Ordinul 269/2020 privind aprobarea ghidului general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, a... - Ordinul 269/2020

ANEXA nr. 1:

GHID general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

ANEXA nr. 2:

ANEXA nr. 3:ADAPTAREA GHIDULUI SECTORIAL PENTRU INCINERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE, ELABORAT DE JASPERS (2013) LA CERINŢELE LEGISLAŢIEI NAŢIONALE ŞI ARMONIZAREA GHIDULUI SECTORIAL PENTRU INCINERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE CU LEGISLAŢIA UE ÎN DOMENIU

PARTEA 0:

I.PREFAŢĂ

Acest ghid este destinat în primul rând experţilor în evaluarea impactului asupra mediului (EIA) din cadrul autorităţilor competente din domeniul mediului şi, de asemenea, ar putea fi utilizat şi de către experţii în elaborarea rapoartelor privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele din acele sectoare care solicită mai frecvent sprijin financiar comunitar. Acesta subliniază aspecte care pot fi relevante pentru raportul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele de incinerare a deşeurilor municipale. De asemenea, ar putea fi important şi pentru alte autorităţi care sunt consultate în concordanţă cu prevederile legale, pentru organizaţiile neguvernamentale şi pentru public, cu scopul de a facilita participarea lor sporită la procesul de evaluare a impactului asupra mediului. Sperăm că recomandările vor avea beneficii practice pentru cei implicaţi în procesul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele de incinerare a deşeurilor municipale.

II.CUPRINS

1. INTRODUCERE

2. CADRUL POLITIC, LEGISLATIV ŞI ADMNISTRATIV

3. DESCRIEREA PROIECTULUI PROPUS

3.1 Descrierea conceptului de proiect

3.2 Activităţi corespunzătoare proiectelor privind instalaţii de eliminare a deşeurilor municipale

3.3 Cerinţele privind amplasamentul şi utilizarea terenului

3.3.1 Poziţionarea incineratorului de deşeuri

3.3.2 Descrierea locaţiei proiectului şi a cerinţelor terenului

3.3 Descrierea proiectului

3.3 Descrierea proceselor principale

3.4 Estimarea reziduurilor şi a emisiilor rezultate din implementarea proiectului

4. SCHIŢA ALTERNATIVELOR PRINCIPALE STUDIATE DE DEZVOLTATOR

4.1 Principalele alternative studiate de dezvoltator

4.2 Scenariul de bază

4.3 Selectarea alternativei

5. DESCRIEREA CONDIŢIILOR INIŢIALE (MEDIUL EXISTENT)

5.1 Context

5.2 Caracteristici

5.2.1 Ape de suprafaţă şi subterane

5.2.2 Sol şi geologie

5.2.3 Aer şi climă

5.2.4 Populatie şi sănătatea umană

5.2.5 Faună şi floră

5.2.6 Peisaj

5.2.7 Bunuri materiale

5.2.8 Patrimoniul cultural

5.3 Semnificaţia

5.4 Sensibilitatea

5.5 Date/informaţii suficiente

6. DESCRIEREA IMPACTURILOR SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ŞI A MĂSURILOR DE DIMINUARE

6.1 Anticiparea impacturilor posibil semnificative

6.2 Descrierea efectelor posibil semnificative asupra mediului şi reducerea/diminuarea acestora

6.2.1 Ape de suprafaţă şi subterane

6.2.2 Sol şi geologie

6.2.3 Aer şi zgomot

6.2.4 Schimbari climatice

6.2.5 Populaţie şi sănătatea umană

6.2.6 Faună şi floră

6.2.7 Peisaj

6.2.8 Bunurile materiale

6.2.9 Patrimoniul cultural

6.3 Evaluarea impactului rezidual

6.4 Evaluarea cumulativă a impactului

6.5 Cazuri de risc

7. PROGRAMUL DE MONITORIZARE A MEDIULUI

8. REZUMATUL NON-TEHNIC

9. PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

10. PROVOCĂRI ÎN PREGĂTIREA RAPORTULUI EIM

11. REFERINŢE

12. ANEXE

ANEXA 1 Legislaţia UE privind mediul relevantă pentru ghid

ANEXA 2 Legislaţia natională privind mediul relevantă pentru ghid

ANEXA 3 Cele mai relevante hotărâri CJEU în domeniul gestionării deşeurilor pentru proiectele privind instalaţii de incinerare a deşeurilor

ANEXA 4 Studii de caz reprezentative pentru legislaţia EIA din domeniul incinerării deşeurilor din jurisprudenţa CJUE

ANEXA 5 Alte ghiduri şi documente utile

IV.GLOSAR DE TERMENI

*Termen*	Definiţie
*Acord de mediu*	Actul administrativ emis de către autoritatea competentă de protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect
*Adaptare*	Procesul de ajustare a proiectului prin prevederi de măsuri specifice de adaptare la condiţiile actuale şi viitoare ale schimbărilor climatice şi efectelor acestora. Măsurile de adaptare prevăzute încearcă să minimizeze sau să evite posibile prejudicii provocate de fenomenele externe.
*Aprobare de dezvoltare*	Decizia autorităţii sau autorităţilor competente, care dă dreptul titularului proiectului să realizeze proiectul. În conformitate cu prevederile Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, aceasta se concretizează prin: i. Autorizaţia de construire pentru proiectele prevăzute în anexa nr. 1 şi cele prevăzute în anexa nr. 2, pct. 1, lit. a), c), e), f), g) şi pct. 2-13 ii. Acord privind utilizarea terenului în scop agricol intensiv, pentru proiectele prevăzute în anexa 2, pct. 1, lit. b) iii. Acord al conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura pentru proiectele privind împădurirea terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră, prevăzute în anexa nr. 2 pct. 1 lit. d) iv. Actul emis de autoritatea competentă în domeniul silviculturii conform prevederilor art. 40^*) din Legea nr. 46/2008Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru realizările obiectivelor care implică defrişarea în scopul schimbării destinaţiei terenurilor, prevăzute la anexa nr. 2 pct. 1 lit. d)
*Arie naturală protejată*	Zona terestră şi/sau acvatică în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită.
*Arie specială de conservare*	Situl de importanţă comunitară desemnat printr-un act statutar, administrativ şi/sau contractual în care sunt aplicate măsurile de conservare necesare menţinerii sau de refacere la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor de interes comunitar pentru care situl este desemnat
*Autoritate competentă*	Autoritatea care emite aprobarea de dezvoltare, sau, după caz, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului organizate la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi Administraţia Naţională "Apele Române" şi unităţile aflate în subordinea acesteia
*BAT - Cele mai bune tehnici disponibile*	Stadiul de dezvoltare cel mai eficient şi avansat înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică a tehnicilor specifice de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor-limită de emisie şi a altor condiţii de autorizare, în scopul prevenirii poluării, iar, în cazul în care nu este posibil, pentru a reduce, în ansamblu, emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său.
*BATAELs - niveluri de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile*	Nivelurile de emisie obţinute în condiţii normale de funcţionare cu ajutorul uneia dintre cele mai bune tehnici disponibile sau al unei asocieri de astfel de tehnici, astfel cum sunt descrise în concluziile BAT, şi exprimate ca o medie pentru o anumită perioadă de timp, în condiţii de referinţă prestabilite.
*Biodiversitate*	Variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale şi complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifică, interspecifică şi diversitatea ecosistemelor;
*BREF - document de referinţă BAT*	Un document rezultat în urma schimbului de informaţii organizat de Comisia Europeană, elaborat pentru anumite activităţi, care descrie, în special, tehnicile aplicate, nivelurile actuale ale emisiilor şi consumului, tehnicile luate în considerare pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile, precum şi concluziile BAT şi orice tehnici emergente, acordând o atenţie specială criteriilor prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale.
*Bun al patrimoniului natural*	Componenta patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă în vederea menţinerii în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare
*Comunităţi locale*	Comunităţile umane situate în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate şi/sau care deţin proprietăţi ori desfăşoară diverse activităţi pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate.
*Concluzii BAT*	Un document care conţine părţi al unui document de referinţă BAT, prin care se stabilesc concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile, descrierea acestora, informaţii pentru evaluarea aplicabilităţii lor, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, monitorizarea asociată, nivelurile de consum asociate şi, după caz, măsurile relevante de remediere a amplasamentului.
*Capacitate nominală*	Suma capacităţilor de incinerare ale cuptoarelor care compun o instalaţie de incinerare a deşeurilor sau o instalaţie de coincinerare a deşeurilor, aşa cum este specificată de constructor şi confirmată de operator, luându-se în considerare puterea calorică a deşeurilor, exprimată sub forma cantităţii de deşeuri incinerate într-o oră
*Deşeu*	Orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca;
*Deşeuri municipale în amestec*	deşeurile menajere, precum şi deşeuri provenind din activităţi comerciale, industriale şi administrative care, prin natura şi compoziţia lor, sunt similare deşeurilor menajere, cu excepţia fracţiunilor prevăzute la poziţia 20.01 din anexa la Decizia 2000/532/CE din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul articolului 1 litera a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deşeurile şi a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în temeiul articolului 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deşeurile periculoase, care sunt colectate separat la sursă şi cu excepţia altor deşeuri prevăzute la poziţia 20.02 din anexa respectivă;
*Deteriorarea mediului*	Alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului;
*Emisie*	Evacuarea directă sau indirectă de substanţe, vibraţii, căldură sau zgomot în aer, apă ori sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale instalaţiei
*Evaluarea impactului asupra mediului*	Un proces care constă în: v. Pregătirea raportului privind impactul asupra mediului de către titularul proiectului, astfel cum se prevede la articolul 5 aliniatele (1) şi (2) din Directiva 2014/52/UE (respectiv art. 10 şi 11 din LEGEA privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) vi. Desfăşurarea consultărilor astfel cum se prevede la articolul 6 şi, după caz, la articolul 7 din Directiva 2014/52/UE (respectiv art. 6, art. 15, art. 16 şi, după caz, la art. 17 din LEGE privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) vii. Examinarea de către autoritatea competentă a informaţiilor prezentate în raportul privind impactul asupra mediului şi a oricăror informaţii suplimentare furnizate, după caz, de către titularul proiectului în conformitate cu art. 5 al. (3) şi a oricăror informaţii relevante obţinute în urma consultărilor în temeiul art. 6 şi 7 din Directiva 2014/52/UE (respectiv art. 12 din LEGE privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi pct. ii) viii. Prezentarea unei concluzii motivate de către autoritatea competentă cu privire la impactul semnificativ al proiectului asupra mediului, ţinând seama de rezultatele examinării menţionate la punctul (iii) şi, după caz, de propria examinare suplimentară ix. Includerea concluziei motivate a autorităţii competente în oricare dintre deciziile menţionate la art. 8 a* din Directiva 2014/52/UE (respectiv art. 18 al. (8) şi (9) din LEGE privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi pct. ii)
*Experţi competenţi*	Persoane fizice şi juridice care au dreptul de a elabora, potrivit legii, rapoartele din cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi care se înscriu în Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului (LEGEA privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului)
*Hazard*	Literatura de specialitate defineşte hazardul ca fiind posibilitatea apariţiei/producerii unui eveniment potenţial devastator, într-o anumită perioadă, pe un anumit areal. Indiferent de domeniu, hazardul reprezentă o ameninţare şi nu evenimentul în sine. În orice ipostază, hazardul conţine un anumit grad de periculozitate implicând, de cele mai multe ori, evenimente extreme. El mai poate include însă şi condiţii latente, care pot reprezenta pericole viitoare. Hazardul natural se poate manifesta sub forma unor evenimente singulare, combinate sau întrepătrunse secvenţial în cauze şi efecte. Orice hazard poate fi caracterizat printr-o anumită localizare geografică, intensitate sau magnitudine, frecvenţă şi probabilitate de manifestare. El are un trend dinamic (este legat de o magnitudine particulară şi o perioadă de revenire specifică), aşa încât se cuantifică prin relaţia magnitudine-frecvenţă, pe baza arhivelor istorice sau a modelărilor probabilistice. Orice sistem teritorial se defineşte printr-o amprentă a hazardului conţinut. În înţelesul prezentei documentaţii, hazardul capătă valenţă de risc numai din perspectiva lezării potenţiale a lucrărilor prevăzute a se realiza, expuse şi vulnerabile la un anumit eveniment fizic cauzat de schimbările climatice.
*Instalaţie*	O unitate tehnică staţionară, în care se desfăşoară una sau mai multe activităţi prevăzute în anexa nr. 1 sau în anexa nr. 7 partea 1 din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, precum şi orice alte activităţi direct asociate desfăşurate pe acelaşi amplasament, care au o conexiune tehnică cu activităţile prevăzute în anexele respective şi care pot genera emisii şi poluare.
*Instalaţie de incinerare a deşeurilor*	orice echipament sau unitate tehnică staţionară sau mobilă destinată tratării termice a deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii generate, prin incinerare prin oxidare, precum şi prin orice alt procedeu de tratare termică, cum ar fi piroliza, gazeificarea sau procesele cu plasmă, cu condiţia ca substanţele rezultate în urma tratării să fie incinerate ulterior.
*Instalaţie de coincinerare a deşeurilor*	orice unitate tehnică staţionară sau mobilă al cărei scop principal este generarea de energie sau producerea de produse materiale şi care utilizează deşeuri drept combustibil uzual sau suplimentar ori în care deşeurile sunt tratate termic în vederea eliminării lor prin incinerare prin oxidare, precum şi prin alte procedee de tratare termică, cum ar fi piroliza şi gazeificarea sau procesul cu plasmă, în măsura în care substanţele care rezultă în urma tratării sunt incinerate ulterior.
*Modalitate de administrare a ariei naturale protejate*	Felul în care se asigură managementul unei arii naturale protejate, respectiv prin structuri de administrare special constituite sau prin custozi, după caz.
*Patrimoniu natural*	Ansamblul componentelor şi structurilor fizico - geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural, ale căror importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică, biogenă, sanogenă, peisagistică şi recreativă au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare.
*Plan de management al ariei naturale protejate*	Documentul care descrie şi evaluează situaţia prezentă a ariei naturale protejate, defineşte obiectivele, precizează acţiunile de conservare necesare şi reglementează activităţile care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management
*Plan de management al bazinului hidrografic*	Reprezintă instrumentul de implementare în cadrul activităţilor de gospodărire a apelor la nivel de bazin hidrografic, având în vedere obiectivul principal, respectiv atingerea "stării bune" pentru toate apele. Acest plan este un document detaliat care include, în principal, rezultate privind: caracteristicile bazinului hidrografic, presiunile şi impactul activităţilor umane asupra apelor din bazinul hidrografic, precum şi seturile de măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu.
*Poluare*	Introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, de substanţe, vibraţii, căldură sau zgomot în aer, apă ori sol, susceptibile să aducă prejudicii sănătăţii umane sau calităţii mediului, să determine deteriorarea bunurilor materiale sau să afecteze ori să împiedice utilizarea în scop recreativ a mediului şi/sau alte utilizări legitime ale acestuia.
*Proiect*	Executarea lucrărilor de construcţii sau a altor instalaţii ori lucrări, alte intervenţii asupra cadrului natural şi peisajului, inclusiv cele care implică exploatarea resurselor minerale
*Public*	Una sau mai multe persoane fizice sau juridice şi, în conformitate cu legislaţia ori cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile sau grupurile constituite de acestea
*Public interesat*	Publicul afectat sau care ar putea fi afectat de, sau care are un interes în procedura prevăzută la art. 4 din LEGEA privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; în sensul acestei definiţii, organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului şi care îndeplinesc condiţiile legale sunt considerate ca având un interes
*Raport privind impactul asupra mediului*	Documentul care conţine informaţiile furnizate de titularul proiectului potrivit prevederilor art. 11 şi art. 13 alin. (2)-(3) din LEGEA privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului
*Reconstrucţie ecologică*	Refacerea ecosistemelor naturale fundamentale şi menţinerea sau refacerea ecosistemelor conform obiectivelor ariei naturale protejate
*Regulament al ariei naturale protejate*	Documentul în care se includ toate prevederile legate de activităţile umane permise şi modul lor de aprobare, precum şi activităţile restricţionate sau interzise pe teritoriul ariei naturale protejate
*Risc*	Riscul asociază probabilitatea de apariţie a evenimentelor sau tendinţelor periculoase (hazardul) cu impactul acestora. Exprimat matematic, riscul este o funcţie ce depinde atât de probabilitatea de apariţie cât şi de impactul hazardului analizat. Impactul, la rândul lui, rezultă din expunere şi vulnerabilitate, expunerea lucrărilor proiectate la pericolele date schimbărilor climatice şi hazardelor asociate acestora.
*Riscul natural*	Este o funcţie a probabilităţii apariţiei unei pagube şi a consecinţelor probabile, ca urmare a unui anumit eveniment, fiind înţeles ca măsură a mărimii unei "ameninţări" naturale (Buwal, 1991). Riscul este în funcţie de hazard şi vulnerabilitatea elementelor de risc, în condiţiile expunerii lor. Elementele de risc în cazul de faţă sunt sistemele de alimentare cu apă (zonele de captare, reţelele de distribuţie, etc.) şi sistemele de colectare şi evacuare a apelor uzate (conducte de canalizare, SEAU etc.).
*Schimbări climatice*	Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), adoptată cu ocazia Summit-ului desfăşurat la Rio de Janeiro în 1992 (The Earth Summit), defineşte schimbările climatice ca fiind un proces complex de modificare pe termen lung a elementelor climatice (temperatură, precipitaţii, creşterea frecvenţei şi intensităţii unor fenomene meteo extreme, etc.), datorate în principal emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din activităţi antropice, directe sau indirecte, care au determinat dezechilibre în atmosferă şi au favorizat declanşarea efectului de seră. UNFCCC face o distincţie între schimbările climatice determinate de activităţile umane care au condus în timp la modificarea compoziţiei atmosferice şi variabilitatea climatică datorată cauzelor naturale.
*Senzitivitatea*	Reprezintă gradul în care transformări ale parametrilor externi induc schimbări în atributele interne ale unui sistem fiind, în cazul de faţă, expresia rezistenţei pe care lucrările proiectate o opun la schimbare.
*Sit de importanţă comunitară*	Situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există, contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în anexa nr. 3 la OUG 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, şi care contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară trebuie să corespundă zonelor din areal în care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii
*Sit/arie*	Zona definită geografic, exact delimitată
*Titularul proiectului*	Solicitantul aprobării de dezvoltare pentru un proiect privat sau autoritate publică care iniţiază un proiect
*Valorificare*	Orice operaţiune care are drept rezultat principal faptul că deşeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că deşeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv în întreprinderi ori în economie în general.
*Vulnerabilitatea*	Vulnerabilitatea reprezintă măsura în care un sistem (natural sau antropic), expus unui anumit tip de hazard, poate fi afectat. Vulnerabilitatea presupune disfuncţionalităţi potenţiale interne, ca urmare a efortului de adaptare al sistemului la transformări de mediu. Mai exact, vulnerabilitatea este definită ca un ansamblu de caracteristici care predispun comunităţile umane şi sistemele de infrastructură la efectele dăunătoare ale hazardului analizat. În cazul de faţă, vulnerabilitatea poate fi definită astfel: condiţii determinate de efectele implicite ale schimbărilor climatice care cresc susceptibilitatea lucrărilor proiectate la impactul unui hazard. Orice sistem, indiferent de mărime sau natură, conţine o anumită vulnerabilitate potenţială. Vulnerabilitatea este în funcţie de capacitatea sistemului de a reacţiona la modificarea condiţiilor de mediu extern şi intern, fiind condiţionată de relaţia dintre senzitivitate şi adaptare, în condiţii de expunere. În lipsa capacităţii de adaptare, vulnerabilitatea unui sistem depinde în totalitate de senzitivitatea sa la schimbări de mediu. Vulnerabilitatea poate fi cuantificată ca pondere a pierderilor probabile în cazul producerii unui hazard şi rezultă din relaţia magnitudine/intensitate - pagube.

