Ordinul 4327/2002 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003
M.Of. 406
În vigoare Versiune de la: 10 Iunie 2003
Ordinul 4327/2002 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003
Dată act: 30-aug-2002
Emitent: Ministerul Educatiei si Cercetarii
În baza Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei şi cercetării emite prezentul ordin.
Art. 1
Se aprobă Calendarul examenului de capacitate 2003, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2
Se aprobă Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003, prevăzută în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3
Se aprobă programele pentru disciplinele examenului naţional de capacitate din sesiunile anului 2003, prevăzute în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 5
Direcţia generală pentru învăţământ preuniversitar, Direcţia generală pentru învăţământ în limbile minorităţilor, Serviciul naţional de evaluare şi examinare, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv ăl municipiului Bucureşti, conducerile şcolilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
-****-
Ministrul educaţiei şi cercetării, Ecaterina Andronescu |
ANEXA nr. 1:CALENDARUL EXAMENULUI DE CAPACITATE - 2003
Sesiunea iunie 2003
6 iunie 2003 | Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a |
9-12 iunie 2003 | Înscrierea candidaţilor |
16 iunie 2003 | Limba şi literatura română - probă scrisă |
17 iunie 2003 | Limba şi literatura maternă - probă scrisă |
18 iunie 2003 | Matematica - probă scrisă |
19 iunie 2003 | Istoria românilor sau Geografia României - probă scrisă |
21 iunie 2003 | Afişarea rezultatelor - până la ora 12 |
22-23 iunie 2003 | Rezolvarea contestaţiilor |
24 iunie 2003 | Afişarea rezultatelor finale |
Sesiunea august 2003
1-4 iulie 2003 | Înscrierea candidaţilor |
25 august 2003 | Limba şi literatura română - probă scrisă |
26 august 2003 | Limba şi literatura maternă - probă scrisă |
27 august 2003 | Matematica - probă scrisă |
28 august 2003 | Istoria românilor sau Geografia României - probă scrisă |
30 august 2003 | Afişarea rezultatelor - până la ora 12 |
31 august - 1 septembrie 2003 | Rezolvarea contestaţiilor |
2 septembrie 2003 | Afişarea rezultatelor finale |
ANEXA nr. 2:
METODOLOGIA de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de capacitate 2003
ANEXA nr. 3:PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2003
CAPITOLUL I:GEOGRAFIA ROMÂNIEI
SUBCAPITOLUL I:
SECŢIUNEA I:STATUTUL DISCIPLINEI
Geografia României are, în cadrul examenului de capacitate, pentru anul şcolar 2002-2003, statutul de disciplină opţională, la alegere cu Istoria românilor. Examenul constă într-o probă scrisă cu durata de 2 ore.
Ponderea notei obţinute ta Geografia României în media generală a examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care susţin 4 probe (absolvenţii studiilor gimnaziale care au urmat studiile într-o limbă a minorităţilor naţionale).
SECŢIUNEA II:OBIECTIVE
Prin susţinerea probei de Geografia României din cadrul examenului de capacitate, elevii trebuie să demonstreze că satisfac următoarele obiective:
1.Situarea corectă, în spaţiu şi timp, a principalelor fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia României.
1.1- să localizeze corect elementele de bază ale geografiei României (unităţile majore de relief, elemente legate de hidrografie, climă, vegetaţie şi principalele oraşe).
1.2- să aplice criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice şi teritoriale).
1.3- să identifice sistemele spaţiale şi funcţionale principale (sisteme urbane, de transport etc.).
2.Cunoaşterea elementelor de bază ale geografiei ţării noastre.
2.1cunoaşterea conţinuturilor din programa de examen.
2.2elaborarea răspunsurilor, conforme cu cerinţa stabilită, utilizând cunoştinţele de bază ale geografiei din programa de examen.
2.3cunoaşterea caracteristicilor de bază ale mediului geografic al ţării noastre.
3.Înţelegerea şi utilizarea adecvată a terminologiei specifice.
3.1- să identifice numele proprii de bază şi termenii geografici specifici în texte şi pe suporturi cartografice.
3.2- să definească principalii termeni geografici specifici.
3.3- să utilizeze terminologia specifică de bază (nume proprii şi noţiuni) referitoare la geografia României, în contexte variate.
4.Înţelegerea relaţiilor majore între componentele geografice de bază ale teritoriului ţării noastre.
4.1- să sesizeze caracterul reciproc al relaţiilor dintre componentele geografice ale unui teritoriu.
4.2- să explice relaţii existente între grupuri de componente (de exemplu: între relief şi climă, relief şi vegetaţie, climă şi vegetaţie, relief şi reţeaua hidrografică etc.).
5.Analiza şi interpretarea unor suporturi grafice şi cartografice.
5.1- să identifice principalele elemente naturale şi socio-economice ale ţării noastre.
5.2- să interpreteze suporturi grafice şi cartografice.
6.Analiza elementelor geografice caracteristice ale unor unităţi teritoriale reprezentative.
6.1- să aplice algoritmi/structuri de prezentare a informaţiilor referitoare la unităţile de relief ale României.
6.2- să sintetizeze elementele semnificative referitoare la unităţi teritoriale majore.
MATRICE DE SPECIFICAŢII PE CATEGORII DE OBIECTIVE/CAPACITĂŢI
Cunoaştere | 40-50% |
Înţelegere | 30-40% |
Aplicare | 20-30% |
SECŢIUNEA III:CONŢINUTURI
- România - poziţia geografică
- Relieful
- Clima
- Hidrografia
- Vegetaţia, fauna şi solurile
- Populaţia
- Aşezările omeneşti
- Organizarea administrativ teritorială
- Agricultura
- Industria
- Căile de comunicaţie (feroviare, rutiere şi pe apă)
- România în Europa şi în lume
- Probleme ale mediului înconjurător.
NOTĂ: Nu sunt obligatorii:
- Conţinutul hărţilor de la capitolele AGRICULTURA şi INDUSTRIA.
- Repartiţia geografică a industriei.
- Sectorul terţiar (comerţul interior şi turismul)
Este recomandat unul dintre următoarele manuale:
- Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura AII, ediţia 2000, autor: Grigore Posea,
- Geografia României, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, ediţia 2000, autor: Octavian Mândruţ,
- Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, ediţia 2000, autori: Silviu Neguţ, Gabriela Apostol, Minai Ielenicz
SECŢIUNEA IV:SCHEMA DE NOTARE
A.Matricea de specificaţii
În cadrul probei de examen, itemii vor concretiza conţinuturile şi obiectivele programei în aproximativ următoarele procente:
1. Elemente introductive | 5% |
2. Geografie fizică | 50-60% |
3. Populaţia şi aşezările omeneşti | 20-25% |
4. Geografie economică | 15-20% |
5. Probleme ale mediului înconjurător | 5% |
B.Sistemul de corectare şi acordare a punctajului
Punctajul total acordat pentru proba de Geografia României este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeşte 10 puncte din oficiu, în dreptul fiecărui item sau grupe de itemi este înscris punctajul maxim acordat.
În cazul itemilor obiectivi, punctajul maxim se obţine doar dacă răspunsul oferit de candidat este corect, în conformitate cu baremul de corectare şi notare, în cazul în care răspunsul este greşit se obţin O puncte.
Pentru itemii subiectivi, punctajul acordat este repartizat pe elemente ale răspunsului oferit, în conformitate cu baremul de corectare şi notare.
Nu se acordă fracţiuni de punct
Nota finală se obţine prin împărţirea punctajului total obţinut la 10.
C.Structura probei de examen
Proba de examen va fi alcătuită din mai multe tipuri de itemi cum ar fi:
- itemi obiectivi (cu alegere duală, alegere multiplă etc.);
- itemi semiobiectivi (cu răspuns scurt, de completare etc.);
- itemi subiectivi (de tip eseu structurat sau liber).
Aceşti itemi sunt concretizaţi într-o gamă largă de forme, inclusiv itemi care se bazează pe suporturi grafice şi cartografice.
SUBCAPITOLUL II:STRUCTURA TESTULUI
SECŢIUNEA I:Itemi de completare şi/sau itemi cu alegere multiplă
SECŢIUNEA II:Itemi de grupare/selecţie după un criteriu sau de ordonare a elementelor naturale şi socio-economice
- itemi de tip pereche
SECŢIUNEA III:Elaborarea unui text pe o anumită temă, pe baza unei structuri date sau a unor termeni şi denumiri
SAU
- Itemi de completare a unui text lacunar
SECŢIUNEA IV:Compararea a două unităţi de relief având în vedere anumite componente
- Itemi de tipul ADEVĂRAT/FALS cu găsirea unor argumente pentru susţinerea unei afirmaţii date
- Analiza şi explicarea unei situaţii geografice
SECŢIUNEA V:Eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice, la alegere din două unităţi sugerate (A/B), cu privire la anumite elemente fizico-geografice;
- Eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice, la alegere din două unităţi sugerate (C/D), cu privire la anumite elemente legate de populaţie, aşezări, resurse şi activităţi economice.
SECŢIUNEA VI:Citirea şi identificarea elementelor geografice reprezentate prin semne convenţionale şi simboluri
- Interpretarea/Explicarea semnificaţiei elementelor geografice înscrise pe suporturi grafice şi cartografice
Tipurile de capacităţi vizate prin itemi:
1.Localizarea/Identificarea principalelor fapte specifice care definesc geografia României.
