în custodia administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile interioare a zonei respective, vor fi vândute de către aceasta, în conformitate cu prevederile legale.

(2)Sumele obţinute din vânzare vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operaţiunile de dezeşuare sau ranfluare şi de limitare şi îndepărtare a consecinţelor, precum şi de curăţare a albiei, pentru plata creanţelor către căpitănia de port şi administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare care grevează nava, eventuala diferenţă rămânând la dispoziţia proprietarului sau a operatorului navei.

(3)În cazul în care cheltuielile prevăzute la alin. (2) depăşesc suma obţinută prin vânzare, proprietarul/operatorul navei sau reprezentanţii acestora rămân obligaţi la plata diferenţei.
Art. 109
(1)Documentele de confirmare a operaţiunilor de scoatere a epavelor, de ranfluare a navelor scufundate sau eşuate, de scoatere a bunurilor scufundate, de curăţare a albiei, precum şi de limitare şi îndepărtare a consecinţelor, întocmite de căpitănia de port şi însoţite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea acestor operaţiuni, precum şi cele privind paza şi administrarea bunurilor salvate constituie titlu executoriu.
(2)Executarea titlului prevăzut la alin. (1) de către unitatea creditoare se face cu prioritate înaintea oricărei alte creanţe.
SECŢIUNEA 4:Pilotajul navelor maritime
Art. 110
Pilotajul navelor maritime în porturi şi pe căi navigabile interioare este serviciu de siguranţă şi se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arborează, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate.

Art. 111
Prin serviciul de pilotaj se asigură desfăşurarea în condiţii de siguranţă a navigaţiei navelor în porturi şi pe căi navigabile interioare, prin intermediul unei persoane calificate şi autorizate în acest sens, denumită în continuare pilot, şi al unor mijloace specializate.

Art. 112
(1)Pilotul nu face parte din echipajul navei şi nu se substituie comandantului, căruia îi revine întreaga responsabilitate privind navigaţia şi manevrele efectuate de nava aflată sub comanda sa.
(2)În situaţia în care informaţiile furnizate de pilot au fost eronate ori au fost transmise eronat cu bună ştiinţă, răspunderea pentru accidentul sau evenimentul produs revine pilotului. În acest caz administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare, operatorul economic ori asociaţia profesională căreia îi aparţine pilotul poartă răspunderea pentru daunele rezultate.

(3)Comandantul navei pilotate are următoarele obligaţii:
a)să furnizeze pilotului datele corecte privind pescajul, dimensiunile, tonajul, încărcătura, caracteristicile şi puterea motoarelor, a propulsoarelor, manevrabilitatea, precum şi orice alte caracteristici ale navei solicitate de pilot;
b)să îl informeze pe pilot în cazul în care părăseşte comanda navei, precum şi despre persoana desemnată să îl înlocuiască.
Art. 113
(1)Comandantul navei pilotate nu are dreptul să reţină pilotul la bord după ieşirea navei din zona sau din portul unde pilotajul este obligatoriu şi are obligaţia să îl debarce în siguranţă.
(2)În cazul în care debarcarea nu se poate face în siguranţă datorită condiţiilor meteorologice şi hidrologice, comandantul navei are obligaţia de a asigura debarcarea pilotului în cel mai apropiat loc sigur, precum şi întoarcerea acestuia la locul său de reşedinţă, pe cheltuiala navei.
Art. 114
Pe timpul cât se află la bordul navei pilotul are obligaţia de a furniza comandantului toate informaţiile referitoare la zona sau portul respectiv, astfel încât nava să navigheze şi să efectueze manevrele portuare în deplină siguranţă.
Art. 115
Pilotul poate părăsi nava în următoarele situaţii, numai după ce a primit acordul comandantului:
a)a acostat, respectiv a ancorat nava în siguranţă;
b)a scos nava în afara zonei sau portului în care pilotajul este obligatoriu;
c)din motive obiective, a fost necesară înlocuirea sa de către un alt pilot.
Art. 116
(1)În timpul cât se află la bordul navei sau după debarcare, pilotul are obligaţia de a anunţa, în cel mai scurt timp posibil, căpitănia de port, administraţia portuară şi/sau de căi navigabile interioare, după caz, despre:
a)orice modificări apărute în zonele prin care a trecut şi care pot pune în pericol siguranţa navigaţiei;
b)orice accident sau eveniment petrecut cu nava pe care a pilotat-o sau la alte nave pe care le-a întâlnit;
c)orice nerespectare de către comandantul navei pilotate a regulilor de navigaţie, de protecţie a mediului şi a celor privind transportul mărfurilor periculoase şi poluante;
d)funcţionarea defectuoasă a unor echipamente sau instalaţii ale navei;
e)începerea/terminarea manevrei şi orice problemă privind siguranţa navigaţiei în timpul manevrei navei pilotate.
(2)În cazul în care consideră că nava prezintă pericol pentru siguranţa navigaţiei sau pentru securitatea portului ori observă nereguli în desfăşurarea manevrei, pilotul poate solicita căpităniei de port întreruperea navigaţiei sau a manevrei navei pe care o pilotează, până la restabilirea circumstanţelor care fac posibilă navigaţia în siguranţă.
Art. 117
(1)Pilotul trebuie să deţină un brevet valabil pentru zona de navigaţie pentru care se asigură pilotajul navei, emis de Autoritatea Navală Română.
(2)Modul de recrutare, formare profesională şi perfecţionare, de acordare, suspendare şi retragere a brevetului piloţilor se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.