PARTEA 1:

1.INTRODUCERE

Acest ghid a fost realizat sub forma unui set de instrumente pentru a fi utilizate de către autorităţile de mediu pentru a îmbunătăţi punerea în aplicare a procedurilor privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM) pentru anumite proiecte, în special calitatea rapoartelor privind evaluarea impactului proiectelor asupra mediului/acordurilor de mediu şi analiza calităţii rapoartelor efectuată de către autorităţile competente. De asemenea, se adresează şi autorităţilor care trebuie consultate în cadrul procedurii EIM, în conformitate cu dispoziţiile procedurale şi juridice relevante şi experţilor desemnaţi să pregătească raportul EIM pentru proiecte în acele sectoare care solicită mai frecvent sprijin financiar comunitar, dar nu numai.

În conformitate cu Art. 4 (2) a Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (Denumită în continuare LEGE), procedura de evaluare a impactului asupra mediului integrează şi evaluarea posibilelor efecte ale emisiilor industriale, astfel asigurându-se îndeplinirea cumulativă a cerinţelor directivelor şi legislaţiei naţionale privind evaluarea impactului asupra mediului şi prevenirea şi controlul integrat al poluării. În acest sens, aspectele BAT ar trebui abordate în cursul procedurii EIA, ţinând cont de faptul că, în conformitate cu DEI, incinerarea deşeurilor trebuie făcută în instalaţiile proiectate pe baza celor mai bune tehnici disponibile (denumite în continuare BAT).

DEI şi Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale definesc "cele mai bune tehnici disponibile" ca fiind stadiul de dezvoltare cel mai eficient şi avansat înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică a tehnicilor specifice de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor-limită de emisie şi a altor condiţii de autorizare, în scopul prevenirii poluării, iar, în cazul în care nu este posibil, pentru a reduce, în ansamblu, emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său. Pentru majoritatea instalaţiilor din anexa 1, a fost elaborat un "document de referinţă BAT" care descrie, în special, tehnicile aplicate, nivelurile actuale ale emisiilor şi consumului, tehnicile luate în considerare pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile, precum şi concluziile BAT şi orice tehnici emergente.

Termenul "concluzii BAT" a fost introdus prin art. 13 din DEI şi art. 3 al. l) al Legii nr. 278/2013, un document care conţine părţi ale unui document de referinţă BAT, prin care se stabilesc concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile, descrierea acestora, informaţii pentru evaluarea aplicabilităţii lor, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, monitorizarea asociată, nivelurile de consum asociate şi, după caz, măsurile relevante de remediere a amplasamentului. Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile stau la baza stabilirii condiţiilor din autorizaţia integrată de mediu.

2.CADRUL POLITIC, LEGISLATIV ŞI ADMINISTRATIV

Acte de planificare şi dezvoltare naţionale, regionale sau locale

Strategia de gestionare a nămolurilor,

Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020

Reglementarea managementului de mediu privind şantierele

Managementul deşeurilor

- Legislaţia cadru

- Legislaţia privind incinerarea deşeurilor şi norme tehnice

- Legislaţia privind depozitarea deşeurilor şi norme tehnice

Prevenirea şi controlul poluării

- Legislaţia cadru privind prevenirea şi controlul integrat al poluării

- Ghiduri BAT naţionale

Calitatea apei

- Legislaţia cadru pentru protecţia calităţii apei

- Legislaţia privind calitatea apei uzate

- Standarde de calitate pentru apa uzată

Calitatea aerului înconjurător

Legislaţia care defineşte şi stabileşte obiective pentru calitatea aerului ambiental, cea referitoare la limitarea emisiilor de gaze din diverse activităţi şi nivelurile de emisie din diferite tipuri de vehicule

Legislaţia stabilind metodele şi criteriile pentru monitorizarea calităţii aerului şi metodologiile de modelare pentru dispersia poluanţilor din aer

Sol

- Legislaţia pentru evaluarea şi conservarea calităţii solului

Zgomot

- Legislaţia referitoare la nivelurile de zgomot pentru echipamentele utilizate în exterior, de la diferite tipuri de vehicule, metodologii de evaluare şi modelare;

Flora, fauna şi habitatele naturale

- Legislaţia pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii, protecţia pădurilor, conservarea habitatelor naturale.

Schimbări climatice

Legislaţie privind sănătatea şi securitatea

Legislaţie privind: sănătatea la locul de muncă; protecţia lucrătorilor; siguranţa la locul de muncă; utilizarea echipamentului individual de protecţie la locul de muncă;

Legislaţia referitoare la reţelele de utilităţi publice (de exemplu, reţeaua de transport energetic¹)

______

¹ Unele state membre au o legislaţie specifică pentru autorizarea proiectelor care stau sub liniile de transport aerian de înaltă tensiune

Legislaţie orizontală

- Legislaţia privind evaluarea impactului asupra mediului

- Legislaţia privind libertatea de acces la informaţii privind mediul;

Politici şi planuri

- Politica dezvoltării urbane/rurale

- Politicile de conservare a terenurilor

- Planuri de dezvoltare locală

- Politici privind patrimoniul cultural

3.DESCRIEREA PROIECTULUI PROPUS

3.1.Descrierea conceptului de proiect

Termenul de "instalaţie" nu este definit în Directiva EIM. O definiţie a acestui termen este furnizată în Directiva Emisiilor Industriale², dar această definiţie nu este considerată adecvată pentru scopurile Directivei EIA "Instalaţia" în sensul DEI semnifică "o unitate tehnică staţionară în cadrul căreia sunt realizate una sau multe activităţi enumerate în Anexa I sau în Partea 1 a Anexei VII [la Directiva 2010/75/UE] şi ori alte activităţi asociate în mod direct pe acelaşi amplasament ce au legătură tehnică cu activităţile enumerate în acele Anexe şi care pot avea un efect asupra emisiilor şi poluării" (Articolul 3(3) al DEI). Prin comparaţie, Directiva EIM prevede un domeniu de aplicare mai larg. Instalaţiile mobile - cu toate că nu sunt menţionate în mod explicit în Directiva EIM - sunt considerate acoperite de prevederile acesteia deoarece sunt instalaţii temporare.³ În momentul în care instalaţiile mobile sau temporare au caracteristicile (şi impactul asociat) categoriilor de proiecte incluse în Anexele I şi II la Directiva EIA, acestea vor fi supuse cerinţelor acesteia.⁴ Mai mult, în momentul în care o instalaţie mobilă este mutată în altă regiune, necesitatea unei noi evaluări a impactului asupra mediului va fi luată în considerare.