2.Cunoaşterea principalelor elemente naturale şi socio-economice ale ţării noastre.
3.Înţelegerea şi utilizarea adecvată a terminologiei specifice.
4.Înţelegerea relaţiilor majore între componentele geografice de bază ale teritoriului ţării noastre şi cunoaşterea caracteristicilor de bază ale mediului geografic al ţării noastre.
5.Analiza elementelor geografice caracteristice unităţilor teritoriale.
6.Analiza şi interpretarea elementelor înscrise pe suporturi grafice şi cartografice.
CAPITOLUL II:LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ - MATERNĂ
Abschlußprufung der gymnasialen Stufe
(1)Literatur
1.Anforderungen
- Leseverständnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Arbeit am Text;
- Texte aufgrund von Fragen erschließen;
- Texte fortsetzen oder umformen;
- gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Märchen, Sage, Erzählung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);
- die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen;
- Inhaltsangabe, Erzählung, Bericht, Beschreibung, Schilderung, Charakteristik verfassen;
- die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen;
- personliche Meinungen äußern und begrunden;
- einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen beherrschen ( z.B. Gesuch, Brief, Anzeige);
- sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und Zeichensetzung);
2.Inhalte
- Grundkenntnisse uber das literarische Werk (epische, lyrische und dramatische Texte. Volksliteratur. Kunstliteratur, Grundkenntnisse zur Stilkunde, gattungsspezifische Merkmale).
- schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B. Gesuch, Brief, Anzeige);
Zwecks exemplarischer Behandlung werden Texte aus den neuen Lehrbuchern der Klassen V, VI und VII behandelt. Es konnen weiterhin Texte aus den älteren Lehrbuchern behandelt werden, so wie eigens vom Lehrer ausgewählte Texte. In der Prufung sollen die Pruflinge ihre Fähigkeiten unter Beweis stellen mit literarischen Texten umzugehen. Es ist erwunscht, dass die Pruflinge einige schriftliche Kommunikationsformen beherrschen.
(2)Sprache
1.Anforderungen
- Fähigkeit in einem gegebenen Kontext mit Begriffen der Phonetik, des Wortschatzes, der Morphologie und der Syntax umzugehen und Beispiele anzufuhren;
- Wortarten und deren grammatikalische Kathegorien zu identifizieren und zu bestimmen;
- Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhältnisse in der Satzverbindung und im Satzgefuge;
- Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsätzen;
- Fähigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklären; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Ergänzungsubungen, Transformationsubungen usw.
2.Inhalte
- Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut).
- Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten.
- Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten
- Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsätze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz.
- Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive usw.
Wichtige Hinweise
- Die Schuler, die eine Abteilung oder Schule mit Deutsch muttersprachlichem Unterricht abgeschlossen haben, legen auch im Fach Deutsch die Abschlußprufung ab.
- Die schriftliche Abschlußprufung der gymnasialen Stufe dauert zwei Stunden, nachdem die Themen an die Tafel geschrieben oder bereits vervielfältigt, den Pruflingen verteilt worden sind.
- Alle Themen sind verbindlich. Die Gesamtpunkteanzahl pro Thema wird angegeben.
- Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekanntgegeben.
- Die Benotung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100 und geht von 10 Punkten aus.
- Die Punkte entsprechen der Notenskala von 1 bis 10.
- Die Pruflinge werden angehalten, die Aufgabenstellung aufmerksam durchzulesen und genau zu befolgen.
CAPITOLUL III:ISTORIA ROMÂNILOR
SUBCAPITOLUL I:
SECTIUNEA I:STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
Istoria românilor are, în cadrul examenului de capacitate, pentru anul şcolar 2002/2003, statut de disciplină opţională.
Proba de examen la Istoria românilor este o probă scrisă cu durata de 2 ore.
SECŢIUNEA II:OBIECTIVELE DE EVALUARE
Candidaţii trebuie să demonstreze capacitatea de:
1.a utiliza, în contexte noi, noţiuni istorice învăţate;
2.a selecta şi utiliza informaţii oferite de o sursă istorică, la prima vedere sau cunoscută;
3.a plasa în timp şi spaţiu evenimentele istorice;
4.a interpreta din punct de vedere istoric relaţii de tip cauză-efect;
5.a prezenta o perioadă istorică în funcţie de anumite repere;
6.a compara evenimente şi procese istorice, stabilind asemănări şi deosebiri.
SECŢIUNEA III:TEME
CLASA A VIII-A
1.Civilizaţii preistorice şi antice.
1.1Termeni istorică, concepte, probleme de atins:
- legatus augusti, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia;
- sincretism religios, limes, daci liberi.
1.2Conţinuturi:
- Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteraneeană.
- Regalitate şi religie.
- Integrarea geto-dacilor în lumea romană.
2.Romanitatea orientală în mileniul marilor migraţii.
2.1Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- creştinism, continuitate, etnogeneză.
2.2Conţinuturi:
- Romanitate şi creştinism.
- Formarea poporului român şi a limbii române.
3.Statul medieval şi instituţiile sale.
3.1Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- cnezat, voievodat, descălecat, "ţară";
- domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;
- curtea domnească, "oastea cea mare";
- adunarea ţării, comitat, ţinut, judeţ, district, scaun;
- instituţiile statale Intre două modele: cel bizantin şi cel occidental.
3.2Conţinuturi:
- Transilvania de la voievodat la principat.
- Semnificaţia întemeierii statelor medievale Valahia, Ţara Moldovei, Dobrogea.
- studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniţi.
4.Ţările Române şi statele vecine între diplomaţie şi confruntare.
4.1Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă.
4.2Conţinuturi:
- Politica de cruciadă a principilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul.
- studiu de caz: Unirea Ţărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul.
5.Constituirea României Moderne.
5.1Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- locotenentă domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare;
- constituţie, monarhie constituţională, vot censitar, "partida naţională";
- constituirea statului naţional român;
- orientări în politica externă;
- mişcarea de emancipare în teritoriile româneşti aflate sub dominaţie străină.
5.2Conţinuturi:
- Revoluţia din 1848-1849.
- Unirea şi reformele lui Al. I. Cuza.
- studiu de caz: Constituţia din 1866.
- studiu de caz: Memoramdum-ul.
- Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei.
- Formarea statului naţional unitar.
6.România între democraţie şi autoritarism.
6.1Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- vot universal, regentă;
- dictat;
- democraţia interbelică şi problemele ei.
6.2Conţinuturi:
- studiu de caz: Integrarea provinciilor româneşti şi statutul minorităţilor;
- Monarhia constituţională şi partidele politice în România interbelică.
- studiu de caz: Constituţia din 1923.
- studiu de caz: "Anul 1940".
7.România după al Doilea război mondial.
7.1Termeni istorici, concepte, probleme de atins:
- sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forţată, "revoluţie culturală", poliţie politică;
- deportare, muncă forţată, lagăr de muncă, deţinuţi;
- democraţie, societate civilă, practici democratice, constituţie;
- instituţii şi mecanisme de exercitare a puterii politice, represiunea comunistă, opozanţi şi dizidente, rezistenţa anticomunistă, destalinizare şi desovietizare;
- etapele regimului comunist;
- revenirea la instituţiile democratice.
7.2Conţinuturi:
- Perioada stalinistă: regimul lui Gh. Gheorghiu-Dej.
- Regimul naţionalist-comunist N. Ceauşescu.
- Decembrie 1989. Context şi consecinţe.
- Revenirea la democraţie.
Este recomandat unul dintre următoarele manuale:
- Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, autori: Liviu Lazăr, Viorel Lupu
- Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, autori: Alexandru Vulpe, Radu G. Păun, Radu Băjenaru, Ioan Grosu
- Istorie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, autori: Sorin Oane, Maria Ochescu
SECŢIUNEA IV:PROBA DE EXAMEN
Proba de examen este alcătuită din trei părţi.
1.Prima parte conţine itemi obiectivi (cu răspunsuri la alegere; de completare). La fiecare dintre aceştia elevul este solicitat să aleagă răspunsul corect sau să scrie în spaţiul punctat răspunsul corect, în funcţie de cerinţa respectivă.
2.Partea a II-a din proba de examen conţine "itemi semiobiectivi (întrebări structurate). La aceştia elevul este solicitat să redacteze răspunsul.
3.Partea a III-a din proba de examen este reprezentată de itemii subiectivi (eseu pe baza unei structuri de idei).
Pentru examenul de capacitate 2003, Hernii de tip întrebare structurată, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise la prima vedere, hărţi, grafice, imagini etc.
SUBCAPITOLUL II:STRUCTURA PROBEI SCRISE LA ISTORIA ROMÂNILOR
- 3-5 itemi cu răspuns la alegere.
- 3-5 itemi de completare.
- 1-2 texte cu spatii lacunare care se completează prin selectarea noţiunilor istorice dintr-o listă dată.
- 1-2 întrebări structurate pe baza unor surse istorice la prima vedere.
- Realizarea unei sinteze pe baza unei structuri de idei date.