SECŢIUNEA 5:Remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi
Art. 118
Remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi, denumit în continuare remorcaj, este serviciu de siguranţă şi se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul acestora, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate.

Art. 119
Prin remorcaj se asigură desfăşurarea în condiţii de siguranţă a navigaţiei şi a manevrelor portuare.
Art. 120
În timpul folosirii remorcherului comandantul şi echipajul acestuia devin subordonaţi comandantului navei remorcate şi respectă în totalitate ordinele primite din partea acestuia.
Art. 121
Remorcherul poate părăsi nava remorcată în următoarele situaţii, numai după ce a primit acordul comandantului navei remorcate:
a)nava remorcată a acostat, respectiv a ancorat, în siguranţă;
b)nava remorcată a ieşit în afara zonei sau a portului unde remorcajul este obligatoriu;
c)din motive obiective, a fost necesară înlocuirea cu un alt remorcher.
Art. 122
În timpul cât efectuează serviciul de remorcaj comandantul remorcherului are obligaţia de a anunţa, în cel mai scurt timp posibil, căpitănia de port sau administraţia portuară şi/sau de căi navigabile, după caz, despre:
a)orice modificări apărute în zonele prin care a trecut şi care pot pune în pericol siguranţa navigaţiei;
b)orice accident sau eveniment petrecut cu nava remorcată sau la alte nave pe care le-a întâlnit;
c)orice nerespectare a regulilor de navigaţie de către comandantul navei remorcate;
d)începerea/terminarea manevrei şi orice problemă privind siguranţa navigaţiei apărută în timpul remorcajului.
SECŢIUNEA 6:Activităţi de scafandrerie în porturi şi pe căile navigabile interioare
Art. 1221
În apele naţionale navigabile ale României şi în porturi, activităţile de scafandrerie se desfăşoară numai cu aprobarea căpităniei de port în a cărei zonă de jurisdicţie se desfăşoară operaţiunea.

Art. 1222
Activităţile de scafandrerie se desfăşoară numai de operatorii economici autorizaţi în conformitate cu prevederile legale.
Art. 1223
(1)Pentru începerea lucrărilor operatorul economic care desfăşoară lucrările de scafandrerie este obligat să obţină un permis de lucru din partea căpităniei de port.
(2)După obţinerea permisului de lucru prevăzut la alin. (1), operatorul economic va informa în scris şi va depune o copie a permisului de lucru la administraţia portuară şi/sau de cale navigabilă interioară în a cărei zonă se desfăşoară operaţiunea.

Art. 1224
[textul din Art. 122^4 din capitolul VI, sectiunea 6 a fost abrogat la 31-aug-2012 de Art. I, punctul 38. din Ordonanta 19/2012]
Art. 1225
La terminarea lucrărilor prevăzute la art. 1223 alin. (1), operatorul economic va depune la căpitănia de port un raport privind derularea şi rezultatele lucrărilor.

Art. 1226
În cazuri de urgenţă, operatorii economici care desfăşoară lucrări de scafandrerie vor interveni numai din dispoziţia căpităniei de port.
Art. 1227
Regulile de desfăşurare a operaţiunilor de scafandrerie în porturi şi în apele naţionale navigabile, precum şi forma şi conţinutul permisului de lucru prevăzut la art. 1223 alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.