Definiţia "proiectului" a fost completată de către Curte, care a concluzionat că "lucrările de demolare intră în sfera de aplicare a Directivei 85/337 şi în această privinţă pot constitui un "proiect" în sensul Articolului 1(2)" (C-50/09, alineatele 86-107). Curtea a concluzionat că lucrările de demolare nu pot fi excluse din sfera de aplicare a legislaţiei naţionale ce adoptă Directiva EIM. Pe baza jurisprudenţei şi pentru a asigura un nivel ridicat de protecţie a mediului, Directiva EIM modificată prevede că procedurile de încadrare şi evaluările impactului asupra mediului vor lua în considerare impactul întregului proiect în cauză şi, unde este relevant, fazele de demolare (Anexa II A, punctul 1 (a) şi Anexa IV, punctul 1 (b) şi 5 (a)).

3.2.Activităţi corespunzătoare proiectelor privind instalaţii de eliminare a deşeurilor municipale

3.3.Cerinţele privind amplasamentul şi utilizarea terenului

(1)3.3.1. Poziţionarea incineratorului de deşeuri

Criterii care trebuie luate în considerare:

- zone geologice instabile;

- soluri instabile;

- convecţie (de exemplu, din cauza resurselor minerale, a apei, a petrolului sau a gazelor);

- zone umede;

- zone predispuse la inundaţii;

- zone din interiorul unei distanţe reglementate din zone sensibile (legendă a apei, zone rezidenţiale etc.);

- depresiuni naturale şi văile în care este posibilă contaminarea apei;

- zone de reîncărcare a apelor subterane şi zonă de masă mare de apă;

- zone de locuit protejate, aproape de parcuri naţionale şi/sau situri Natura 2000;

- zone intens populate, situri arheologice, istorice, paleontologice şi turistice unice;

- condiţiile atmosferice care ar împiedica dispersia sigură a emisiilor gazoase şi eliberarea accidentală de gaz;

- pericole naturale majore (de exemplu, alunecări de teren);

- locaţii sensibile.

"Amplasarea instalaţiilor noi astfel încât utilizarea căldurii şi/sau a aburului generat în cazan să poată fi maximizată prin orice combinaţie de:

a. producerea de energie electrică cu furnizare de căldură sau cu abur pentru utilizare (adică prin cogenerare)

b. furnizarea de căldură sau de abur pentru utilizarea în reţelele de distribuţie termică centralizată

c. furnizarea de abur de proces pentru diverse utilizări, în principal industriale (a se vedea exemplele de la punctul 4.3.18)

d. furnizarea de căldură sau abur pentru a fi utilizată ca forţă motrice a sistemelor de răcire/aer condiţionat

Alegerea unei locaţii pentru o nouă instalaţie este un proces complex care implică mulţi factori locali (de exemplu, transportul deşeurilor, disponibilitatea consumatorilor de energie etc.). Generarea de energie electrică poate oferi cea mai eficientă opţiune de energie pentru recuperarea energiei deşeurilor în cazuri specifice în care factorii locali împiedică recuperarea căldurii/aburului."

CE, Incinerarea deşeurilor BREF, 2006

(2)3.3.2 Descrierea locaţiei proiectului şi a cerinţelor terenului

Pe baza unor studii adecvate, descrierea locaţiei selectate ar trebui să includă informaţii despre zona proiectului şi, în special, locaţiile componentelor proiectului, inclusiv alte facilităţi (de exemplu, zăcăminte de depozitare şi tratare a zgurii, depozite de zgură şi/sau cenuşă, tratarea apelor uzate/instalaţia de pretratare), clădiri sau alte structuri fizice, precum şi vecinătatea zonei proiectului. De asemenea, ar trebui să conţină informaţii similare în legătură cu faza de construcţie a proiectului şi componentele proiectului (ex. organizare de şantier "). Se vor avea în vedere prevederile Ord 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor, respectiv faptul ca amplasarea instalaţiei de incinerare se va face ţinând cont de modelarea matematică a dispersiei poluanţilor în aer realizat în condiţiile de funcţionare cele mai nefavorabile, dar nu la mai puţin de 500 m de zona locuită.

Descrierea locaţiei

- amplasarea instalaţiei (coordonatele geografice);

- topografia înconjurătoare a instalaţiei de incinerare propuse;

- utilizare terenului (agricol, rezidenţial, comercial, recreere, zone industriale, zone turistice, instituţii);

- vecinătatea terenurilor de mai sus faţă de incineratorul propus;

- suprafaţa de teren necesară pentru instalaţia de incinerare (inclusiv posibila extindere ulterioară);

- dimensiunea zonei solicitate pentru celelalte componente ale zonei incineratorului (de exemplu, zona de recepţie, zonele speciale de depozitare a deşeurilor, instalaţia de tratare a apelor uzate, depozitul de deşeuri de zgură/cenuşă etc.

Limite de construcţie, zonele de muncă

- utilizarea terenului zonei propuse pentru şantierul de construcţii şi a zonelor de muncă; amploarea zonelor de muncă;

- limitările de proiectare impuse de caracteristicile terenului (inclusiv utilizarea terenului adiacent, topografia);

- amplasarea organizării de şantier legat de lucrările prevăzute în proiect. Dacă locaţiile nu au fost încă stabilite, Raportul EIM ar trebui să conţină propuneri pentru organizările de şantier. Propunerile se vor face în funcţie de mărimea şi tipul lucrărilor prevăzute în proiect.

Pentru o mai bună prezentare a amplasamentului în vederea localizării exacte a componentelor proiectului vor fi prezentate coordonatele Stereo 70 ale tuturor componentelor acestuia. În cazul în care localizarea nu este de tip punct, ci poligon sau linie, se vor reda coordonatele punctelor extreme (în cazul poligonului coordonatele colţurilor, iar în cazul liniilor coordonatele punctelor extreme). O localizare precisă se poate efectua şi pe baza unor fişiere GIS (shapefile) sau CAD (dwg). De asemenea, titularul va insera imagini recente ale amplasamentului propus.

(3)3.3. Descrierea proiectului

- platforma de cântărire,

- zona de recepţie;

- buncăr pentru depozitarea deşeurilor;

- zona de pre-tratare a deşeurilor (acolo unde este necesar);

- cuptor, inclusiv generator de abur;

- unitate de recuperare a energiei (de ex. Boiler) şi unitate de conversie

- sistemul de curăţare a gazelor de ardere

- managementul reziduurilor de curăţare a gazelor de ardere

- evacuarea gazelor arse

- instalaţii de tratare şi de eliminare a zgurii/cenuşii⁸

______

⁸ Depozitul de deşeuri, inclus în limita amplasamentului instalaţiei WtE, a fost proiectat pentru a se conforma Directivei 1999/31 privind depozitele de deşeuri. Se recomandă includerea capacităţii (dacă este cazul) şi a suprafeţei acoperite (m²).

- instalaţia de tratare/pre-epurare a apelor reziduale;

- zona de parcare;

- construcţii pentru administraţie şi personal

- atelier şi depozit;

- alte unităţi auxiliare

Trebuie inclusă o diagramă detaliată a fluxului tehnologic

DEI defineşte o "instalaţie de incinerare a deşeurilor" ca fiind "orice unitate şi echipament tehnic staţionar sau mobil destinat tratării termice a deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii produse prin incinerare, prin oxidarea deşeurilor, precum şi prin alte procese de tratare termică, cum ar fi piroliza, gazeificarea sau procesul plasmatic, dacă substanţele rezultate din tratare sunt ulterior incinerate ". De asemenea, instalaţiile de incinerare a deşeurilor municipale DEI cu o capacitate de peste 3 t/h ar putea fi clasificate ca:

- operaţiunea de eliminare sau

- operaţiunea de recuperare (n.b., de energie); lista neexhaustivă a operaţiunilor de recuperare prezentată în anexa II la Directiva-cadru privind deşeurile (DCD) defineşte R1 drept operaţiune de recuperare care este înţeleasă ca "Utilizaţi în principal ca combustibil sau alt mijloc de a genera energie". Este clarificat într-o notă de subsol că aceasta include instalaţii de incinerare destinate prelucrării deşeurilor municipale numai în cazul în care eficienţa lor energetică este egală sau mai mare de 0,65 pentru instalaţiile noi. Pentru o valoare a eficienţei energetice mai mică de 0,65 incinerarea este considerată o operaţiune de eliminare.

Eficienţa energetică ar putea fi considerată un "indicator de performanţă pentru nivelul de recuperare a energiei provenite din deşeuri într-o instalaţie dedicată incinerării deşeurilor municipale"⁹

______

⁹ CE, Ghidul privind interpretarea formulei de eficienţă energetică R1 pentru instalaţiile de incinerare destinate prelucrării deşeurilor solide municipale în conformitate cu anexa II la Directiva 2008/98/CE privind deşeurile, 2011

Termenul "deşeuri în energie" este frecvent utilizat pentru descrierea instalaţiilor de incinerare cu recuperare energetică de înaltă eficienţă, fără a avea în vedere o valoare limită particulară. Documentul BREF pentru incinerarea deşeurilor este singurul document oficial care îl defineşte drept "o utilizare pe termen pentru a descrie incineratoarele care recuperează căldura şi/sau energia electrică", fără a fi obligat din punct de vedere juridic.

Există o diferenţă semnificativă între operaţiunile de "recuperare a energiei din deşeuri" şi de "recuperare" a energiei "(ca în cazul DEI), deoarece nu toate procesele de "recuperare a energiei din deşeuri" sunt "operaţiuni de recuperare".

Deoarece recuperarea energiei este o cerinţă tehnică în timpul etapei de răcire a gazelor de ardere pentru toate instalaţiile de incinerare, toate instalaţiile moderne de incinerare funcţionează cu o anumită recuperare a energiei ca şi căldură (ca apă caldă sau abur) sau electricitate sau ambele ca energie termică şi combinată. Cantitatea de energie disponibilă pentru a fi recuperată din deşeuri depinde de valoarea calorică a deşeurilor. Eficienţa de recuperare a energiei depinde, de asemenea, de proiectarea instalaţiei. Optimizarea tehnicilor de recuperare a energiei necesită ca instalaţia de incinerare să fie proiectată pentru a satisface cererea consumatorului de energie.¹⁰

______

¹⁰ Document de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru incinerarea deşeurilor, august 2006

BAT specifice pentru recuperarea energiei legate de incineratoarele de deşeuri municipale sunt enumerate în subcapitolul 5.2 (măsurile 61-63) din BREF pentru incineratoarele de deşeuri.

Populaţie/localităţi deservite

- număr, localităţi;

- populaţia iniţială care trebuie servită, locuitorii;

- populaţia finală care trebuie servită, locuitorii;

- distanţele faţă de localităţile deservite sau staţiile de transfer;

Instalaţia de incinerare

- numărul de linii;

- durata de viaţă, ani;

- capacitatea de deşeuri (tone/oră);

- cantitatea estimată de deşeuri zilnice de la data punerii în funcţiune, respectiv anul de închidere, t/zi, m³/zi;

- caracteristicile constructive şi operaţionale ale cuptorului (numărul de arzătoare de pornire, temperatura, timpul de retenţie a gazului etc.);

- timpul de funcţionare anual (ore/an) (recomandat 365 zile x 24 ore);

- numărul de închideri planificate pe an;

- tehnici/metode de construcţie, inclusiv natura lucrărilor de construcţie şi a scării maşinilor care vor fi utilizate.

Deşeuri acceptate

- compoziţia estimată¹¹

______

¹¹ Centrele WtE ar putea utiliza RDF ca combustibil produse în instalaţii externe.

- valori termice estimate (medii, minime şi maxime¹²);

______

¹² Toate datele incluse în raportul EIM trebuie să provină din surse de încredere, cum ar fi lucrări ştiinţifice, rapoarte şi studii publicate

- ar trebui furnizată o listă cu deşeurile acceptate (inclusiv codurile ELW¹³);

______

¹³ Unele state membre ar putea accepta alte deşeuri nepericuloase decât cele municipale.

Generarea energiei termice/electrice

- producţia de căldură/electricitate;

- eficienţa energetică (după proiectare);

- caracteristicile sistemelor de recuperare a căldurii şi/sau de generare a energiei electrice;

Sistemul de control al poluării aerului

- reducerea emisiilor de NO_x (de exemplu, reducerea selectivă non- catalitică (SNCR), reducerea catalitică selectivă (SCR)) şi caracteristicile procesului;

- neutralizarea gazelor acide (sistem de curăţare uscată, semi-uscată sau umedă) şi caracteristicile procesului;

- controlul şi caracteristicile procesului de dioxine şi furani;

- echipamente de îndepărtare a prafului (tip de filtre) şi caracteristici ale procesului;

Cenuşă/cenuşă particule atmosferice şi zgură/managementul cenuşii de fund

- manipularea cenuşii/zgurii pe şantier;

- tehnologie de tratare;

- eliminarea cenuşii tratate şi a altor reziduuri;

Reţeaua de alimentare cu apă

- proces (de curăţare) şi surse de apă potabilă;

- tratarea apelor uzate;

Reţeaua de colectare a apelor pluviale

- aria acoperită, tratarea şi evacuarea scurgerilor de ape

Echipamente de monitorizare

- echipamente de monitorizare a calităţii mediului;

- echipamente de monitorizare şi întreţinere operaţională, inclusiv monitorizarea post-dezafectare;

Desene

Aspecte, secţiuni transversale şi detalii de construcţie pentru componentele instalaţiei, inclusiv:

- toate instalaţiile (instalaţia de incinerare, instalaţiile auxiliare);

- măsuri de atenuare care vor fi realizate ca parte a proiectului;

- sisteme de monitorizare;

Diagrame

- diagrama fluxului de proces pentru instalaţia de incinerare.