Următoarele exemple de itemi au ca scop familiarizarea elevilor cu cerinţele probei scrise la Istoria Românilor:
SECŢIUNEA I:Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţia de mai jos:
1.Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Principatelor Unite în anul:
a. 1848 | b. 1857 | c. 1859 | d. 1866 |
SECŢIUNEA II:Scrieţi pe foaia de examen răspunsul corect care completează propoziţia de mai jos:
1.Domnitorul care a condus Moldova între anii 1457-1504, se numeşte ..............
SECŢIUNEA III:Transcrieţi, pe foaia de examen, textul de mat jos, completând fiecare spaţiu liber cu termenul corespunzător din lista dată:
În anul 1848, s-a declanşat ...... în Ţara Românească. Unul dintre obiectivele sale a fost rezolvarea situaţiei ţărănimii propunându-se emanciparea ...... şi împroprietărirea lor prin ....... Lupta românilor a fost temporar înăbuşită din cauza intervenţiei ......vecine.
Lista termenilor boier, clăcaş, despăgubire, imperiu, răscoală, revoluţie.
SECŢIUNEA IV:Citiţi cu atenţie textul de mai jos:
"În planul politicii interne, regele Carol a fost iscusit, a ştiut să păstreze echilibrul între cele două mari partide care s-au creat, Partidul Liberal şi Partidul Conservator ( ... ). Votul nu era universal, ci cenzitar - numai cei ce plăteau impozit erau admişi să aleagă."
(N. Djuvara, despre domnia lui Carol I)
(N. Djuvara, despre domnia lui Carol I)
Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1.Transcrieţi definiţia dată de autor votului cenzitar.
2.Numiţi câte un reprezentant al fiecărui partid menţionat în text.
3.Menţionaţi o confruntare militară, la care a participat Carol, înainte de proclamarea sa ca rege în 1881.
4.Prezentaţi o cauză a instaurării dinastiei străine în anul 1866.
SECŢIUNEA V:Prezentaţi, în 1-2 pagini, Marea Unire din 1918, având în vedere:
- doi factori care au favorizat acest proces istoric;
- data (zi, lună) şi instituţia/cadrul în care s-a hotărât unirea fiecărei provincii - Basarabia, Bucovina şi Transilvania - cu România;
- contextul internaţional în care este recunoscută Marea Unire şi un stat care semnează un tratat de pace cu România.
Notă! Se punctează şi structurarea compoziţiei (introducere - cuprins - concluzii),prezentarea în ordine cronologică a evenimentelor/ a proceselor istorice, utilizarea limbajului istoric.
Punctajul maxim al probei scrise la Istoria Românilor este de 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nu se acordă fracţiuni de punct. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
CAPITOLUL IV:PROGRAMA DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ MAGHIARĂ - MATERNĂ pentru Examenul de Capacitate
SECŢIUNEA I:MAGYAR NYELVTAN
1.altalanos kovetelmenyek:
Az anyanyelvi ismeretek kereteben a funkcionalis nyewizsgalo kepessegre helyezzuk a hangsúlyt. A vizsgara valo felkeszítesnek, akarcsak a negy ev anyaganak a tudatos felhasznalast es a kifejezokeszseg fejleszteset kell szolgalnia, tovabba arra kell felkeszíteni a tanulot, hogy a rendelkezesere allo nyelvi eszkozoket, informaciomennyiseget tudatos es kreatív modon alkalmazza.
2.Szamonkent muveltseganyag:
A hangok vilaga:
A beszedhangok ismerete. A beszeloszervek es mukodesuk. A beszeloszervek szerepe a maganhangzok es massalhangzok kepzeseben. A hangok es a betuk, A beturend. A maganhangzok. A maganhangzok stílushatasa. A hangrend es illeszkedes. A massalhangzok. A massalhangzok stílushatasa. A massalhangzok kapcsolodasa. A helyes kiejtes. A szotag. A hangsúly es a hanglejtes.
Szintek es egysegek a nyelvben:
A szoveg. A mondat. A szoszerkezet. A szo. A szoelem. A beszedhang.
Viszonyok a nyelvben:
A mellerendelo viszony (kapcsolatos, ellentetes, valaszto, kovetkezteto, magyarazo). Az alarendelo viszony (targyas, hatarozos, jelzos, hasonlított es hasonlo, megvalosulas es feltetel, megengedes).
A nyelvi jelek erteke:
Alaki ertek, jelolesi ertek, szofaji ertek, helyi ertek, jelentesertek, tettertek.
A nyelv es a nyelvi jelek funkcioja:
A szofaji ertek es a mondatbeli funkcio kapcsolata. Az ige tomoríto ereje. A nyelv szerepe a kozlesben. A nyelv szerepe a tarsadalomban.
A valtozo nyelv:
Regi nyelv - mai nyelv. A szavak hangalakja es jelentese. A jelentesvaltozas.
A mukodo nyelv:
Kombinalas, varialas, szabad szorend, mozgekony jelentes, kevesbol vegtelen, ugyanaz - sokfelekeppen.
Kulonbozo típusú szovegek alkotasa (pl. elbeszelo, leíro, parbeszedes, meggyozo).
A kommunikaci- folyamata, tenyezoi, a szobeli kozles mufajai (monolog, parbeszed, alkalmi beszed, erveles, vita), az írott szoveg jellemzoi, stílusa, a vazlatkeszítes.
SECŢIUNEA II:IRODALOMOLVASaS
altalanos kovetelmenyek:
Az irodalmi mu uzenete. Szerzo-szoveg-olvas- viszonya. A befogadoi magatartas. Az irodalmi szoveg szervezodese; az irodalmi mu mint komplex modell. Az epikus muvek cselekmenye. A cselekmeny fobb mozzanatai. A narratív szovegek szervezodese. Elbeszeloi nezopont, elbeszelo es tortenet viszonya, ter-ido viszonya, a szereplok jellemzese. Vazlatkeszítes. Az elbeszelo (kotott es szabad-) fogalmazas.
Szovegelemzes, szovegertes kepessege, az irodalmi level, verses epikai alkotasok (a ballada, az elbeszelo koltemeny), prozai epikai alkotasok (novella, kisregeny, elbeszeles, karcolat, regeny) es lírai alkotasok (dal, koltoi level, leíro koltemeny, eletkep, oda, elegia, rapszodia) elemzese alapjan.
A negy ev soran tanult irodalomelmeleti, stilisztikai, retorikai es verstani alapfogalmak, lírai, dramai es epikai muvekhez kapcsolodo kerdeskorok ismerete. onallo irodalmi elemzes, a (korosztalyi es a tantervi) kovetelmenyeknek megfelelo nehezsegi fokkal rendelkezo - adott - szoveg alapjan.
CAPITOLUL V:PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE MATEMATICĂ
a)Funcţiile examenului
Examenul care finalizează studiile gimnaziale, îndeplinind funcţia de certificare a nivelului de cultură generală a absolvenţilor învăţământului obligatoriu este examenul de Capacitate.
Examenul de capacitate este conceput ca examen naţional, realizându-se potrivit normelor Regulamentului de organizare şi de desfăşurare, pe bază de programe unice pentru toate şcolile din ţară.
Complementar funcţiei de certificare a pregătirii elevilor, examenul de capacitate are funcţia de selecţie şi de orientare privind accesul absolvenţilor de gimnaziu spre rute profesionale diversificate şi de niveluri diferite - învăţământ liceal sau învăţământ profesional sau de ucenici.
b)Conţinutul examenului
Disciplinele la care se susţin probele în cadrul examenului de capacitate sunt următoarele:
- Limba si literatura română - scris;
- Matematica - scris;
- Limba maternă pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităţilor naţionale - scris;
- Disciplină la alegere dintre Istoria românilor şi Geografia României - scris.
c)Programa de examen pentru capacitate
Programa de examen pentru capacitate este un concept introdus în teoria şi practica evaluării educaţionale, odată cu organizarea primului examen de acest fel la noi în ţară, în anul 1999. Este un instrument care ameliorează calitatea şi eficienţa actului evaluării rezultatelor şcolare, orientează într-un mod mai concret procesul evaluării, informează toate categoriile de subiecţi:
- elevii şi părinţii acestora;
- profesorii care predau disciplinele prevăzute pentru examenul de capacitate;
- autorii care proiectează şi elaborează probele pentru acest examen;
- factorii responsabili de organizarea şi desfăşurarea examenului (inspectoratele şcolare, conducerile unităţilor şcolare);
- alţi parteneri instituţionali şi persoane interesate de calitatea efectelor educaţiei (sindicate, asociaţii profesionale, instituţii implicate în recunoaşterea şi echivalarea studiilor ş.a.).
Valoarea specifică a acestui instrument rezidă în funcţiile pe care şi le asumă.
Acestea pot fi rezumate astfel:
- informează beneficiarii potenţiali cu privire la obiectivele, conţinuturile, modurile şi instrumentele de evaluare a performanţelor şcolare;
- defineşte coordonatele activităţii de pregătire a elevilor şi direcţionează eforturile pe care le necesită reuşita acestora la examen; permite elevilor să cunoască cu claritate ce se aşteaptă de la ei şi care este sistemul de evaluare a rezultatelor muncii lor;
- orientează profesorii în conceperea procesului de instruire şi a practicilor de evaluare relevante pentru sistemul de evaluare propriu examenului de capacitate şi compatibile cu acesta;
- asigură ridicarea calităţii tehnice a probelor de evaluare - aplicabilitatea, validitatea, fidelitatea, obiectivitatea;
- facilitează compararea valorii probelor şi a rezultatelor obţinute la examenul de capacitate de către serii diferite de absolvenţi, reflectând în acest fel dinamica performanţelor şcolare, oferind sugestii utile pentru revizuirea curriculumului;
- conferă mai multă transparenţă privind principiile, criteriile, tehnicile şi procedurile utilizate în realizarea examenului de capacitate.