(4)3.3. Descrierea proceselor principale

Construcţia

Pregătirea amplasamentului

- investigaţii preliminare;

- îndepărtarea vegetaţiei din zona şantierului;

- îndepărtarea şi depozitarea pământului şi a săpăturilor, nivelarea amplasării şantierului;

- estimarea cantităţilor/volumelor de excavare în vrac;

- facilităţi de cazare pentru şantier: alimentarea cu apă (potabilă şi tehnologică dacă este cazul) şi evacuarea apelor reziduale şi instalaţiile pentru tratarea şi/sau îndepărtarea efluenţilor lichizi, după caz, alimentarea cu energie electrică, eliminarea deşeurilor etc.;

- facilităţi de depozitare a materialelor de construcţie;

- parcarea şi întreţinerea echipamentului utilizat pentru activităţile de construcţie;

- împrejmuirea şantierului de construcţii;

- drumuri de acces la şantier;

- echipamentul principal utilizat;

- instalaţii temporare de depozitare a deşeurilor la faţa locului;

Etapa de construcţie a proiectului

- evoluţia activităţilor, ţinând cont de tipul de lucrări din zona proiectului şi de diferite tipuri de activităţi de construcţie (săpături, lucrări civile etc.);

- varietatea infrastructurii (temporară şi/sau permanentă);

- echipamente, maşini şi vehicule grele şi proceduri de construcţie care trebuie utilizate;

- instalarea echipamentului;

- caracteristicile estimative ale lucrărilor în ceea ce priveşte forţa de muncă (număr) şi amplasamentele (suprafaţa de teren ocupată temporar de materiale şi solul excavat);

- Lucrări pentru protecţia siturilor arheologice, a monumentelor istorice sau a bunurilor materiale relevante (dacă este cazul);

- numărul de lucrători implicaţi în etapa de construcţie.

Operarea

Instalaţie de incinerare

- acceptarea deşeurilor;

- operaţiunile tehnologice necesare pentru funcţionarea instalaţiei de incinerare (alimentarea cu deşeuri, extracţia zgurii/cenuşilor, etc.);

- controlul calităţii;

- operaţiuni de întreţinere;

Managementul cenuşii depuse

- operaţiunile de întreţinere ale sistemelor de colectare şi tratare;

- transportul, depozitarea şi manipularea cenuşii de fund şi a deşeurilor rezultate din tratarea acesteia;

- activităţi de inspecţie la faţa locului;

Managementul cenuşii eliminate în aer

- operaţiunile de întreţinere ale sistemelor de colectare şi tratare;

- transportul, depozitarea şi manipularea cenuşii de fund şi a deşeurilor rezultate din tratarea acesteia;

- activităţi de inspecţie la faţa locului;

- controlul calităţii - eficienţa procesului de tratare a cenuşii eliminate în aer;

Reţeaua de alimentare cu apă

- activităţi de inspecţie la faţa locului: echipamente, integritate conducte, structuri civile;

- activităţi de întreţinere

Reţeaua de colectare a apelor pluviale

- activităţi de inspecţie la faţa locului: echipamente, integritate conducte, structuri civile;

- activităţi de întreţinere

Sistemul de transport al căldurii şi al energiei

- activităţi de inspecţie la faţa locului: integritate echipamente;

- activităţi de întreţinere

Dezafectarea

Pregătirea locului

- cercetări preliminare specifice;

- dezmembrare, demolare şi decontaminare;

- transportul deşeurilor la tratare, reciclare sau eliminare;

- reabilitarea profilului final şi a peisajului;

- monitorizare;

- activităţi de asistenţă medicală (dacă este cazul).

3.4.Estimarea reziduurilor şi a emisiilor rezultate din implementarea proiectului

Construcţia

Emisii

- efluenţi lichizi: surse, caracteristici (compoziţia estimată, fluxurile şi/sau cantităţile);

- emisii/mirosuri de gaz: surse, caracteristici (compoziţia estimată, fluxurile şi/sau cantităţile);

- emisii de praf: surse, caracteristici (compoziţie estimată, debite şi/sau cantităţi);

- generarea de zgomote şi vibraţii (surse şi intensitate).

Deşeuri

- tipurile de deşeuri, de exemplu:

-- materialele rezultate din excavare/dragare care nu sunt utilizate pentru umplere, strat humus, soluri contaminate sau alte materiale, deşeuri menajere nepericuloase, deşeuri periculoase, deşeuri rezultate din construcţii;

- caracteristici ale deşeurilor¹⁴ (cantităţi estimate, proprietăţi periculoase, coduri ELW);

______

¹⁴ Lista europeană a descrierilor deşeurilor din catalogul european al deşeurilor stabilită prin Decizia 2000/532 /CE a Comisiei (modificată prin Deciziile 2001/118/CE, 2001/119/CE şi 2001/216/CE).

- gestionarea deşeurilor: stocarea temporară, transportul şi destinaţia finală (reutilizare, reciclare/recuperare, depozitare şi/sau incinerare).

Operare

Emisii

- generarea gazelor arse* (concentraţia componentelor, debitul, temperatura etc.);

- deşeuri lichide (levigat din depozit)

- efluenţi lichizi: caracteristici (surse, compoziţie, concentraţii, debite şi/sau cantităţi); de exemplu. Incinerarea deşeurilor BREF menţionează drept surse potenţiale de eliberare în apă (dependente de proces) următorii efluenţi lichizi:

-- efluenţi proveniţi din dispozitivele de control al poluării aerului, care conţin săruri, metale grele (HM);

-- evacuările finale ale efluentului din staţiile de tratare a apelor reziduale, care conţin săruri;

-- scurgerea apei din cazan (scurgeri), care conţine săruri;

-- apă de răcire - din sistemele de răcire umedă, care conţin săruri, biocide;

-- zonele de depozitare, manipulare şi transfer a deşeurilor, care conţin reziduuri diluate;

- zonele de depozitare a materiilor prime, care conţin substanţe chimice de tratare;

-- manipularea reziduurilor, tratare şi depozitare a reziduurilor, care conţin săruri, substanţe chimice, substanţe organice.

- emisii de gaze provenite de la liniile de colectare (praf, CO₂, N₂O, benzen, etc.);

- generarea de zgomote şi vibraţii (surse şi intensitate);

- mirosuri ofensive.

Deşeuri

- tipurile şi sursele de deşeuri, de exemplu:

-- cenuşa din aer (de la buncăre, boilere de economizor şi sistem de filtrare a sacilor);

-- cenuşa de fund;

-- gips;

-- metale feroase;

-- alte metale;

-- carbonul activ care conţine dioxine;

- caracteristicile deşeurilor (de exemplu, compoziţia estimată, umiditatea, proprietăţile periculoase, codurile ELW);

- cantităţi estimate pentru fiecare tip de deşeuri, de ex. zilnic şi/sau anual;

- gestionarea deşeurilor: stocarea temporară, tratarea (de exemplu, stabilizarea cenuşii din aer), transportul şi/sau destinaţia finală (reutilizare, reciclare/recuperare, depozitare).

4.SCHIŢA ALTERNATIVELOR PRINCIPALE STUDIATE DE DEZVOLTATOR

Alternativele sunt în mod esenţial moduri diferite în care dezvoltatorul poate îndeplini cu succes obiectivele proiectului, de exemplu prin alegerea unei locaţii alternative sau prin adoptarea unei tehnologii sau a unui proiect diferit pentru proiect. La un nivel mai detaliat de planificare, alternativele fuzionează în măsuri de atenuare în cazul în care se fac modificări specifice în proiectarea proiectului sau în metodele de construcţie sau de exploatare pentru a evita, reduce sau remedia efectele asupra mediului.

4.1.Principalele alternative studiate de dezvoltator

Locaţii alternative
Instalaţie de incinerare	- amplasamente alternative, adică alternative rezonabile rămase după excluderea zonelor neconforme Amplasamentul instalaţiei de incinerare se va face ţinând cont de modelarea matematica a dispersiei poluanţilor în aer realizat în condiţiile de funcţionare cele mai nefavorabile, dar nu la mai puţin de 500 m de zona locuită.
Proiect alternative
Incinerator	- tehnologia de ardere şi tipul de incinerator (alegerea unui proces trebuie adaptată la deşeurile municipale care urmează a fi primite)
	- capacitate;
	- numărul de linii/capacitate;
Tratarea gazelor arse	- pentru eliminarea NO_x (SNCR, SNR)
	- pentru îndepărtarea SO₂ (procese umede, uscate, semi uscate)
Recuperarea energiei	- căldură (ca abur sau apă caldă)
	- electricitate
	- combinarea căldurii şi electricităţii
Procese alternative
Resurse	surse de apă tehnologică/potabilă (de exemplu, din reţeaua locală, din subteran, folosind apa tratată etc.);
Zgură şi cenuşă din aer	tratarea şi/sau eliminarea
Vor fi incluse desene, diagrame de flux şi/sau hărţi care ilustrează alternativele

4.2.Scenariul de bază

4.3.Selectarea alternativei

Selectarea alternativei se realizează în stadiile incipiente ale dezvoltării proiectului, cu scopul de a evalua şi compara opţiunile de dezvoltare fezabile, luând în considerare mai multe criterii, cum ar fi cele tehnice/inginerie, economice, sociale şi de mediu. Fiecare criteriu este, de obicei, exprimat de un număr de parametri relevanţi cu indicatorii lor asociaţi. Comparaţia şi selecţia finală a alternativei preferate ar trebui să se facă pe baza ponderilor care sunt atribuite fiecărui criteriu cheie în funcţie de importanţa lor relativă.

5.DESCRIEREA CONDIŢIILOR INIŢIALE (MEDIUL EXISTENT)

Un raport de evaluare a impactului asupra mediului ar trebui să includă o descriere concisă a condiţiilor de mediu existente care sunt relevante pentru proiect, cu trimiteri la studii, rapoarte, studii de teren, înregistrări de monitorizare etc., care trebuie adăugate ca anexă la Raportul EIM. Descrierea informaţiilor de bază ar trebui să se concentreze numai asupra acelor aspecte care sunt relevante pentru componentele de mediu şi ar putea fi afectate în mod semnificativ de punerea în aplicare a proiectului.

5.1.Context

5.2.Caracteristici

- hărţi topografice;

- fotografii aeriene/Google Earth;

- informaţii tehnice de la autorităţile locale, regionale şi naţionale sau din literatura ştiinţifică (rapoarte, date de monitorizare şi hărţi tematice, de exemplu privind solurile, geologia, clima, hidrologia, calitatea apei, ariile protejate, planurile de zonare, inventarele elementelor protejate ale culturii sau istorice importanţă etc.);

- rapoarte/publicaţii ştiinţifice şi tehnice;

- alte rapoarte de evaluare a impactului asupra mediului elaborate pentru proiecte în aceeaşi regiune/zonă;

- rapoartele de evaluare strategică de mediu ale unui plan sau unui program relevant sau plan;

- publicaţii din partea organizaţiilor profesionale, de cercetare şi organizaţiilor neguvernamentale

Informaţiile furnizate în această secţiune a rapoartelor EIM ar trebui să fie mai degrabă concise decât să reflecte cantitatea de date privind mediul care poate fi disponibilă pentru o problemă specifică sau pentru o anumită zonă. Principiul călăuzitor este de a furniza o astfel de bază necesară pentru a evalua sensibilitatea unei componente sau funcţii de mediu specifice în ceea ce priveşte evaluarea ulterioară a impactului şi luarea deciziilor. Numai în cazul în care au fost identificate aspecte critice specifice în etapa de definire a domeniului de aplicare, ar putea fi necesar să se prezinte informaţii detaliate suplimentare.

(1)5.2.1 Ape de suprafaţă şi subterane

(2)5.2.2. Sol şi geologie

(3)5.2.3. Aer şi climă

(4)5.2.4. Populaţie şi sănătatea umană

(5)5.2.5. Fauna şi flora

(6)5.2.6. Peisaj

(7)5.2.7 Bunuri materiale

(8)5.2.8 Patrimoniul cultural

5.3.Semnificaţia

5.4.Sensibilitatea

5.5.Date/informaţii suficiente

Siguranţa sau încrederea pe care le oferă informaţiile reprezintă o bază bună pentru evaluarea calităţii datelor. În cazul în care informaţiile furnizate într-un raport privind evaluarea impactului asupra mediului sunt incomplete, trebuie indicat în mod clar că informaţiile lipsă nu au fost reţinute în mod intenţionat. Această abordare va asigura că toate părţile sunt conştiente de faptul că informaţiile sunt incomplete şi de faptul că decizia va fi calificată sau condiţionată de furnizarea informaţiilor într-o etapă ulterioară.

6.DESCRIEREA IMPACTURILOR SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ŞI A MĂSURILOR DE DIMINUARE

6.1.Anticiparea impacturilor posibil semnificative

1. definirea impactului - identificarea impactului în contextul condiţiilor de bază şi crearea unei matrici preliminare a impactului potenţial asupra mediului (pozitiv şi negativ), a diferitelor etape ale proiectului asupra parametrilor de mediu;

2. evaluarea importanţei impacturilor identificate - interpretarea semnificaţiei impactului pe baza unei metode de clasificare (de exemplu, pe baza parametrilor spaţiali, temporali şi de intensitate) pentru efectele negative ale matricei preliminare;

3. evaluarea impactului cumulativ care rezultă din impactul proiectului atunci când acesta este adăugat altor activităţi viitoare trecute, prezente şi prevăzute în mod rezonabil. Aceasta poate rezulta din activităţi individuale minore, dar colectiv semnificative, care au loc într-o perioadă de timp.

4. evaluarea impactului transfrontier;

5. selectarea măsurilor de atenuare - selectarea efectelor moderate şi majore ca posibile impacturi semnificative şi măsurile de atenuare propuse; să le prezinte într-un tabel pentru fiecare componentă de mediu şi etapă de proiect;

6. evaluarea impactului rezidual.

Câteva exemple, legate de efectele adverse frecvente (negative) şi măsuri de atenuare a acestora, sunt prezentate în subsecţiunea următoare.

A. Un exemplu de caracteristici ale impactului pentru niveluri diferite de semnificaţie sunt prezentate mai jos
Semnificaţie impact		Caracteristici impact
Beneficii majore		pe scară largă, dă naştere la un câştig semnificativ pentru mediu.
Beneficii moderate		ar aduce un câştig pozitiv mediului.
Beneficii minore		ar avea un uşor beneficiu pentru mediu.
Neglijabil		neutru sau fără impact
Minor nefavorabil		mică îngrijorare; este nedorită, dar acceptabilă.
Moderat nefavorabil		dă naştere la o anumită îngrijorare, dar este probabil să fie tolerabilă pe termen scurt (de exemplu, în timpul fazei de construcţie) sau ar necesita o judecată de valoare cu privire la acceptabilitatea sa
Major nefavorabil		la scară largă, dă naştere la o mare îngrijorare; ar trebui considerată inacceptabilă şi necesită măsuri atenuante, compensatorii sau importante dacă nu există nicio alternativă. Dacă nu este posibilă nici o atenuare, atunci impactul ar necesita o judecată de valoare în ceea ce priveşte acceptabilitatea acestuia.
B. De obicei, pentru a calcula nivelul de semnificaţie al fiecărui impact, formula cea mai utilizată (bazată pe scoruri care ar putea avea valori diferite în diferite metodologii) este: Semnificaţia impactului = Amplitudinea impactului x Valoarea şi sensibilitatea receptorului
C. Tabelul de mai jos prezintă o relaţie calitativă între nivelul de magnitudine şi nivelul de semnificaţie care dă Semnificaţia impactului.
magnitudine	Nivel de semnificaţie a impactului
Ridicată	Moderat		Moderat/Major	Major
Medie	Minor/Moderat		Moderat	Moderat/Major
Scăzut	Minor		Moderat	Moderat
Neglijabil	Minor/fără impact		Mediu	Ridicat
Valoare şi sensibilitate	Scăzută		Medie	Ridicată

6.2.Descrierea efectelor posibil semnificative asupra mediului şi reducerea/diminuarea acestora

(1)_

(2)6.2.1. Ape de suprafaţă şi subterane

Efecte semnificative posibile	Măsuri de reducere
Construirea
Perturbarea nivelului apei subterane ca rezultat al lucrărilor de excavare.	- scurgerea şi evacuarea sigură a apelor subterane pompate, pentru a evita posibilele fenomene de suflare;
Scurgerea şi evacuarea în siguranţă a apei subterane pompate, pentru a evita posibilele fenomene de scurgere; Poluarea corpurilor de apă de suprafaţă prin scurgerea apei de furtună din şantierul de construcţie şi/sau locul de lucru, în cazul instalaţiilor inadecvate de depozitare a materialelor de construcţie, a substanţelor periculoase, a combustibililor, a lubrifianţilor şi a deşeurilor.	- proceduri pentru depozitarea şi manipularea materialelor de construcţie, a substanţelor periculoase, combustibililor, lubrifianţilor şi deşeurilor; - combustibilii de stocare, lubrifianţii şi substanţele chimice în spaţiile de depozitare adecvate (acces restrâns, pachete sigilate); - rezervoarele pentru depozitele de combustibil sunt etanşe şi instalate pe o suprafaţă impermeabilă; în cazul scurgerilor accidentale care colectează recipiente, se furnizează materiale absorbante şi echipamente de stingere a incendiilor; - stocurile de materiale de construcţii (cu prelată sau altele similare).
Poluarea apelor subterane prin infiltrarea scurgerilor accidentale (de exemplu, combustibili şi lubrifianţi, substanţe periculoase) datorită instalaţiilor de depozitare necorespunzătoare, operaţiunilor de alimentare cu combustibil sau operaţiunilor de manipulare.	- depozitarea combustibililor, lubrifianţilor şi substanţelor chimice în spaţiile de depozitare adecvate (acces restrâns, ambalaje sigilate); - procedurile de depozitare şi manipulare a materialelor de construcţie, a substanţelor periculoase, a combustibililor; - alimentarea vehiculelor şi a echipamentelor în ateliere/locuri cu prevenirea adecvată a scurgerilor (de exemplu suprafaţă impermeabilă, colonişti şi separator de ulei); - proceduri de urgenţă şi planuri de urgenţă pentru accidente, defecţiuni, deversări etc.;
Funcţionare
Poluarea apelor subterane prin infiltrarea levigatului din buncărul de depozitare a deşeurilor ca urmare a defecţiunilor/deteriorărilor sistemului de căptuşire	- conformitatea cu proiectarea (BAT) şi cerinţele de construcţie pentru sistemul de linie de rezervoare; - un plan de urgenţă pentru evenimentele de poluare datorate căptuşirii insuficiente;
Poluarea apelor subterane prin infiltrarea scurgerilor ca urmare a apariţiei daunelor la structurile civile, platforme, ţevi etc., amplasate pe amplasament	- inspecţii periodice pentru detectarea în timp util a oricăror defecţiuni şi luarea măsurilor corective adecvate; - un plan de urgenţă pentru evenimente de poluare şi daune asupra structurilor civile, platformelor, conductelor; - a se prevedea sonde/instalaţii de monitorizare a calităţii efluenţilor, în amonte şi în aval de proiect,
Deteriorarea calităţii apei de suprafaţă (fizică, chimică şi biologică) provocată de deversările de ape uzate/reziduale netratate.	- reciclarea apei reziduale pe amplasament (măsura de atenuare de la etapa de proiectare); - tratarea apelor reziduale şi a apelor pluviale şi eliminarea acestora, pe cât posibil în reţele de canalizare municipale.
Dezafectarea
Similar cu etapa de construire

(3)6.2.2. Sol şi geologie

Efecte semnificative posibile	Măsuri de reducere
Construirea
Degradarea solului după îndepărtarea stratului de humus.	- îndepărtarea şi depozitarea solului în straturi separate şi reinstalarea după reumplerea tranşelor, pentru a permite re-vegetarea naturală; - îndepărtarea solului şi curăţarea vegetaţiei în paralel cu liniile de contur, pornind de la sol la nivel înalt; - utilizarea unor utilaje adecvate pentru curăţarea terenurilor pentru a minimiza perturbarea solului;
Eroziunea solului (în special suprafeţele situate în zonele înclinate) prin: - lucrări de excavare care duc la instabilitatea solului şi alunecările de teren; - îndepărtarea vegetaţiei, lucrărilor de terasament şi utilizarea utilajelor grele în timpul activităţilor de construcţie.	- restrângerea, pe cât posibil, a lucrărilor de terasament majore în timpul sezonului ploios; - drenajul locurilor de muncă pentru a facilita evacuarea de scurgere şi, dacă este posibil, tratarea pentru reducerea încărcării cu nămol (sedimentare); - re-vegetarea locurilor de muncă (în care s-a intervenit), incluzând în special zonele predispuse la eroziune (de ex. dealurile laterale);
Modificarea temporară a utilizării terenului.	- re-vegetarea după închiderea locului de muncă (şantierul);
Poluarea solului la locul de muncă datorită scurgerii accidentale a combustibililor şi lubrifianţilor în timpul alimentării şi curăţării vehiculelor şi echipamentelor utilizate pentru activităţile de construcţie.	- amenajări pentru echipamentele şi vehiculele implicate în activităţile de construcţie (de exemplu suprafaţă impermeabilă); - întreţinerea, alimentarea cu combustibil şi curăţarea vehiculelor şi a echipamentelor realizate în ateliere/locuri cu prevenirea adecvată a scurgerilor (de exemplu suprafaţă impermeabilă, separator de ulei); - stocarea combustibililor, lubrifianţilor şi substanţelor chimice în instalaţiile de depozitare corespunzătoare (acces restrâns, recipiente sigilate); - rezervoarele pentru depozitele de combustibil sunt protejate împotriva scurgerilor şi instalate pe o suprafaţă impermeabilă; în cazul scurgerilor accidentale care colectează recipiente, se furnizează materiale absorbante şi echipamente de stingere a incendiilor; - întreţinerea corespunzătoare a echipamentului de transport şi de construcţie; - procedurile de curăţare a echipamentelor şi a solurilor contaminate.
Poluarea solului la locurile de muncă prin scurgerea accidentală a substanţelor chimice şi prin infiltrarea levigatului din depozitele necontrolate de deşeuri.	- depozitarea substanţelor chimice în instalaţii adecvate (acces restrâns, etaj sigilat, recipiente sigilate) şi - întreţinerea corespunzătoare a depozitului; - procedurile de curăţare a echipamentelor şi a solurilor contaminate.
Funcţionare
Poluarea solului prin scurgere datorită deversărilor, deteriorării conductelor	- acoperirea corespunzătoare a zonelor de lucru (beton) în conformitate cu recomandările producătorului; - controlul periodic şi întreţinerea conductelor, bazinelor, structurilor; - proceduri de urgenţă şi planuri de urgenţă pentru accidente, defecţiuni, deversări, etc.
Dezafectarea
Modificarea permanentă a utilizării terenului.	- reabilitarea şantierului, a drumurilor, a gropilor provizorii; - re-vegetaţie după închidere;

(4)6.2.3. Aer şi zgomot

Efecte semnificative posibile	Măsuri de reducere
Construirea
Poluarea aerului - emisiile de praf dispersate în aer în timpul construcţiei de la locul de lucru (prin vehicule, lucrări de terasament şi datorită eroziunii eoliene din zone deschise şi coşuri)	- prevenirea apariţiei prafului prin stropire cu apă, pe vreme uscată; - curăţarea zilnică a căilor de acces;
Poluarea aerului prin emisiile provenite de la motoarele vehiculelor şi utilajelor pentru construcţii	- inspecţii periodice ale vehiculelor şi echipamentelor; - limitarea orelor de lucru pentru lucrările situate în locaţii sensibile. - utilizarea de echipamente şi mijloace de transport cu reviziile tehnice periodice realizate la zi şi care se încadrează în minim tipul EURO 4.
Creşterea nivelului zgomotului ambiental	- evitarea trecerii prin zone urbane şi a locaţiilor sensibile - rute alternative pentru transportul materialelor; - utilizarea echipamentelor şi mijloacelor de transport cu reviziile tehnice periodice realizate la zi şi care se încadrează în norme din punct de vedere al zgomotului; - să utilizeze echipamente fixe şi mobile adecvate; - utilizarea barierelor de zgomot (perdele vegetale) şi asigurarea unei distanţe suficiente faţă de receptori; - controlul perioadelor de timp în care apare zgomotul.
Funcţionare
Degradarea calităţii aerului prin emisii în aer (mirosuri, gaze de eşapament, praf produs în locuri de muncă, precum şi din transportul de materii prime şi deşeuri)	- curăţarea zilnică a căilor de acces; - inspecţii periodice ale vehiculelor şi echipamentelor; - utilizarea corespunzătoare a echipamentului;
Degradarea calităţii aerului prin emisiile gazelor de ardere (NO_x, CO, SO_x)	- încă de la etapa de proiectare, o analiză de modelare a dispersiei trebuie să demonstreze, prin utilizarea modelelor de dispersie a calităţii aerului, că emisiile admise din sursa propusă nu vor provoca sau nu vor contribui la încălcarea standardelor naţionale de calitate a aerului înconjurător; - instalarea unui sistem adecvat de control al gazelor (de la etapa de proiectare) în conformitate cu BREF pentru incinerarea deşeurilor;
Degradarea calităţii aerului prin praf de cenuşă	- utilizarea unui sistem de transport adecvat şi/sau să evacueze cenuşa dispersată în aer direct în recipiente închise; - să se folosească o instalaţie de depozitare adecvată pentru cenuşa dispersată în aer, evitând răspândirea în aer a curenţilor de aer;
Degradarea calităţii aerului prin emisiile de dioxizi	- eliminarea din a fluxul de deşeuri a deşeurilor care conţin compuşi organici cloruraţi (de exemplu PCV); - să evite oprirea şi pornirea frecventă, atunci când concentraţiile dioxizilor cresc în gazele de ardere;
Creşterea nivelului zgomotului ambiental	- evitarea trecerii prin zone urbane şi a locaţiilor sensibile - rute alternative pentru transportul materialelor; - să utilizeze echipamente fixe şi mobile adecvate; - utilizarea barierelor de zgomot (perdele vegetale) şi asigurarea unei distanţe suficiente faţă de receptori;
Dezafectarea
Degradarea calităţii aerului prin emisii în aer (mirosuri, gaze de eşapament, praf produs la locul de muncă, precum şi cele rezultate din deşeurile de materiale şi echipamentele de transport)	- curăţarea zilnică a căilor de acces; - udarea zonelor demolate şi a grămelor de gunoi; - inspecţii periodice ale vehiculelor şi echipamentelor; - să utilizeze echipamentele corespunzătoare şi vehiculele de transport; - să recupereze cât mai mult posibil deşeurile de demolări.
Creşterea nivelului zgomotului ambiental	- evitarea trecerii prin zone urbane şi a locaţiilor sensibile - rute alternative pentru transportul materialelor; - să utilizeze echipamente fixe şi mobile adecvate;

(5)6.2.4. Schimbări climatice

Evaluarea efectivă a impactului asupra schimbărilor climatice în cadrul EIM este total dependentă de metodologia aleasă, iar un număr de metodologii standardizate pentru calculul emisiilor de gaze cu efect de seră deja există. Măsura în care acestea vor fi aplicabile în cazul specific în cauză va fi important, precum şi aspecte legate de colectarea datelor. Calcularea impactului direct va fi mai simplă decât impactul indirect - şi evaluările vor trebui să se bazeze pe estimări în unele cazuri.