Programa de matematică pentru examenul de capacitate este concepută din punct de vedere metodologic astfel:
SECŢIUNEA I: Statutul disciplinei de examen. SECŢIUNEA II: Obiectivele de referinţă şi standardele de evaluare. SECŢIUNEA III: Conţinutul tematic. SECŢIUNEA IV: Matricea de specificaţii. SECŢIUNEA V: Structura probei. |
SECŢIUNEA I:STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
Matematica are, în cadrul examenului de capacitate pentru anul şcolar 2002/ 2003, statut de disciplină obligatorie.
Proba de examen la matematică este o probă scrisă cu durata desfăşurării de 2 ore.
Ponderea notei de la matematică în media generală a examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care susţin 4 probe (cei care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităţilor naţionale).
SECŢIUNEA II:OBIECTIVELE de REFERINŢĂ şi STANDARDELE de EVALUARE
1.Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de calcul specifice matematicii.
S1 Scrierea, citirea, compararea şi reprezentarea pe axă a numerelor reale.
S2 Efectuarea operaţiilor cu numere reale.
S3 Utilizarea proprietăţilor relaţiei de divizibilitate în mulţimea numerelor naturale.
S4 Utilizarea rapoartelor, proporţiilor, procentelor, mărimilor direct şi invers proporţionale.
S5 Utilizarea mediilor.
S6 Utilizarea estimărilor şi a aproximărilor de numere reale.
S7 Utilizarea unor elemente de logică şi de teoria mulţimilor, precum şi a unor relaţii, funcţii, şiruri în rezolvarea problemelor.
S8 Rezolvarea de ecuaţii, de inecuaţii şi de sisteme de ecuaţii; efectuarea de calcule algebrice utilizând algoritmi, formule şi metode specifice.
S9 Stabilirea şi utilizarea proprietăţilor calitative şi metrice ale figurilor şi corpurilor geometrice în probleme de demonstraţie şi de calcul.
S10 Reprezentarea/ recunoaşterea în plan a configuraţiilor spaţiale.
S11 Utilizarea localizării figurilor geometrice şi a unor elemente de transformări geometrice.
S12 înregistrarea, prelucrarea şi prezentarea datelor pe baza unor elemente de statistică şi probabilităţi.
2.Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvarea de probleme.
S13 Identificarea unei situaţii-problemă şi organizarea eficientă a modului de rezolvare a acesteia.
S14 Utilizarea unor reprezentări şi metode variate pentru clarificarea şi justificarea (demonstrarea) unor enunţuri.
S15 Construirea unor generalizări şi verificarea validităţii lor.
3.Dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic.
S16 înţelegerea semnificaţiei globale a informaţiilor cu caracter matematic extrase din diferite surse documentare.
S17 Expunerea logică, detaliată şi coerentă a propriilor demersuri de rezolvare a unei probleme.
SECŢIUNEA III:CONŢINUTUL TEMATIC
(1)ARITMETICĂ si ALGEBRĂ
Mulţimi
Mulţimi: relaţii (apartenenţă, egalitate, incluziune); submulţime; operaţii cu mulţimi(reuniunea, intersecţia, diferenţa, produsul cartezian). Mulţimi finite, mulţimi infinite.
Mulţimile N, Z, Q, R, R-Q, 
Scrierea numerelor naturale în baza zece.
Propoziţii adevărate şi propoziţii false.
Împărţirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea în N: definiţie, divizor, multiplu; proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10,2,5,3; numere prime şi numere compuse; numere pare şi numere impare; numere prime între ele; descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun şi cel mai mic multiplu comun.
Divizibilitatea în Z: definiţie, divizor, multiplu.
Fracţie; fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentări echivalente ale fracţiilor; fracţii ireductibile.
Scrierea unui număr raţional sub formă zecimală sau fracţionară.
Reprezentarea pe axă a numerelor reale. Compararea şi ordonarea numerelor reale.
Valoare absolută (modul), opus, invers, parte întreagă, parte fracţionară. Rotunjirea şi aproximarea unui număr real.
Intervale în R: definiţie, reprezentare pe axă.
Operaţii cu numere reale: adunarea, scăderea, înmulţirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg. Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect; extragerea rădăcinii pătrate dintr-un număr raţional pozitiv; algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate; scrierea unui număr real pozitiv ca radical din pătratul său. Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor. Factorul comun.
Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical. Raţionalizarea numitorului de forma 
Media aritmetică şi media aritmetică ponderată. Media geometrică a două numere reale pozitive.
Rapoarte şi proporţii: raport; proprietatea fundamentală a proporţiilor; proporţii derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie; şir de rapoarte egale; mărimi direct proporţionale şi mărimi invers proporţionale; regula de trei simplă.
Procente: p% dintr-un număr; aflarea unui număr raţional când cunoaştem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor în care intervin procente.
Calculul probabilităţii de realizare a unui eveniment utilizând raportul: numărul cazurilor favorabile/ numărul cazurilor posibile.
Calcul algebric
Calculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg.
Formulele de calcul prescurtat:
(a ± b)2 = a2 ± 2ab + b2;
(a+b)(a-b) = a2-b2;
(a+b+c)2 =a2 +b2 +c2 +2ab+2ac+2bc.
Descompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor şi metode combinate.
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operaţii cu rapoarte (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere cu exponent număr întreg).
Funcţii
Sistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor în plan; rezolvarea unor probleme de geometrie plană pornind de ia reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale.
Noţiunea de funcţie; funcţii de tipul 
, f(x)=ax+b, unde 
şi A mulţime finită sau A = R; reprezentarea grafică a acestor funcţii. Aflarea mulţimii valorilor unei funcţii de tipul 
, f(x)=ax+b, unde 
şi A mulţime finită. Determinarea unei funcţii de tipul 
, f(x)=ax+b, unde 
, al cărei grafic conţine două puncte.
, f(x)=ax+b, unde şi A mulţime finită sau A = R; reprezentarea grafică a acestor funcţii. Aflarea mulţimii valorilor unei funcţii de tipul , f(x)=ax+b, unde şi A mulţime finită. Determinarea unei funcţii de tipul , f(x)=ax+b, unde , al cărei grafic conţine două puncte.Exerciţii de investigare a coliniarităţii unor puncte cunoscând coordonatele acestora.
Intersecţiile graficului unei funcţii liniare cu axele de coordonate. Intersecţia graficelor a două funcţii liniare.
Ecuaţii şi inecuaţii
Rezolvarea în R a ecuaţiilor de forma ax+b=0, 
, 
Ecuaţii echivalente.
, Ecuaţii echivalente.Rezolvarea în R a ecuaţiilor de forma ax2+bx+c=0, 
, a # 0.
, a # 0.Rezolvarea în R x R a sistemelor de ecuaţii de forma:
Sisteme reductibile la acestea.
Rezolvarea în R a inecuaţiilor de forma ax+b < 0 (<, >, >), 
, 
, Unităţi de măsură: transformări.
Probleme cu caracter aplicativ care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor şi al sistemelor de ecuaţii. Utilizarea metodelor aritmetică sau algebrică pentru rezolvarea unei probleme.
(2)GEOMETRIE
Măsurare şi măsuri (lungime, unghi, arie, volum):
- transformări (inclusiv 1 dm3 = 1 litru).
Figuri şi corpuri geometrice:
1.Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreaptă, unghiul
- poziţii relative, clasificare;
- paralelism şi perpendicularitate în plan şi în spaţiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a două drepte în spaţiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculară pe un plan; distanţa de la un punct la un plan; plane paralele; distanţa dintre două plane paralele;
- teorema celor trei perpendiculare; distanţa de la un punct la o dreaptă;
- proiecţia ortogonală a unui punct, segment sau a unei drepte pe un plan;
- unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecţiei unui segment;
- unghi diedru; unghiul plan corespunzător unui unghi diedru; măsura unghiului a două plane;
- simetria faţă de un punct în plan;
- simetria faţă de o dreaptă în plan.
2.Triunghiul
- perimetrul şi aria;
- suma măsurilor unghiurilor unui triunghi;
- unghi exterior unui triunghi;
- linii importante în triunghi şi concurenta lor;
- linia mijlocie în triunghi;
- triunghiul isoscel şi triunghiul echilateral - proprietăţi;
- criteriile de congruenţă a triunghiurilor;
- triunghiul dreptunghic - teorema înălţimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora şi reciproca ei; sin, cos, tg, ctg; rezolvarea triunghiului dreptunghic;
- teorema lui Thales şi reciproca ei;
- teorema fundamentală a asemănării;
- triunghiuri asemenea - criteriile de asemănare a triunghiurilor.
3.Patrulaterul convex
- perimetrul şi aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul);
- suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex;
- paralelogramul - proprietăţi referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;
- paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pătrat) - proprietăţi;
- trapezul; linia mijlocie în trapez;
- trapeze particulare (isoscel şi dreptunghic) - proprietăţi.