Gazele cu efect de seră precum dioxidul de carbon (CO₂), metanul (CH₄) şi protoxidul de azot (N₂O), specifice proiectelor de acest tip, au un potenţial diferit de încălzire globală. De exemplu, o tonă de metan este echivalentă cu 25 tone CO₂ iar o tonă de protoxid de azot cu 298 tone CO₂. Pentru a ţine cont de acest aspect, cantitatea de emisii pentru fiecare gaz cu efect de seră este transformată în dioxid de carbon echivalent (CO₂e), astfel încât impactul total al surselor să poată fi agregat într-o singură cifră.

Stabilirea unor măsuri adecvate de adaptare la variabilitatea şi schimbarea climei trebuie să se bazeze pe evaluarea cât mai completă a riscurilor. În cadrul proiectului realizat de SEERISK²²: Metodologia comună de evaluare a riscurilor pentru macro-regiunea Dunării, s-a elaborat o metodologie de evaluare a riscului aplicabilă inclusiv fenomenelor meteorologice extreme legate de variabilitatea şi schimbarea climei, importante pentru România, precum seceta, inundaţii, episoade de vânt extrem şi valurile de căldură. Conform acestui raport, evaluarea riscului la care sunt sau pot fi supuse lucrările proiectate, din punct de vedere al schimbărilor climatice, se face plecând de la premisele iniţiale privind condiţiile climatice actuale.

(6)6.2.5. Populaţie şi sănătatea umană

Efecte semnificative posibile	Măsuri de reducere
Construirea
Perturbările şi daunele aduse publicului, prin emisiile în aer (praful produs la locul de muncă, precum şi din transportul materiilor prime şi a deşeurilor)	Consultaţi măsurile de atenuare recomandate în secţiunea 6.2.3 pentru cauze similare ale poluării aerului şi ale mirosului din activităţile de construcţie.
Disconfort pentru locuitori din cauza zgomotului generat de trafic²³ ______ ²³ Se consideră că noul amplasament al INCINERATORULUI este la o distanţă suficientă de receptorii umani sensibili la zgomot	- interzicerea traficului/construcţiilor pe timpul nopţii şi restricţii privind limitele orelor de odihnă în cartierele sensibile; - limitarea de viteză şi a tonajului pentru vehiculele grele care trec prin zone rezidenţiale; - întreţinerea corectă a vehiculelor pentru operarea silenţioasă
Funcţionare
Contaminarea apei subterane datorată creşterii unei potenţiale poluări sau a unei defecţiuni a sistemului de căptuşire în zona de depozitare (buncăr)	Consultaţi recomandările din secţiunea 6.2.2 pentru atenuarea generării poluării solului din activităţile de exploatare.
Perturbări şi neplăceri aduse publicului, prin mirosuri tari generate de funcţionarea instalaţiei.	Consultaţi recomandările din secţiunea 6.2.3 pentru a atenua degradarea calităţii aerului din activităţile de exploatare.
Perturbări şi neplăceri aduse publicului, prin emisiile în aer provenite de la transportatorii de deşeuri	Consultaţi recomandările din secţiunea 6.2.3 pentru a atenua degradarea calităţii aerului din activităţile de exploatare.
Proliferarea de paraziţi şi dăunători	- transport cu vehicule închise; dacă se folosesc vehicule deschise sau containere, acestea vor fi asigurate cu o plasă sau o prelată pentru a preveni aşternutul; - inspecţii periodice privind zona de depozitare a deşeurilor şi tratamentul pentru controlul dăunătorilor.
Riscuri de sănătate generate de pericolele majore (explozii, incendii) asociate cu instalaţia	- utilizarea echipamentului individual de protecţie şi a echipamentului de lucru; - controlul emisiilor CH₄ în buncărul de depozitare;

(7)6.2.6. Fauna şi flora

Efecte semnificative posibile	Măsuri de reducere
Construirea
Afectarea speciilor de faună care au vulnerabilitate sezonieră variabilă, datorită, de exemplu, reproducerii, perioadelor de hrană critice sau migraţiilor sezoniere	- restricţionarea şi reprogramarea lucrărilor de construcţie care au loc în timpul sezoanelor de reproducere
Schimbarea locurilor subterane şi a locurilor de hrănire pentru speciile de faună, cu habitat în zona de lucru, din cauza perturbaţiilor produse de activităţile de construcţie	- limitarea vitezei vehiculelor grele în zone sensibile; - măsuri de atenuare a zgomotului, de ex. perdele vegetale pentru zgomote, utilizarea echipamentelor cu zgomot redus şi vibraţii; - instruirea lucrătorilor cu privire la prevederile legislaţiei privind protecţia biodiversităţii şi la măsurile adecvate de atenuare;
Distrugerea totală sau parţială a vegetaţiei în zonele de lucru (îndepărtarea solului, decojirea vegetaţiei şi curăţarea); Capacitate redusă de recuperare a speciilor de faună (fie în mod natural sau cu asistenţă) din cauza perturbării habitatului	- conservarea cât mai mult posibil a copacilor şi a altor vegetaţii; - va fi realizat un inventar al arborilor care urmează a fi tăiaţi şi va fi elaborat şi implementat un plan de replantare; - se va evita tăierea copacilor; curăţarea şi tăierea copacilor se realizează numai cu consimţământul autorităţii competente; - după orice intervenţie care ar putea perturba siturile naturale: restaurarea ecologică prin măsuri de reconstrucţie a mediului (restaurări, reabilitări), inclusiv restaurarea solurilor de vârf;
Funcţionare
Modificarea mediului acvatic cauzată de schimbările caracteristicilor apei (fizice, chimice şi biologice) urmare a deversărilor de ape uzate/reziduale netratate.	- reciclarea apei uzate pe amplasament (de la etapa de proiectare); - tratarea apelor reziduale şi a apelor pluviale.
Dezafectarea
Reabilitarea finală a sitului ar putea avea un impact pozitiv prin re-vegetarea sitului.

(8)6.2.7. Peisaj

Efecte semnificative posibile	Măsuri de reducere
Construirea
Perturbări vizuale cauzate de amplasarea şantierului şi de traficul asociat cu activităţile de construcţie.	- restricţionarea mărimii/dimensiunii şantierelor; - conservarea vegetaţiei în jurul şantierului (dacă există) cât mai mult posibil pentru a servi drept cortină vegetală; - organizarea şi întreţinerea adecvată a şantierelor de construcţii printr-o curăţenie bună; - restabilirea şantierelor de construcţii direct la finalizarea lucrărilor (se recomandă să se ofere un termen limită).
Funcţionarea
Perturbări vizuale asupra zonei, în special vizibilitatea din zona de recreere, zona turistică, zona rezidenţială etc.	- perdele vizuale (de exemplu, loc închis la drumuri pe baza vederii verticale);
Dezafectarea
Forma finală şi reabilitarea peisagistică ar putea îmbunătăţi (impactul pozitiv) peisajul iniţial prin: - re-vegetarea sitului; - combinaţie de folosinţe diferite pentru zonă, (de exemplu, parcuri pentru recreere informală şi educaţie pentru comunităţile locale).

(9)6.2.8. Bunurile materiale

Efecte semnificative posibile	Măsuri de reducere
Construirea
Deteriorarea altor infrastructuri (drumuri, conducte de alimentare cu apă, canalizări, clădiri, linii de utilităţi etc.), ceea ce duce la o întrerupere (temporară) a anumitor servicii publice	- să se evite interferenţele cu alte infrastructuri;
Perturbarea temporară a receptorilor rezidenţiali şi a altor receptori sensibili (spitale, şcoli etc.) prin generarea de zgomote	- Alegerea de rute ocolitoare care să evite trecerea prin zone rezidenţiale;
Avarii la lucrările civile din cauza vibraţiilor produse de vehicule care transportă materiale.	- Alegerea de rute care să evite trecerea prin zone rezidenţiale;
Schimbarea utilizării terenului	- să minimizeze zona perturbată ocupată de proiect; - să restabilească productivitatea solului (în zona neacoperită de construcţii sau zona de drumuri de acces temporar) după terminarea etapei de construcţie; - re-vegetarea depozitului închis şi dezafectarea proiectului.
Avarii la lucrările civile din cauza vibraţiilor produse de vehicule care transportă deşeuri.	- Alegerea de rute care să evite trecerea prin zone rezidenţiale;
Funcţionarea
Avarii la lucrările civile din cauza vibraţiilor produse de vehicule care transportă deşeuri.	- Alegerea de rute care să evite trecerea prin zone rezidenţiale;

(10)6.2.9. Patrimoniul cultural

Efecte semnificative posibile	Măsuri de reducere
Construirea
Deteriorarea obiectelor descoperite de importanţă culturală şi arheologică care nu au fost cunoscute anterior	- să se efectueze un studiu arheologic detaliat al sitului, precum şi un studiu complet la birou pentru a determina nivelul sau potenţialul de semnificaţie culturală sau arhitecturală a zonei; - în cazul identificării oricăror obiecte arheologice potenţiale, activităţile ar trebui să se oprească; autoritatea arheologică trebuie să fie consultată pentru a stabili măsurile adecvate de atenuare; - să ia în considerare orice măsură necesară pentru a asigura protecţia obiectelor în conformitate cu cerinţele legale
Deteriorarea mediului construit, inclusiv monumentele arhitecturale şi arheologice, prin vibraţiile produse de vehiculele care transportă materiale.	- alegerea de rute ocolitoare care să evite trecerea în apropierea siturilor culturale şi arheologice.
Funcţionarea
Deteriorarea mediului construit, inclusiv monumentele arhitecturale şi arheologice, prin vibraţiile produse de vehiculele care transportă deşeuri.	- alegerea de rute ocolitoare care să evite trecerea în apropierea siturilor culturale şi arheologice.

6.3.Evaluarea impactului rezidual

6.4.Evaluarea cumulativă a impactului

Mai multe efecte ale anumitor proiecte pot acţiona în mod diferit asupra mediului (populaţie, faună, floră, sol, apă, aer, factori climatici şi materiale, inclusiv patrimoniul arhitectural şi arheologic, peisajul). Acţiunile depind de localizarea proiectului, de caracteristicile condiţiilor de mediu de bază, de exemplu receptorii sensibili în zona proiectului sau în vecinătate, dar şi în funcţie de anumite efecte ale altor proiecte (actuale şi viitoare) şi activităţi care se suprapun cu propunerea zona de proiect.

Posibile interacţiuni între proiectele actuale şi viitoare care pot conduce la efecte cumulative

Efectele altor proiecte în faza de construcţie şi efectele proiectului propus în faza de construcţie

Efectele altor proiecte în faza de construcţie şi efectele proiectului propus în faza de funcţionare

Efectele altor proiecte în faza de funcţionare şi efectele proiectului propus în faza de construcţie

Efectele altor proiecte în faza de funcţionare şi efectele proiectului propus în timpul fazei sale de funcţionare

6.5.Cazuri de risc

Activitate seismică

date privind situaţiile seismice din regiune

identificarea oricăror zone afectate în timpul unui astfel de eveniment, de exemplu, defectarea conductelor de alimentare cu apă

măsuri de reducere a evenimentelor seismice.

Inundaţii

identificarea căilor de inundaţii;

identificarea zonelor expuse inundaţiilor;

identificarea principalelor efecte în cazul inundării zonelor expuse, de exemplu deteriorarea şi blocarea conductelor de canalizare;

măsuri de prevenire şi reducere.

Incendii

cauzele pericolului de incendiu, de ex. în timpul fazei de construcţie: arderea spontană a deşeurilor stocate; în timpul fazei de operare: eliberarea accidentală de metan în aer din cauza defecţiunii rezervoarelor de digestie;

posibilele efecte asupra lucrărilor/activităţilor proiectului;

măsurile de prevenire şi control al incendiilor.