4.Cercul
- centru, rază, diametru, disc;
- unghi la centru, sector de cerc;
- coarde şi arce în cerc(la arce congruente corespund coarde congruente şi reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coardă; proprietatea arcelor cuprinse între două coarde paralele; proprietatea coardelor egal depărtate de centru);
- măsura unghiului înscris în cerc;
- poziţiile relative ale unei drepte faţă de un cerc;
- cercul înscris într-un triunghi;
- cercul circumscris unui triunghi;
- lungimea cercului;
- aria discului;
- lungimea arcului de cerc;
- aria sectorului de cerc.
- poligonul regulat (triunghi echilateral, pătrat, hexagon regulat).
5.Corpuri geometrice
Poliedre: Prisma dreaptă cu baza triunghi echilateral, dreptunghi sau pătrat; cubul; piramida regulată şi trunchiul de piramidă regulată (baza triunghi echilateral sau pătrat),
- reprezentarea lor prin desen;
- elementele lor (vârfuri, muchii, feţe laterale, baze, diagonale, înălţimi);
- desfăşurări;
- secţiuni paralele cu baza;
- secţiuni axiale;
- aria laterală, aria totală, volumul.
Corpuri rotunde: cilindrul circular drept; conul circular drept; trunchiul de con circular drept; sfera,
- reprezentarea lor prin desen;
- elementele lor (vârf, bază, înălţime, generatoare, rază, suprafaţă laterală);
- desfăşurări;
- secţiuni paralele cu baza;
- secţiuni axiale;
- aria laterală, aria totală, volumul.
* Obiectivele de referinţă, standardele de evaluare şi conţinutul tematic sunt în concordanţă cu programele şcolare.
*Manualele valabile sunt numai cele care au aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
SECŢIUNEA IV:MATRICEA DE SPECIFICAŢII
1. | Aritmetică + Algebră | 50% - 60% |
2. | Geometrie | 40% - 50% |
SECŢIUNEA V:STRUCTURA PROBEI
Proba de examen este alcătuită din două părţi.
1.La fiecare dintre cerinţele primei părţi, elevul este solicitat să dea răspunsul scris pe foaia de examen, răspuns care constă doar în menţionarea rezultatului obţinut.
2.Partea a doua conţine probleme cu întrebări structurate. La fiecare dintre acestea elevul este solicitat să redacteze rezolvarea completă şi să justifice pe foaia de examen rezultatele obţinute. Fiecăreia dintre cele două părţi i se acordă acelaşi punctaj.
CAPITOLUL VI:LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
SECŢIUNEA I:STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
Limba şi literatura română are, în cadru! examenului de Capacitate, statut de disciplină obligatorie de examen, la care se susţine o probă scrisă cu o durată de 2 ore.
Ponderea notei obţinute la limba şi literatura română în media generală a examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care susţin 4 probe (cei care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităţilor naţionale).
SECŢIUNEA II:OBIECTIVE
Prin susţinerea examenului de Capacitate ta această disciplină, elevul va trebui să facă dovada capacităţilor, a abilităţilor şi deprinderilor specifice, dobândite pe parcursul celei de a doua părţi a ciclului de dezvoltare (clasele a V-a şi a VI-a), precum şi pe parcursul ciclului de observare şi orientare (clasele a VII-a şi a VIII-a), reflectate In următoarele sarcini de lucru:
A.Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I}
- să identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trăsăturile specifice ale respectivelor texte, precum şi modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale şi secundare;
- să opereze cu sensul propriu şi figurat al cuvântului, prin raportare la contextul mesajului scris;
- să recunoască figurile de stil/ procedeele de expresivitate artistică şi celelalte noţiuni de teorie literară învăţate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere;
- să recunoască elementele de fonetică, de vocabular, de morfologie, de sintaxă şi să opereze cu acestea, având ca suport un text studiat sau la prima vedere;
- să recunoască şi să opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice şi sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat;
- să indentifice valorile expresive ale topicii şi ale punctuaţiei;
- să recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar.
B.Capacitatea de exprimare scrisă (C II)
- să rezume un text literar dat;
- să caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;
- să redacteze un text în care să se evidenţieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat (să motiveze într-o compunere, conform unor cerinţe specificate, apartenenţa unui text la un gen sau ia o specie literară: basmul, schiţa, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia', să analizeze un text, valorificând structura acestuia şi resursele expresive ale limbii);
- să redacteze diferitele texte cu destinaţie funcţională: cerere, invitaţie, scrisoare, telegramă;
- să aplice, în redactarea unui text, normele ortografice, de punctuaţie şi de exprimare corectă;
- să exprime, în scris, într-un mod corect, logic, convingător şi coerent, diferitele idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare şi a unui stil, adecvate contextului şi în conformitate cu normele de redactare.
SECŢIUNEA III:CONŢINUTURI
A)Lectura. Teoria literară. Textul
- Autorul. Eul liric şi naratorul.
- Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (autorul, naratorul; naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic şi portretul moral
- Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.
- Strofa şi versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucişată, îmbrăţişată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul şi iambul).
- Textele literare - populare şi culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică).
- Genuri literare. Genurile epic, liric şi dramatic.
- Specii literare; basmul, schiţa, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia.
B)Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare
1.Comunicarea scrisă. Procesul scrierii. Contexte de realizare
- Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).
- Aşezarea corectă în pagină.
- Punctuaţia. Semnele de punctuaţie şi ortografice. Valoarea funcţională şi expresivă a semnelor de punctuaţie.
- Scrierea funcţională. Telegrama, invitaţia, cererea.
- Scrierea reflexivă. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea şi motivare unui punct de vedere.
- Textul literar. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvenţe din operele studiate. Semnificaţia titlului. Personajul literar (caracterizare). Analiza de text literar.
2.Elemente de construcţie a comunicării
(1)Lexicul
- Vocabularul limbii române. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.
- Cuvântul. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Sensul cuvintelor în context. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat.
- Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicală.
- Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului, împrumuturile. Neologismele.
- Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.
- Regionalismele. Arhaismele.
- Cuvintele polisemantice.
- Unităţile frazeologice (locuţiuni, expresii).
- Pleonasmul.
(2)Noţiuni de fonetică
- Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.
- Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe.
- Folosirea corectă a accentului în limba română.
(3)Morfosintaxa
- Părţile de vorbire flexibile. Clasificare/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuţiunile. Categorii morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparaţie). Funcţii sintactice.
- Părţile de vorbire neflexibile. Clasificare/ felul ( adverb, prepoziţie, conjuncţie, interjecţie). Locuţiunile. Funcţii sintactice (adverb, interjecţie).
(4)Noţiuni de sintaxă
- Relaţia text, frază, propoziţie, cuvânt.
- Cuvintele şi construcţiile incidente. Punctuaţia lor.
- Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (interdependenţă, coordonare şi subordonare). Mijloacele de realizare a relaţiilor sintactice în propoziţie şi în frază: flexiunea, joncţiunea, juxtapunerea, topica, intonaţia şi pauza.
- Fraza. Propoziţia principală şi secundară/ subordonată. Elementele de relaţie în frază. Propoziţia regentă şi propoziţia subordonată. Elementul regent.
- Propoziţia şi părţile de propoziţie. Tipurile de propoziţie.
(5)Sintaxa propoziţiei şi a frazei
- Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă.
- Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă.
- Atributul şi propoziţia subordonată atributivă.
- Complementul. Complementele circumstanţiale şi necircumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstanţial de cauză şi de scop. Complementul direct şi indirect.
- Propoziţia subordonată completivă directă. Propoziţia subordonată completivă indirectă. Propoziţiile subordonate circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop. Propoziţiile subordonate circumstanţiale condiţionale, concesive, consecutive.
- Expansiunea şi contragerea.
- Acordul.
SECŢIUNEA IV:MATRICEA DE SPECIFICAŢIE A PROBEI SCRISE
Partea probei | Tipul de sarcină de lucru | Capacitatea vizată | Ponderea în întregul probei |
I. | Înţelegerea şi operarea cu textul | CI. | ~ 55 % |
II. | Redactarea unui text funcţional | CII. | ~ 10% |
III. | Elaborarea unei compuneri | CIII. | ~ 35 % |
SECŢIUNEA V:STRUCTURA PROBEI
Proba de examen conţine trei părţi, fiecăreia fiindu-i alocat un punctaj global, menţionat pe foaia de examen, pe care o primeşte candidatul, şi detaliat apoi în baremul de corectare şi de notare.
Formularea subiectelor din proba de examen se face pe baza obiectivelor programei de examen şi în conformitate cu abilităţile, deprinderile, capacităţile, cunoştinţele şi conţinuturile selectate din Curriculum Naţional, Programe şcolare pentru clasele a V-a - a VIII-a, Aria curriculară: Limbă şi comunicare, Limba şi literatura română (Ordin al Ministrului nr. 4237, din 23.08.1999).
Prin Curriculum Naţional se stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române în ciclul gimnazial din perspectivă comunicativ-funcţională. Drept urmare, programa pentru examenul de Capacitate pune accentul pe evaluarea unor capacităţi de receptare a mesajului scris şi de exprimare scrisă, pe care trebuie să le aibă un absolvent al clasei a VIII-a, în condiţiile în care în procesul de predare-învăţare se utilizează manualele alternative, textul literar fiind folosit ca suport pentru recunoaşterea şi operarea cu noţiuni de teorie literară, cu elemente de fonetică, de vocabular, de morfologie, de sintaxă, de ortografie şi de punctuaţie, studiate în anii de şcoală.