Incidente legate de substanţe periculoase

Utilizarea de substanţe periculoase;

identificarea eventualelor incidente care implică substanţe periculoase, de ex. cele legate de depozitarea şi manipularea produselor chimice;

măsuri de prevenire şi reducere.

Incidente legate de sănătatea şi securitatea la locul de muncă

incidentele de sănătate şi siguranţă la locul de muncă, de exemplu: în timpul fazei de construcţie: lucrul în spaţii închise; în timpul fazei de operare: lucrătorii expuşi la emisii de gaze care pot produce efecte asupra sănătăţii;

măsuri de prevenire şi reducere.

7.PROGRAMUL DE MONITORIZARE A MEDIULUI

Monitorizarea operaţională	Monitorizarea mediului
Construirea	Construirea
- calitatea şi cantitatea de ieşiri de deşeuri; - tipul şi cantitatea de combustibil consumat (zilnic, lunar); - cantitatea de apă utilizată; - cantităţile de materiale periculoase utilizate; - cantităţile de deşeuri periculoase generate;	- date meteorologice (precipitaţii zilnice, direcţia şi intensitatea vântului, evaporarea, temperatura) - calitatea apei de suprafaţă şi a apei subterane; - calitatea aerului; - nivelul zgomotului;
Funcţionarea	Funcţionarea
- calitatea şi cantitatea de intrări şi ieşiri de deşeuri; - calitatea şi cantitatea de deversări de deşeuri tratate/netratate; - calitatea şi cantitatea de ieşiri de ape uzate tratate; - emisiile de gaze arse (în conformitate cu DEI); - parametrii tehnologici în conformitate cu documentul BREF privind incinerarea IED şi incinerarea deşeurilor; - calitatea scurgerilor de scurgere înainte de descărcare;	- monitorizarea datelor meteorologice care ar putea fi efectuate la faţa locului cu echipamentul operatorului sau pe baza datelor primite de la cea mai apropiată staţie meteo; - date privind calitatea monitorizării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane; - calitatea aerului la faţa locului şi în afara acestuia; - zgomot; - centura verde (dacă există) şi/sau vegetaţia din jurul amplasamentului;
Dezafectarea	Dezafectarea
- deşeuri periculoase (tip, caracteristici, inclusiv cantităţi); - deşeuri nepericuloase (tip, caracteristici, inclusiv cantităţi).	- deşeuri periculoase (tip, caracteristici, inclusiv cantităţi); - deşeuri nepericuloase (tip, caracteristici, inclusiv cantităţi); - date meteorologice; - calitatea apei de suprafaţă şi a apei subterane; - calitatea aerului; - nivelul de zgomot.

8.REZUMATUL NON-TEHNIC

Prezentarea unui rezumat cu caracter non-tehnic (RCNT) a informaţiilor conţinute în Raportul EIM este o cerinţă legală a DEIM (articolul 5). RCNT va fi citit atât de către publicul interesat, cât şi de factorii de decizie şi, prin urmare, joacă un rol important în evaluarea impactului asupra mediului. Mai presus de toate, RCNT ar trebui să fie considerat un instrument de comunicare care să sprijine consultarea publică oficială, după prezentarea raportului EIM autorităţii competente.

RCNT ar trebui să permită publicului să obţină aprecierea proiectului, să înţeleagă impacturile sale semnificative şi măsurile de atenuare care sunt propuse de dezvoltator. RCNT poate fi disponibil ca un document separat şi trebuie să fie clar în ceea ce priveşte conţinutul, structura şi limba acestuia. În loc să copieze şi să lipsească întreaga secţiune din Raportul EIM, textul RCNT ar trebui să fie reformulat şi, în general, să fie scris într-un limbaj netehnic care să fie uşor de înţeles de către publicul larg şi astfel să se evite terminologia ştiinţifică sau tehnică.

În ansamblu, rezumatul cu caracter non-tehnic ar trebui să reprezinte o reflectare corectă a Raportului EIM principal şi să acopere toate aspectele procesului EIM. Formatul trebuie să fie dezvoltat în mare parte pe principalele rubrici ale raportului EIM, adică ar trebui să conţină o descriere a proiectului şi a obiectivului acestuia, o descriere a condiţiilor de mediu existente, a efectelor semnificative, a măsurilor propuse de reducere şi gestionare şi a oricăror alte aspecte critice. Ar trebui furnizate, de asemenea, unele informaţii privind procesul de autorizare şi etapele anterioare ale procesului de evaluare a impactului asupra mediului (adică rezultatele screening-ului, dacă este cazul, precum şi consultarea în funcţie de domeniu şi consultările publice).

Descrierea proiectului

- Scurtă descriere a proiectului

- Incertitudini legate de proiect

Impacturi semnificative (pozitive şi negative)

- Prezentare generală a abordării evaluării

- Incertitudini privind efectele asupra mediului ale implementării proiectului

Date despre succesiunea etapelor procedurii EIA realizate până acum pentru proiect

- Decizia etapei de încadrare

- Decizia etapei de definire a domeniului (dacă este cazul)

- Consultarea/avizul autorităţilor care ar putea fi interesate de proiect datorită autorităţilor lor în domeniul mediului: aviz de gospodărirea apelor, aviz custode/aviz Natura 2000, etc.

Informaţii privind consultarea publică

9.PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Pregătirea unui PMM nu este cerută în mod oficial în temeiul dispoziţiilor DEIM. Unele state membre au o cerinţă legală de a pregăti PMM, altele nu. Pe plan internaţional, PMM este considerată ca fiind cea mai bună practică pentru a se asigura că angajamentele asumate în etapa de planificare şi evaluare vor fi realizate până la etapa de construcţie şi/sau funcţionare a proiectului. Pe măsură ce proiectul este dezvoltat în detaliu, PMM va fi, de obicei, rafinat, incluzând ajustări ale termenilor şi condiţiilor specificate în orice aprobare de proiect.

PMM este elaborat pe baza rezultatelor EIM, adică impactul anticipat asupra mediului şi măsurile de reducere propuse. În mod obişnuit, un PMM este realizat după efectuarea unei evaluări a impactului asupra mediului, adesea ca o cerinţă a autorizaţiei de dezvoltare elaborată de autoritatea de mediu competentă. Unele dintre problemele abordate în PMM vor fi urmărite în timpul proiectării detaliate, dar cea mai mare parte a măsurilor se referă de obicei la construcţii şi etapa funcţională a proiectului.

În general, atunci când un PMM este solicitat de către instituţiile sau autorităţile de finanţare, ar trebui să fie dezvoltat înainte ca activităţile conexe să fie întreprinse. PMM este un document care ar trebui să fie pus la dispoziţia contractorilor (societăţi de construcţie şi de exploatare) de la faza de licitaţie. Măsurile de atenuare ar trebui cunoscute şi incluse în bugetul ofertanţilor care fac parte din condiţiile contractuale. Mai mult, PMM trebuie să fie complet operaţional/funcţional de îndată ce se începe etapa de construcţie.

Detalii despre dezvoltator/operator/antreprenor²⁴

______

²⁴ Dacă se cunoaşte în stadiul elaborării EMP

- numele şi adresa

- număr de personal

- structura companiei (se recomandă organizarea grafică)

- adresa punctelor de lucru (detalii vor fi furnizate pentru toate zonele în care compania operează)

Scurtă descriere a locaţiei proiectului

- limitele şi topografia;

- caracteristicile geologice şi hidrologice ale zonei;

- date meteorologice locale;

Prezentare generală a activităţii propuse

- scurtă descriere a proiectului (clădiri şi structuri civile, echipamente şi instalaţii şi activităţi operaţionale corespunzătoare);

- descrierea succintă a aspectelor privind construcţia: şantierul, activităţile de construcţie şi lucrările auxiliare, tehnicile de construcţie, programul activităţilor de construcţie în diferite locaţii (dacă este cazul);

- descrierea succintă a aspectelor operaţionale: operaţiuni specifice, măsuri de control, măsuri de control al accesului, acceptarea deşeurilor, tratarea şi eliminarea deşeurilor generate (cenuşă/cenuşă), tratarea apelor reziduale, regulile operaţionale şi de siguranţă etc.

Rezumatul activităţilor critice care determină impacturi de importanţă medie spre mare, inclusiv etapele de dezafectare şi de asistenţă ulterioară

Cerinţe legislative relevante, standarde care se aplică proiectului

Acte normative - acorduri juridice, aprobări şi autorizaţii (deja acordate sau care trebuie să se aplice) - în ceea ce priveşte faza de construcţie şi de funcţionare a proiectului

- specificaţii referitoare la dispoziţiile documentelor de reglementare: de ex. condiţii-cheie: specificaţii de performanţă;

- monitorizarea de mediu cerută de documentele de reglementare;

Programul de monitorizare a mediului - vezi secţiunea 7.

Riscuri - vezi Secţiunea 6.5

Program de implementare şi raportare a EMP - indicând succesiunea şi calendarul (inclusiv frecvenţa şi durata) activităţilor de gestionare şi monitorizare ale EMP

Hărţi, diagrame (după cum se indică în secţiunea 3) - Descrierea proiectului.

10.PROVOCĂRI ÎN PREGĂTIREA RAPORTULUI EIM

Dacă nu se pot furniza informaţii complete, trebuie să se precizeze că informaţiile nu sunt reţinute intenţionat şi că toate părţile vor fi conştiente de acest aspect. Decizia rezultantă ar fi fie calificată, fie condiţionată. Astfel de clauze de declinare a responsabilităţii şi informaţii trebuie prezentate în secţiunea raportului EIM menţionată în Anexa IV DEIM Punctul 8 "Indicarea oricăror dificultăţi (deficienţe tehnice sau lipsă de know-how) întâlnite de dezvoltator în compilarea informaţiilor solicitate". Bunele practici constau în evidenţierea lipsei de date, mai degrabă decât omiterea acesteia fără nicio confirmare, care ulterior poate duce la cereri suplimentare de informaţii din partea autorităţilor şi a publicului.

11.REFERINŢE

ANEXA nr. 3¹:Legislaţia UE privind mediul relevantă pentru ghid

ANEXA nr. 3²:Legislaţia naţională privind mediul relevantă pentru ghid

Hotărârea nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020;

HG nr. 942/20.12.2017 privind aprobarea Planului National de Gestionare a Deşeurilor

ORDIN Nr. 1364/1499 din 14 decembrie 2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor

HG nr. 529/2013 de aprobare a Strategiei Naţională privind Schimbările Climatice

Reglementarea managementului de mediu privind şantierele

Managementul deşeurilor

- Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare

- HG nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

- HG nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare

Act de bază:

- Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor

Acte modificatoare:

- Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor

- Ordinul ministrului mediului nr. 415/2018 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor

- Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 95 din 12 februarie 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri, modificat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3838/2012

- Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 775 din 28 iulie 2006 pentru aprobarea Listei localităţilor izolate care pot depozita deşeurile municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

- Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1274 din 14 decembrie 2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare, completat prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 636 din 28 mai 2008

Prevenirea şi controlul poluării

- Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase completată de Legea nr. 283/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru completarea art. 2 alin. (2) din Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase

- Ordinul MAPAM nr. 169/02.03.2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmării directe, a Documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeană - M. Of. nr. 206/09.03.2004

Calitatea apei

- LEGEA APELOR Nr. 107 din 25 septembrie 1996, cu modificările şi completări ulterioare

- ORDIN nr. 1012 din 19 octombrie 2005 pentru aprobarea Procedurii privind mecanismul de acces la informaţiile de interes public privind gospodărirea apelor, cu modificările şi completările ulterioare

- ORDIN nr. 15 din 11 ianuarie 2006 pentru aprobarea Procedurii de suspendare temporară a autorizaţiei de gospodărire a apelor şi a Procedurii de modificare sau de retragere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor, cu modificările şi completări

- Ordin nr. 799 din 6 februarie 2012 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor.

- ORDIN nr. 662 din 28 iunie 2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor, cu modificările şi completări ulterioare

- HG nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, cu modificările şi completări ulterioare

- HG nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare

- ORDIN nr. 9 din 6 ianuarie 2006 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare, cu modificările şi completările ulterioare

- HG nr. 546 din 21 mai 2008 privind gestionarea calităţii apei de îmbăiere, modificata prin HG 389/2011

- HG nr. 100 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare...

- OUG nr. 202 din 18 decembrie 2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, cu modificările şi completările ulterioare

- OUG nr. 19 din 22 februarie 2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă, cu modificările şi completările ulterioare

- ORDIN nr. 192 din 2 august 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale

- HG nr. 898 din 10 iunie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate, cu modificările şi completările ulterioare

- HG nr. 472 din 9 iunie 2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă, cu modificările şi completările ulterioare

- HG nr. 846 din 11 august 2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung

- OUG nr. 130 din 12 noiembrie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României

- HG nr. 846/11 august 2010 - Strategia privind managementul riscului la inundaţii

- ORDIN nr. 873 din 21 februarie 2012 pentru aprobarea Procedurii de notificare din punctul de vedere al gospodăririi apelor

- HG nr. 80 din 26 ianuarie 2011 pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic International al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României

- Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241 din 22 iunie 2006 (*republicată*) modificată prin Legea 215/2018

Calitatea aerului înconjurător

- Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările şi completările ulterioare ( HG 336/2015, HG 806/2016)

- Legea nr. 271/23.06.2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptată la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999

- Legea nr. 652/07.12.2002 pentru aderarea României la Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi cu privire la finanţarea pe termen lung a Programului de cooperare pentru supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi al poluanţilor atmosferici în Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984

- Ordinul MMDD nr. 1095/02.07.2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publicului (publicat în Monitorul Oficial nr. 513/31.07.2007)

- Ordinul MMGA nr. 27/10.01.2007 pentru modificarea şi completarea unor ordine care transpun aquis-ul comunitar de mediu

Sol

- HG nr. 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului publicat în MO nr. 802 din 23 noiembrie 2007 - Partea I cu modificările şi completările ulterioare

- HG nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate publicat în MO nr. 804 din 26 noiembrie 2007 - Partea I, cu modificările şi completările ulterioare

- OM nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu publicat în MO nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997 - Partea I, cu modificările şi completările ulterioare

- OM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului publicat în MO nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997- Partea I, completat de Ordinul nr. 1144/2002 privind înfiinţarea Registrului poluanţilor emişi de activităţile care intră sub incidenţa art. 3 alin. (1) lit. g) şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării şi modul de raportare a acestora şi modificat de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

Zgomot

- HG nr. 1260/2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant (publicată în Monitorul Oficial nr. 15/09.01.2013)

- HG nr. 321 din 14 aprilie 2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant^*) - Republicare

- Ordin nr. 831/1461 din 16 iulie 2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului sănătăţii publice privind înfiinţarea comisiilor tehnice regionale pentru verificarea criteriilor utilizate la elaborarea planurilor de acţiune şi analizarea acestora, precum şi pentru aprobarea componenţei şi a regulamentului de organizare şi funcţionare ale acestora (publicat în Monitorul Oficial nr. 630/29.08.2008)

- Ordin nr. 152/558/1119/532-2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor limită şi a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru indicatorii Lzsn şi Lnoapte în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele de aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006 (publicat în Monitorul Oficial nr. 531/15.07.2008)

- Ordin nr. 720/2007 privind modificarea Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.258/2005 pentru stabilirea unităţilor responsabile cu elaborarea hărţilor de zgomot pentru căile ferate, drumurile şi aeroporturile aflate în administrarea lor, a hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate, precum şi limitele de competenţă ale acestora (publicat în Monitorul Oficial nr. 583/24.08.2007)

- Ordin nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea şi evaluarea hărţilor strategice de zgomot (publicat în Monitorul Oficial nr. 864 bis/18.12.2007)

- OM 678/1344/915/1397 din 2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor (publicat în Monitorul Oficial nr. 730 bis/25.08.2006)

Flora, fauna şi habitatele naturale

- OUG 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

- OUG 195/2005 de protecţie a mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

- OM nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi privat

- Ordin nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate.

- Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1044/2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Patrimoniului Speologic

- Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial

- HG 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei Natura 2000 în România (M. Of. nr. 739/31.10.2007)

- OM 1.710/2007 privind aprobarea documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional (MO 815/29 noiembrie 2007)

- OM 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (M. Of nr. 98/07.02.2008).

- OM 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi manualului de completare al acestuia.

- OM nr. 1338/2008 privind procedura de emitere a avizului Natura 2000 (M. Of nr. 738 din 31 oct 2008)

- OM nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

- Hotărârea Guvernului nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

- Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

- Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional - secţiunea a III-a - zone protejate.

- Legea 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării (modificată prin OUG 112/2000 şi Legea nr. 454 din 18 iulie 2001) - în curs de modificare.

- Hotărârea de Guvern 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, a parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora.

- Ordinul 604/2005 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate.

- Hotărârea de Guvern nr. 2.151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

- HG nr. 1.581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

- HG nr. 1.586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria de zone umede de importanţă internaţională.

- HG nr. 1.143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. (M Of. nr. 739/31.10.2007)

- Hotărârea Guvernului nr. 1217/2010 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru Parcul Natural Cefa.

- Hotărârea Guvernului nr. 1066/2010 privind instituirea regimului de arie naturală protejată asupra unor zone din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării" şi încadrarea acestora în categoria rezervaţiilor ştiinţifice

- Legea nr. 72/2014 pentru ratificarea Protocolului privind turismul durabil, adoptat la Bratislava la 27 mai 2011 şi semnat de România la Bratislava la 27 mai 2011, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003

- Lege nr. 76/2013 pentru ratificarea Protocolului privind managementul durabil al pădurilor, adoptat la Bratislava la 27 mai 2011 şi semnat de România la Bratislava la 27 mai 2011, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003

- Lege nr. 137/2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor, adoptat şi semnat la Bucureşti la 19 iunie 2008, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003

- Legea 389/2006 pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

Schimbări climatice

- HG 529/2013 pentru aprobarea Strategiei naţionale a României privind schimbările climatice, 2013-2020;

Legislaţie privind sănătatea şi securitatea

LEGEA nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările şi completările ulterioare

HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare

HG nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, cu modificările şi completările ulterioare

ORDIN nr. 1260/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind examinarea medicală şi psihologică a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor şi periodicitatea examinării

LEGEA nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale republicată, cu modificările şi completările ulterioare

HG nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

HG nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

HG nr. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

HG nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

HG nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, cu modificările şi completările ulterioare

HG nr. 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

HG nr. 493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, cu modificările şi completările ulterioare

Legislaţie orizontală

- Legislaţia privind evaluarea impactului asupra mediului

- Legea nr. 485/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului

- OM 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private/Legea privind privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului

- Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată prin HG 17/2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi Legea 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale

- Legislaţia privind libertatea de acces la informaţii privind mediul;

- LEGE Nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

- HG nr. 123 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

- HG nr. 878 din 28 iulie 2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul

- Ordin nr. 1182 din 18 decembrie 2002 pentru aprobarea Metodologiei de gestionare şi furnizare a informaţiei privind mediul, deţinută de autorităţile publice pentru protecţia mediului

- Legea nr. 86 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998

- Legea nr. 52 din 21 ianuarie 2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică

ANEXA nr. 3³:Cele mai relevante hotărâri CJEU în domeniul gestionării deşeurilor pentru proiectele privind instalaţii de incinerare a deşeurilor

- Judecarea cauzei conexe C-372-C-374/85 (Ministere public şi Oscar Traen şi alţii) 1. Apropierea legislaţiilor - deşeuri - Directiva 75/442 - Domeniul de aplicare - eliminarea deşeurilor - Desemnarea autorităţilor competente - statele membre - necesitatea unui permis - limite - supravegherea de către autoritatea competentă - îndeplinirea obligaţiei de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului (Directiva 75/442 a Consiliului, art. 4, 5 şi 8-12); 2. Măsurile adoptate de instituţii - directive - efect direct - limite - posibilitatea de a se baza pe o directivă împotriva unui individ - excludere (Tratatul CEE, articolul 189)

ANEXA nr. 3⁴:Studii de caz reprezentative pentru legislaţia EIA din domeniul incinerării deşeurilor din jurisprudenţa CJUE

I.Studiu de caz I - Cauza C-255/05

Întrucât nu a supus proiectul de realizare a unei "a treia linii" a incineratorului aparţinând societăţii ASM Brescia SpA (denumită în continuare "a treia linie a incineratorului"), instalaţie care intră sub incidenţa anexei I la Directiva 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (JO L 175, p. 40, Ediţie specială, 15/vol. 1, p. 174), astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/11/CE a Consiliului din 3 martie 1997 (JO L 73, p. 5, Ediţie specială, 15/vol. 3, p. 254, denumită în continuare "Directiva 85/337"), procedurii de evaluare a efectelor asupra mediului prevăzute la articolele 5-10 din directiva menţionată înainte de acordarea autorizaţiei de construire şi întrucât nu a pus la dispoziţia publicului solicitarea de autorizare a exploatării celei de a treia linii a incineratorului cu suficient timp înainte, în unul sau în mai multe locuri publice, pentru ca acesta să poată face observaţii înainte ca autoritatea competentă să ia o decizie, şi întrucât nu a pus la dispoziţia publicului decizia referitoare la această solicitare, însoţită de un exemplar al autorizaţiei, Republica Italiană nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 2 alineatul (1) şi al articolului 4 alineatul (1) din Directiva 85/337, precum şi în temeiul articolului 12 alineatul (1) din Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deşeurilor (JO L 332, p. 91, Ediţie specială, 15/vol. 6, p. 271).

Cu titlu introductiv, trebuie să se arate că, în Hotărârea din 23 noiembrie 2006, Comisia/Italia, Curtea a declarat că Republica Italiană nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 2 alineatul (1) şi al articolului 4 alineatele (1), (2) şi (3) din Directiva 85/337, întrucât a adoptat articolul 3 alineatul 1 din DPCM, care permite ca proiectele destinate recuperării deşeurilor periculoase şi deşeurilor nepericuloase, cu o capacitate de peste 100 de tone pe zi, ce intră sub incidenţa anexei I la aceeaşi directivă şi care fac obiectul unei proceduri simplificate în sensul articolului 11 din Directiva 75/442, să fie scoase de sub incidenţa procedurii de evaluare a efectelor asupra mediului prevăzute la articolul 2 alineatul (1) şi la articolul 4 alineatul (1).

II.Studiu de caz II - Cauza C-317/07

Cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare priveşte interpretarea articolului 3 din Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deşeurilor (JO L 332, p. 91, Ediţie specială, 15/vol. 6, p. 271). Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Lahti Energia Oy (denumită în continuare "Lahti Energia"), întreprindere deţinută de oraşul Lahti, pe de o parte, şi Ita-Suomen Ymparistolupavirasto (Centrul pentru Mediu al Finlandei Orientale, denumit în continuare "Ymparistolupavirasto"), pe de altă parte, referitor la necesitatea respectării cerinţelor Directivei 2000/76 în cazul unui complex format dintr-o instalaţie de gazificare şi o centrală electrică.

Ymparistolupavirasto a eliberat un aviz de mediu provizoriu pentru Lahti Energia, indicând condiţiile în care a fost emis respectivul aviz. Această instituţie a considerat astfel că instalaţia de gazificare în care se produce gazul şi centrala în care acest gaz este ars constituie împreună o instalaţie de coincinerare în sensul Directivei 2000/76. Lahti Energia a formulat o acţiune împotriva acestei decizii în faţa Vaasan hallinto-oikeus (Tribunalul Administrativ din Vaasa), solicitând constatarea faptului că arderea într-un cazan principal a gazului purificat şi rafinat într-o instalaţie distinctă de producere de gaz nu trebuie considerată o operaţiune de coincinerare de deşeuri în sensul Directivei 2000/76.

Vaasan hallinto-oikeus a respins acţiunea. Acesta a considerat în special că atingerea obiectivelor Directivei 2000/76 ar putea fi compromisă de o interpretare atât de restrictivă a domeniului de aplicare al acesteia, care ar avea drept rezultat faptul că cerinţele directivei nu s-ar aplica în cazul arderii unui deşeu care a fost tratat în prealabil. Totuşi, această instanţă a apreciat că, în calitate de unitate funcţională distinctă, instalaţia de gazificare nu trebuia considerată o instalaţie de incinerare în sensul Directivei 2000/76, întrucât gazificarea este un tratament termic şi întrucât o instalaţie trebuie să dispună de o linie destinată incinerării pentru a fi considerată instalaţie de incinerare. Cu toate acestea, Vaasan hallinto-oikeus a considerat că instalaţia de gazificare şi centrala electrică, împreună, constituiau o instalaţie de coincinerare în sensul Directivei 2000/76. În aceste condiţii, Lahti Energia a formulat recurs în faţa Korkein hallinto-oikeus

ANEXA nr. 3⁵:ANEXA 5 Alte ghiduri şi documente utile

ANEXA nr. 4:

ANEXA nr. 5:

ANEXA nr. 6:

ANEXA nr. 7:

BAT	Cele mai bune tehnici disponibile
BREF	Documente de referinţă privind BAT
EIM	Evaluarea impactului asupra mediului
DEIM	Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului
LED	Lista europeană a deşeurilor
PMM	Plan de management al mediului
GES	Gaze cu efect de seră
MG	Metale grele
DEI	Directiva privind emisiile industriale
SIMD	Sistemul integrat de management al deşeurilor
SM	State membre
RCNT	Rezumat cu caracter non-tehnic
RNCS	Reducerea non-catalitică selectivă
DpE	Deşeuri pentru energie

Ordinul 269/2020 privind aprobarea ghidului general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, a ghidului pentru evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră şi a altor ghiduri specifice pentru diferite domenii şi categorii de proiecte

M.Of. 211

Ordinul 269/2020 privind aprobarea ghidului general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, a ghidului pentru evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră şi a altor ghiduri specifice pentru diferite domenii şi categorii de proiecte

M.Of. 211

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (25)

Modificate de acest act numărul de obiecte din listă: (6)

Influenţat de numărul de obiecte din listă: (18)

Abrogate de acest act numărul de obiecte din listă: (1)

Jurisprudenţă numărul de obiecte din listă: (1)

Hotarari judecătoresti numărul de obiecte din listă: (1)