1.Partea I a probei este destinată înţelegerii şi operării cu textul. Pe baza acestuia, se vor formula un număr de cerinţe care să vizeze atât înţelegerea şi analiza, pe diferite niveluri de receptare, a mesajului scris (A. înţelegerea textului), cât şi operarea cu diferitele elemente ale textului, din perspectivă comunicativ-funcţională (B. Limbă română - fonetică, vocabular, morfologie şi sintaxă aplicată).
2.Partea a II-a conţine redactarea unui text funcţional (cerere, invitaţie, scrisoare, telegramă), în conformitate cu anumite cerinţe, formulate prin itemi.
3.Partea a III-a are în vedere elaborarea unei compuneri pe baza unor repere date: rezumatul unui text literar dat; caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat sau la prima vedere; motivarea apartenenţei unei opere/ a unui fragment la gen şi specie; comentarea unor secvenţe din operele studiate; analiza de text literar.
SECŢIUNEA VI:EXEMPLE DE CERINŢE/ ITEMI (conform Ghidului de evaluare - Limba şi literatura română, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)
SUBSECŢIUNEA 1:Partea I (46 de puncte):
(A)Înţelegerea textului (text la prima vedere) conţine 5 cerinţe a câte 2 puncte fiecare, prin care se evaluează abilităţi, deprinderi, elemente de competenţă etc., vizând capacităţi de receptare a mesajului scris, prevăzute de programa pentru examen.
În funcţie de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerinţe care se referă strict la înţelegerea textului citat, dar şi cerinţe care să implice valorificarea noţiunilor de teorie literară studiate în şcoală.
Spre exemplu, pot fi propuse cerinţe de tipul:
1.Indică modul/ modurile de expunere prezent(e) în text.
2.Stabileşte tipul de text şi n trăsături ale acestuia.
3.Motivează, într-un text de cel mult n rânduri, apartenenţa fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic).
4.Transformă dialogul de mai sus în vorbire indirectă.
5.Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A şi B.
6.Redactează un rezumat, de maximum n rânduri, al textului de mai sus.
7.Stabileşte n argumente, care să demonstreze că fragmentul reprodus aparţine unei descrieri (sau unei naraţiuni).
8.Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care conţine o enumeraţie/ o altă figură de stil.
9.Explică, în maximum n rânduri, care sunt raporturile dintre autor, narator şi personaj în textul dat.
10.Precizează măsura, ritmul şi rima strofei de mai sus.
11.Selectează un fragment, de cel mult n versuri, care să indice prezenţa eului liric în textul dat.
12.Numeşte specia literară în care pot fi incluse versurile de mai sus.
13.Explică semnificaţia următorului vers ... / următoarelor versuri ... (sau a unor cuvinte/ sintagme/ locuţiuni/expresii ... ).
14.Motivează întrebuinţarea semnelor de ortografie/ de punctuaţie din textul dat.
15.Selectează cuvântul/ sintagma care exprimă/ sugerează următoarea idee [ .... ].
16.Explică, în n rânduri, semnificaţia titlului operei literare, ţinând seama şi de textul reprodus mai sus.
17.Prezintă tema discuţiei dintre personajele A şi B, din textul de mai sus.
18.Realizează, numai pe baza informaţiilor furnizate de fragmentul reprodus, o schiţă de portret (fizic şi moral) al personajului A.
19.Numeşte momentul subiectului prezent în fragmentul de mai sus.
20.Scrie ideile principale şi ideile secundare din textul de mai sus.
21.Exprimă-ţi punctul de vedere asupra următoarei idei din textul dat [ ... ].
22.Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/ sens propriu, în textul de mai sus.
(B)Limba română (9 cerinţe a câte 4 puncte fiecare) presupune recunoaşterea şi operarea cu elemente de fonetică, de vocabular, de morfologie, de sintaxă a propoziţiei şi a frazei, având ca suport acelaşi text oferit candidatului.
Cerinţele formulate sunt cele de tipul cunoscut din examenele de Capacitate 2001, vizând selectarea, aplicarea, construcţia, analiza, compararea şi interpretarea unor fapte de limbă, redactarea unor enunţuri.
Operarea cu elemente de vocabular şi de sintaxă apare, direct sau indirect, şi la partea a II-a şi a III-a a subiectelor propuse mai jos, conform principiului abordării limbii din perspectivă comunicativ-funcţională.
SUBSECŢIUNEA 2:Partea a II-a (10 puncte)
- este destinată evaluării capacităţii de exprimare scrisă, în situaţia redactării unor texte cu destinaţie funcţională: cerere, invitaţie, scrisoare, telegramă. Punctajul acestei probe este acordat pentru:
a)respectarea convenţiilor specifice textului funcţional (3-4 puncte);
b)structurarea conţinutului, în conformitate cu tipul de text şi cu cerinţele formulate (3-4 puncte);
c)corectitudinii limbii utilizate (2-3 puncte).
SUBSECŢIUNEA 3:Partea a III-a (34 de puncte)
- implică tot evaluarea capacităţii de exprimare scrisă, dar cu un grad ridicat de relevanţă. Cerinţa de bază constă In redactarea unei compoziţii de 1-2 pagini, cu cerinţe prestabilite (4 repere/ cerinţe specifice fiecărui tip de subiect şi un reper general, vizând respectarea normelor de ortografie, de punctuaţie şi de exprimare corectă), avându-se în vedere:
a)rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere;
b)caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat - basm, baladă, schiţă, nuvelă, roman, comedie - sau la prima vedere (cerinţele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/ a unor trăsături sau a unor mijloace/ procedee de portretizare);
c)redactarea unui text In care să se evidenţieze caracteristicile fundamentale ale unui text/ fragment de text literar dat (argumentarea apartenenţei unui text ta un gen şi/ sau la o specie literară - basmul, schiţa, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; analiza sumară a unui text literar, prezentat candidatului, valorificând structura acestuia şi resursele expresive ale limbii; exprimarea, într-un mod corect, logic, a unor idei şi opinii despre textul selectat);
d)aplicarea regulilor de despărţire a cuvintelor în silabe şi a regulilor/ a normelor de ortografie şi de punctuaţie.
Notă! În situaţia în care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de către candidat dintre operele literare/ dintre fragmentele studiate la clasă.
Cerinţele vor fi astfel formulate, încât să nu permită reproducerea unor caracterizări de personaje şi a unor "comentarii" literare memorate, deoarece se urmăreşte evaluarea capacităţii candidatului de a opera cu noţiunile de teorie literară, dobândite pe parcursul ciclului gimnazial.
În realizarea unor compoziţii cu cerinţe prestabilite, au fost propuse următoarele repere pentru organizarea conţinutului:
(A)Rezumarea unui text literar:
a)stabilirea secvenţelor narative, pe baza ideilor principale;
b)precizarea personajelor implicate în acţiune;
c)respectarea succesiunii întâmplărilor la care participă personajele;
d)respectarea altor convenţii specifice rezumatului (relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor şi a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, fără dialog inserat; relatarea obiectivă, fără intervenţii emoţional-subiective şi fără citate).
(B)Caracterizarea unui personaj (text literar studiat sau la prima vedere):
a)stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) şi a mijloacelor/ a procedeelor de portretizare;
b)precizarea, în textul selectat, a n trăsături ale personajului şi a semnificaţiei acestora;
c)ilustrarea trăsăturilor, prin raportarea la n secvenţe/ situaţii din text;
d)relevarea a n mijloace artistice folosite de narator în portretizare (la alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri gramaticale) sau precizarea relaţiilor dintre personajul indicat prin cerinţă şi alt personaj/ alte personaje din operă/ din text.
(C)Argumentarea apartenenţei unui text la o specie literară (I):
a)ipostaza în operă a autorului (narator; eu liric);
b)precizarea, în textul ales de către candidat, a unor caracteristici ale speciei literare;
c)ilustrarea caracteristicilor pe textul indicat;
d)evidenţierea rolului mijloacelor artistice.
(D)Argumentarea apartenenţei unui text la o specie literară (II):
a)prezentarea a n caracteristici ale speciei literare;
b)exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/ a fragmentelor studiate;
c)prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/ a fragmentelor indicate (referire la momente ale subiectului sau la secvenţe/ la situaţii semnificative);
d)prezentarea unui personaj, prin raportare la n întâmplări/ situaţii semnificative.
(E)Analiza de text:
a)relevarea modului de expunere dominant şi a trăsăturilor acestuia, identificabile în textul dat;
b)prezentarea mijloacelor artistice folosite de autor;
c)încadrarea textului în gen şi/ sau în specie literară;
d)susţinerea unui punct de vedere, referitor la semnificaţiile textului, prin n argumente specifice.
Prin baremul subiectelor propuse la partea a III-a au fost acordate 16 puncte pentru conţinut (câte 4 puncte pentru rezolvarea fiecărui reper/ a fiecărei cerinţe, detaliată prin criterii de performanţă) şi 18 puncte pentru redactare - numai dacă s-a realizat compunerea pe minimum de spaţiu indicat, distribuite astfel:
- unitatea compoziţiei (introducere -1 p.; cuprins - 1 p.; încheiere -1 p.; pentru rezumarea unui text: prezentarea esenţializată - 1 p.; succesiunea logică a ideilor din text - 1 p.; conexiunea secvenţelor compunerii -1 p.); 3 puncte
- coerenţa textului (claritatea enunţurilor -1 p.; varietatea lexicului -1 p.; sintaxa adecvată -1 p.); 3 puncte
- registrul de comunicare, stilul şi limbajul adecvate conţinutului compunerii; (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
- ortografia (0 greşeli - 4 p.; 1 greşeală: 3 p.; 2 greşeli -2 p.; 3 greşeli -1 p.); 4 puncte
- punctuaţia (0-1 greşeli - 3 p.; 2-3 greşeli - 2 p.; 4-5 greşeli -1 p.); 3 puncte
- aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea. (1 p. + 1 p.) 2 puncte
NOTĂ! Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat.
SECŢIUNEA VII:MODELE DE SUBIECTE
Proba scrisă de limba şi literatura română
Sesiunea iunie 2002 | Varianta 5 |
- Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
- Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBSECŢIUNEA 1:Partea I (46 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare cerinţă.
"Soare, pretutindeni soare, | Numai groaza şi fiorul |
(A)Înţelegerea textului
1.Transcrie, din text, o structură/ un grup de cuvinte care sugerează imaginea anotimpului. 2 puncte
2.Precizează felul ritmului din prima strofă. 2 puncte
3.Transcrie, din strofa a doua, o structură care conţine o personificare. 2 puncte
4.Explică rolul repetiţiei din prima strofă: "Soare, pretutindeni soare". 2 puncte
5.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul citat aparţine unei opere lirice. 2 puncte
(B)Limba română
6.Desparte în silabe cuvintele: "soare", "pretutindeni", "apus", "pustii". 4 puncte
7.Stabileşte două sinonime potrivite pentru sensul din text al cuvântului "(-şi) înteţeşte". 4 puncte
8.Scrie doi termeni din familia lexicală a substantivului "câmp". 4 puncte
9.Menţionează două valori morfologice diferite ale lui "şi", din textul dat. 4 puncte
10.Transcrie, din a doua strofă, două substantive în cazul acuzativ. 4 puncte
11.Alcătuieşte un enunţ în care adjectivul "dogoritoare" să aibă funcţia sintactică de nume predicativ. 4 puncte
12.Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate în enunţul .. Zori pustii fără coline". 4 puncte
13.Alcătuieşte un enunţ în care verbul "a scăpa" să fie regent pentru o propoziţie subordonată circumstanţială de cauză. 4 puncte
14.Transformă atributul subliniat din enunţul "Numai groaza şi fiorul/ Stăpânesc pustiul loc", în propoziţie subordonată corespunzătoare ca sens. 4 puncte
SUBSECŢIUNEA 2:Partea a II-a (10 puncte)
Te numeşti Marin/ Măria Popescu, locuieşti în Sibiu şi ai absolvit clasa a VIII-a. Redactează, pe o pagină distinctă a foii de examen, o scrisoare în care îi dai veşti despre tine fostei colege de bancă, Elena, care s-a mutat anul trecut în Bucureşti, în scrisoare, trebuie:
- să ai formulele şi celelalte convenţii specifice acestui tip de compunere; 4 puncte
- să ai un conţinut şi un stil adecvate situaţiei imaginate; 4 puncte
- să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie. 2 puncte
Atenţie! Nu folosi alte nume decât cele indicate în cerinţă. Data redactării scrisorii este 17.06.2002.
SUBSECŢIUNEA 3:Partea a III-a (34 de puncte)
Scrie o compunere de 1-2 pagini, în care să caracterizezi personajul principal dintr-o schiţă studiată de tine la şcoală, în redactarea compunerii, vei avea în vedere:
- precizarea, însoţită de exemple, a patru mijloace/ procedee de caracterizare, existente în textul ales;
- numirea a patru trăsături ale personajului;
- ilustrarea acestor trăsături, prin referire la întâmplări/ la situaţii semnificative;
- prezentarea relaţiei dintre personajul principal şi un alt personaj al schiţei.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru conţinut (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă rezolvată) şi 18 puncte pentru redactare (unitatea compoziţiei: 3 p.; coerenţa textului: 3 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului: 3 p.; ortografia: 4 p.; punctuaţia: 3 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea: 2 p.), în vederea acordării punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă cel puţin o pagină.
SECŢIUNEA VII1:BAREM DE CORECTARE Şl DE NOTARE
Notă! Se acordă acelaşi punctaj pentru răspunsurile redactate în spiritul soluţiilor din barem.
SUBSECŢIUNEA 1:Partea I (46 de puncte)
(A)Înţelegerea textului
1.Exemplu de răspuns: "Soare, pretutindeni soare", "Foc din zori până-n apus" etc. 2 puncte
2.Ritm trohaic. 2 puncte
3.Exemplu de răspuns: "Numai groaza şi fiorul/ Stăpânesc pustiul loc ... ", " ... pământ [ ... ] mustrat de-atâta foc ... " etc. 2 puncte
4.Este considerat corect răspunsul care evidenţiază insistenţa poetului asupra imaginii soarelui/ efectele vizuale, anotimpul, căldura sau lumina excesivă etc. (explicaţie logică, prezentată într-un text coerent, corect redactat 2 p.; încercare de explicaţie, cu unele greşeli de exprimare, de ortografie şi/sau de punctuaţie: 1 p.). 2 puncte
5.Exemple de răspuns: accentul pus pe exprimarea unor sentimente/ stări sufleteşti; prezenţa/ frecvente imaginilor artistice, transfigurarea artistică a elementelor peisajului etc. (1 p. +1 p.) 2 puncte
(B)Limba română
6.Despărţirea cuvintelor în silabe: "soa-re" ",pre-tu-tin-deni" ",a-pus" ",pus-tii". (1 p. +1 p +1 p. + 1 p.) 4 puncte
7.Sinonime contextuale pentru verbul "a-şi înteţi": a (-şi) mări, a (-şi) amplifica, a (-şi) intensifica, a (-şi) spori, a (-şi) iuţi etc. (2 p. + 2 p.) 4 puncte
8.Exemple de răspuns: câmpean, câmpeancă, câmpenesc, câmpie etc. (2 p. + 2 p.) 4 puncte
NOTĂ! Se acceptă şi cuvintele compuse cu acest element: câmpulungean / câmpulungeancă etc.,
9.Exemple de răspuns: conjuncţie coordonatoare ("numai groaza şi fiorul); pronume reflexiv ("trenu-şi înteţeşte zborul) etc. (2 p. + 2 p.) 4 puncte
NOTĂ! Pentru răspunsul incomplet: "şi"-conjuncţie, "şi"-pronume, se acordă câte 1 punct.
10.Substantive în acuzativ: loc(ul)", "zborul", "(din) pământ" etc. (2 p. + 2 p.) 4 puncte
11.Exemplu de răspuns: Căldura soarelui este dogoritoare. 4 puncte
12."Pustii"- atribut adjectival; "(fără) coline"- atribut substantival (prepoziţional). (2 p. + 2 p.) 4 puncte
NOTĂ! Pentru simpla identificare a funcţiei sintactice de atribut se acordă câte 1 punct.
13.Exemplu de răspuns: A scăpat de înec, 1/fiindcă ştia 2/să înoate foarte bine 3/ 4 puncte
14.Exemplu de răspuns: Numai groaza şi fiorul stăpânesc locul1/care era pustiu.2/ 4 puncte
SUBSECŢIUNEA 2:Partea a II-a (10 puncte)
1.Respectarea convenţiilor specifice scrisorii (formula de introducere: 1 p.; formula de încheiere: 1 p.; data, locul, semnătura: 2 p. numai dacă apar toate elementele; pentru 1-2 elemente se acordă 1 p.). 4 puncte
2.Redactarea scrisorii (referirea la întâmplări/ la situaţii semnificative sau percepute ca atare, eventual la elemente de portret; conţinut adecvat cerinţei: în totalitate - 2 p./ parţial - 1 p.; folosirea unui registru stilistic potrivit: în totalitate - 2 p./ parţial -1 p.). 4 puncte
3.Corectitudinea limbii utilizate:
- corectitudinea exprimării: 1 p. (0 p. pentru două sau mai multe greşeli de lexic sau de sintaxă);
- ortografia şi punctuaţia: 1 p. (0 p. pentru trei sau mai multe greşeli cumulate). 2 puncte
SUBSECŢIUNEA 3:Partea a III-a (34 de puncte)
(A)Conţinut
1.Precizarea celor patru mijloace/ procedee de caracterizare: directe - de către narator, de către alte personaje; indirecte - caracterizare desprinsă din gânduri, fapte, atitudini, comportament, din relaţiile cu celelalte personaje, din limbaj, din mediul în care trăieşte, din numele purtat, din detalii de vestimentaţie etc. (precizarea celor patru mijloace/ procedee de caracterizare, fie distinct, fie pe parcursul compunerii; alegerea potrivită a exemplelor pentru fiecare mijloc/ procedeu luat în discuţie, în acord cu textul ales: A p.; precizarea a trei mijloace/ procedee de caracterizare, fie distinct, fie pe parcursul compunerii; alegerea potrivită a exemplelor pentru fiecare mijloc/procedeu luat în discuţie, în acord cu textul ales: 3 p.; precizarea a două mijloace/ procedee de caracterizare, fie distinct, fie pe parcursul compunerii; alegerea potrivită a exemplelor pentru fiecare mijloc/procedeu luat în discuţie, în acord cu textul ales: 2 p.; precizarea unui mijloc/procedeu de caracterizare: 1 p.). 4 puncte
2.Numirea a patru trăsături distincte ale personajului ales. (1 p. + 1 p. +1 p. +1 p.) 4 puncte
3.Ilustrarea acestor trăsături, prin referire la întâmplări/ la situaţii semnificative (alegerea adecvată a exemplelor, în acord cu trăsăturile selectate, explicaţii logice, nuanţate: 4 p.; exemplificări parţiale, argumentare sumară: 2 p.; exemplificări parţiale, fără argumente: 1 p.). 4 puncte
4.Prezentarea relaţiei dintre personajul principal şi un alt personaj al schiţei (alegerea potrivită a exemplelor; prezentarea logică, nuanţată, a relaţiei dintre personaje, în acord cu exemplele alese: 4 p.; prezentare sumară/ incompletă a relaţiei dintre personaje, cu detalii irelevante etc.: 2 p.; încercare de prezentare a relaţiei dintre personaje, dar cu explicaţii de circumstanţă, cu improvizaţii sau cu tendinţă evidentă de povestire a faptelor şi a întâmplărilor, fără sublinierea particularităţilor relaţiei etc.: 1 p.). 4 puncte
(B)Redactare (pentru acordarea punctajului, compunerea trebuie să aibă cel puţin o pagină)
5.Unitatea compoziţiei (introducere: 1 p; cuprins: 1 p.; încheiere: 1 p.) 3 puncte
6.Coerenţa textului (claritatea enunţului: 1 p.; varietatea lexicului: 1 p.; sintaxa adecvată: 1 p.). 3 puncte
7.Registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului compunerii. (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
8.Ortografia (0 greşeli: 4 p.; 1 greşeală: 3p.; 2 greşeli: 2p.; 3 greşeli: 1 p.; 4 sau mai multe greşeli: 0 p.). 4 puncte
9.Punctuaţia (0-1 greşeli: 3 p.; 2-3 greşeli: 2 p.; 4-5 greşeli: 1 p.; 6 sau mai multe greşeli: 0 p). 3 puncte
10.Aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea. (1 p. + 1 p.) 2 puncte
NOTĂ! Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se obţine prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat.
CAPITOLUL VII:LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ
SECŢIUNEA I:Sadrzaj programa: Srpski jezik
1.Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika 1 u o;
2.Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;
3.Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;
4.Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa.
Ciljeyi i zadaci nastaye sprskog jezika:
- raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse;
- njihovo primenjivanje u datom kontekstu;
- morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;
- motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama;
- odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa;
- postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja.
SECŢIUNEA II:Sadrzaj programa: knjizevna lektira
5.razred: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje uSi; Osnovna Skola od B. Nusica;
6.razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I.Andrica; Geografija od B.NuSica;
7.razred: Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V.St.Karadzica;
8.razred: Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L.Lazarevica; Pop cira i pop Spira od S.Sremca; O klasje moje od A.Santica; Pokondirena tikva od J.St.Popovica; Kosa odl. Andrica.
Ciljeyi i zadaci nastaye sprske knjizeynosti:
- raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i reziineja knjizevnih tekstova;
- pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne lektire;
- raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjiuevnosti;
- elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;
- postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja.
Literatura:
Knjizevna lektira i gramatika za 5.razred. (1993)
Knjizevna lektira i gramatika za 6.razred. (1993)
Knjizevna lektira i gramatika za 7.razred. (1994)
Knjizevna lektira i gramatika za 8.razred. (1994)
Napomene: Ministartsvo vaspitanja organizuje godisnje ispit sposobnosti za sve apsolvente osmog razreda osnovnih skola sa srpskim nastavnim jezikom. Ispit iz srpskog jezika je pismeni, traje 2 sata i ocenjuje se od deset do sto poena.
CAPITOLUL VIII:LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂ
(1)SLOVENSKY JAZYK
1.HLASKOSLOVBE
Hlâsky (samohlâsky, spoluhlâsky, dvojhlâsky). Spodobovanie. Slabika: rozdel'ovanie slov na slabiky. Rytmicky zâkon. Vybrane slova.
2.NAUKA O SLOVE
Slovo. Vecny a gramaticky vyznam slova. Obohacovanie slovnej zasoby ( tvorenie slov, pozicky, rozsirovanie vyznamov). Diferenciâcia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii ( zâkladny slovny fond, masa slovnika, neologizmy, archaizmy, synonymâ, antonymâ, homonymâ, viacvyznamove slovă atd'.)
3.MORFOLOGIA
Slovne druhy: ohybnL ( podstatne menâ, pridavne menâ, zâmena, cislovky, slovesâ), neohybne ( prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia). Gramaticke kategorie slovnych druhov (podl'a ucebnych osnov).
4.SYNTAX
Jednoduchâ a zlozenâ veta. Vetne cleny. Suvetie: prirad'ovacie a podrad'ovacie. Druhy viet v podrad'ovacom a prirad'ovacom suveti.Spojovacie vyrazy. Slovosled, vetosled a interpunkcia.
Poziadavky:
- spoznaf jednotlive uvedene kategorie javov
- aplikovaf vedomosti v slovâch, krâtkych vetâch,
- uviesf priklady: slova, krâtke vety, zostavit' krâtke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav,
- morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zâklade vychodiskoveho textu,
- tvorenie viet s danymi slovnymi druhmi,
- urcif prisudky, spojovacie vyrazy, segmentâcia suvetia na vety, urcif druhy viet, graficky znazornif vetu, suvetie a oznacif vzfahy medzi vetnymi clenmi/ vetami,
- urcif syntakticku funkciu oznacenych siov,
- aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetâch, tvorif jednoduche vety a suvetia.
(2)LITERARNE CLANKY
5.rocnik: Pet'ko ( Rudo Moric), Medicina ( Janko Jesensky), Syn moj mileny (Eudo Ondrejov Pod starou slivkou ( Pavol Bujtar), Cakanka (Eudmila Podjavorinskâ), Bâjky:
Tulipăn a fialka, Pes a viei.
6.rocnik: Sitniansky vatrâr ( Jozef Horak), Na chlieb ( Jozef Gregor Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina - l'udovâ balada, Uhliarovci dostali host'a (J.C. Hronsky), Vel'kou lyzicou (Martin Kukucin).
7.rocnik: Martin ( Andrej Slâdkovic), Prve hodinky ( Jozef Gregor Tajovsky), Isli hudci
horou (l'udovâ balada), Doktor (Janko Jesensky), Smrt' Jânosikova (Jân Botto),
Zuzanka Hraskovie (P.O.Hviezdoslav).
8.rocnik: Mor ho! (Samo Chalupka), Tapâkovci (Bozena Slancikova Timrava), Statky
zmătky (J.G.Tajovsky), Aneta (Pavol Bujtâr), Rysavâ jalovica (Martin Kukucin),
Marina (Andrej Slâdkovic), Matka (Martin Razus).
POJMYZ LITERARNEJ TEORIE
Literârne dielo. Epika. Lyrika. Bâjka, oda, elegia, poema.
Poviedka,crta,novela,român.Eudovâ slovesnosf, rozprâvka, piesen.
Literârny sujet. Fâzy sujetu. Literârna postava.
Umelecke prostriedky a postupy: epiteton, personifikâcia, metafora, hyperbola, opis, rozprâvanie, dialog, monolog.
Prvky versa: vers, sloha, rym, rytmus (trochej, jamb).
SLOHOVE CVICENIA
Reprodukcia obsahu. Zostavenie osnovy z hlavnych myslienok.
Reprodukcia sujetu s urcenim jednotlivych fâz. Charakteristika postavy.
Premena priamej reci na nepriamu. Prakticke pisomnosti.
Poziadavky:
- urobif rozbor a interpretovat' texty rozneho typu, vystihnuf obsah a vyznam celeho textu,
- interpretovaf znâme bâsnicke prostriedky,
- identifikovaf niektore umelecke prostriedky pouzite v danom texte (epiteton, metafora, hyperbola atd'.),
- identifikovaf charakteristicke crty osoby ( osob) 2 daneho uryvku,
- suvislo vyjadrif svoje myslienky,
- identifikovaf strukturu literârneho diela.
STUDIJNA LITERATURA
Ucebnice podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku.
Skuska sposobilosti zo slovesnkeho jazyka a literatury je povinnâ pre absolventov zakladnych osemrocnych skol s vyucovacim jazykom slovenskym. Skuska je pisomnâ a obsahuje otazky z literârnych textov a z jazyka. Prâca je ohodnotenâ bodmi od 10 do 100. Otazky su vypracovane na zâklade suvisleho textu na danii temu a v danom rozsahu, pozaduju identifikovanie roznych slovnych druhov (ako naprikiad: Podciarknite v danom uryvku pridavne menă zenskeho rodu) atd'. Caş na vypracovanie: 2 hodiny.
CAPITOLUL IX:LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 406 din data de 10 iunie 2003
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »