Capitolul viii - Verificarea calităţii, probarea şi punerea în funcţiune a conductelor - Norme Tehnice din 2013 pentru proiectarea şi execuţia conductelor de transport al gazelor naturale

M.Of. 171 bis

În vigoare
Versiune de la: 30 Martie 2018
CAPITOLUL VIII:Verificarea calităţii, probarea şi punerea în funcţiune a conductelor
SECŢIUNEA 1:Verificarea calităţii îmbinărilor sudate ale conductei
Art. 130
(1)Calitatea îmbinărilor sudate ale COTG se verifică pe parcursul executării operaţiilor de sudare şi după realizarea îmbinărilor sudate.
(2)Pe parcursul executării operaţiilor de sudare se verifică:
a)respectarea integrală şi riguroasă a prevederilor din specificaţia procedurii de sudare care se utilizează;
b)calitatea fiecărui rând şi strat realizat al îmbinării sudate şi, dacă este cazul, îndepărtarea completă a zgurii după realizarea fiecărui rând şi strat; verificările se fac prin examinare vizuală atentă, trebuie normate şi trebuie realizate astfel încât să se respecte prevederile din specificaţia procedurii de sudare privind temperatura între treceri;
(3)După realizarea îmbinărilor sudate se efectuează toate activităţile prevăzute în PT al COTG privind verificare nedistructivă a calităţii îmbinărilor sudate.
(4)Verificarea nedistructivă a îmbinărilor sudate realizate în cursul execuţiei COTG se realizează, în conformitate cu prevederile ISO 13847, prin:
a)examinarea vizuală, realizată în conformitate cu recomandările ISO 17637 şi măsurarea dimensiunilor specifice ale îmbinărilor sudate; rezultatele se interpretează aplicând recomandările din SR EN ISO 5817;
b)determinarea stării de defecte a îmbinărilor sudate, folosind una sau mai multe dintre metodele de verificare nedistructivă adecvate:
i.verificarea cu radiaţii penetrante (radiaţii X sau ), în conformitate cu recomandările SR EN 1435; rezultatele verificării se interpretează pe baza SR EN ISO 5817;
ii.verificare cu ultrasunete; se poate aplica verificarea cu ultrasunete clasică (fără înregistrarea continuă a sudurilor), în conformitate cu recomandările SR EN ISO 17640, EN 583-1.4 şi EN 17635, precum şi verificarea cu ultrasunete automată, conform recomandărilor ISO 10863, EN 583-5,6 şi EN 17635; rezultatele verificării se interpretează pe baza prevederilor SR EN ISO 11666, SR EN ISO 15817, SR EN ISO 17640, EN 583-1.4 şi EN 17635;
iii.verificarea cu particule magnetice, în conformitate cu recomandările SR EN ISO 17640;rezultatele verificării se interpretează pe baza SR EN ISO 23278;
iv.verificarea cu substanţe/lichide penetrante, în conformitate cu recomandările SR EN 571-1; rezultatele verificării se interpretează pe baza SR EN ISO 23278.
(5)Deoarece la realizarea îmbinărilor sudate ale COTG poate să apară riscul fisurării întârziate datorită hidrogenului, în conformitate cu prevederile din SR EN 1011-2, verificările nedistructive ale îmbinărilor sudate trebuie programate după cel puţin 16 ore de la executarea acestora; în PT al COTG se poate prescrie o durată mai mică de 16 ore, dacă componentele sudate sunt realizate din oţeluri cu limita de curgere Rt0,5 sau Rp0,2 < 500 MPa, dar trebuie indicată o durată mai mare de 16 ore (24 sau 48 ore), dacă componentele sudate au grosime mare (s > = 50 mm) şi/sau sunt realizate din oţeluri cu Rt0,5 sau Rp0,2 > = 500 MPa.
(6)Verificarea calităţii îmbinărilor sudate trebuie integral încheiată şi toate îmbinările sudate de calitate necorespunzătoare trebuie remediate şi reverificate înainte de efectuarea probelor de presiune ale COTG.
Art. 131
(1)Numărul îmbinărilor sudate care se verifică integral prin metode nedistructive se prevede în PT al COTG.
(2)Toate îmbinările sudate cap la cap şi în colţ realizate în cursul execuţiei COTG se supun verificării prin examinare vizuală şi prin măsurarea dimensiunilor caracteristice ale sudurilor (examinare vizuală şi dimensională 100 %);
(3)Numărul total îmbinărilor sudate care se supun verificării nedistructive cu radiaţii penetrante sau cu ultrasunete ntsNDT se stabileşte cu formula:
în care nzse,i este numărul sudurilor realizate zilnic, pe parcursul celor nz zile de execuţie a COTG, fNDT - fracţiunea din numărul sudurilor realizate zilnic care se supune verificării; nzsNDT,i - numărul total al sudurilor care se aleg la întâmplare, de către un reprezentant autorizat al operatorului COTG şi se verifică cu radiaţii penetrante sau cu ultrasunete dintre îmbinările sudate realizate într-o zi (i = 1... nz), ( fNDT nzse,i) - partea întreaga a numărului fNDT nzse,i.
(4)La elaborarea planurilor de verificare nedistructivă a îmbinărilor sudate se au în vedere următoarele prevederi privind adoptarea valorilor fNDT pentru verificarea cu radiaţii penetrante sau cu ultrasunete:
a)pentru îmbinările sudate cap la cap dintre ţevile sau componentele COTG realizate folosind un procedeu de sudare manuală sau automată şi dispozitive de susţinere şi rotire a componentelor, care asigură sudarea în poziţia plană PA, conform SR EN ISO 6947 sau folosind un procedeu de sudare automată orbitală, varianta de sudare K, conform SR EN ISO 6947, se utilizează:
i.fNDT > = 0,20 (20 %), dacă îmbinările aparţin unui tronson cu clasa de locaţie 1, a cărui rezistenţă mecanică se verifică ulterior prin efectuarea probei de presiune;
ii.fNDT > = 0,25 (25 %), dacă îmbinările aparţin unui tronson cu clasa de locaţie 2, a cărui rezistenţă mecanică se verifică ulterior prin efectuarea probei de presiune;
iii.fNDT > = 0,40 (40 %), dacă îmbinările aparţin unui tronson cu clasa de locaţie 3, a cărui rezistenţă mecanică se verifică ulterior prin efectuarea probei de presiune;
iv.fNDT > = 0,75 (75 %), dacă îmbinările aparţin unui tronson cu clasa de locaţie 4, a cărui rezistenţă mecanică se verifică ulterior prin efectuarea probei de presiune;
v.fNDT = 1 (100 %), dacă îmbinările aparţin unor traversări ale căilor de comunicaţie, cursurilor mari de ape, arealelor protejate etc., dacă îmbinările sunt situate în zone puternic populate, cu obiective comerciale sau industriale importante, dacă îmbinările sunt realizate pe tronsoane ale COTG care nu se supun ulterior probei de presiune sau dacă îmbinările sunt executate pe o COTG sub presiune, cu ocazia efectuării operaţiilor de cuplare a unei COTG noi sau pe care s-au efectuat lucrări de intervenţii;
b)pentru îmbinările sudate cap la cap realizate folosind un procedeu de sudare manuală la poziţie, variantele de sudare H sau J, conform SR EN ISO 6947, se va utiliza fNDT = 1, verificare 100 %;
c)pentru îmbinările sudate în colţ se va utiliza:
i.o valoare a fNDT stabilită în funcţie de necesităţi şi justificată în PT al COTG, dacă îmbinările sunt executate la realizarea COTG;
ii.fNDT = 1 (100 %) dacă îmbinările sunt realizate pe tronsoane ale COTG care nu se supun ulterior probei de presiune sau dacă îmbinările sunt executate pe o COTG sub presiune, cu ocazia efectuării operaţiilor de cuplare a unei COTG noi sau pe care s-au efectuat lucrări de intervenţii.
(5)Verificarea calităţii îmbinărilor sudate cu radiaţii penetrante sau cu ultrasunete este dublată de verificarea cu particule magnetice sau cu lichide penetrante; la elaborarea planurilor de verificare nedistructivă a îmbinărilor sudate se au în vedere următoarele prevederi privind adoptarea valorilor fNDT pentru verificarea cu particule magnetice sau cu lichide penetrante:
a)pentru îmbinările sudate cap la cap dintre ţevile sau componentele COTG, valoarea minimă a fNDT se stabileşte în funcţie de necesitaţi şi se justifică în PT al COTG;
b)fNDT = 1 (100 %), pentru îmbinările sudate în colţ necesare realizării COTG şi pentru îmbinările sudate cap la cap sau în colţ, amplasate pe tronsoane ale COTG care nu se supun ulterior probei de presiune sau executate pe o COTG sub presiune, cu ocazia efectuării operaţiilor de cuplare a unei COTG noi sau pe care s-au efectuat lucrări de intervenţii.
Art. 132
(1)Verificarea calităţii îmbinărilor sudate se realizează cu echipamente şi aparate corespunzătoare, capabile să evidenţieze fără echivoc prezenţa eventualelor defecte, să înregistreze şi să stocheze informaţiile obţinute în urma examinărilor şi care permit interpretarea acestora şi redactarea documentelor cuprinzând rezultatul verificării.
(2)Verificarea calităţii îmbinărilor sudate se face numai de către laboratoare autorizate, personal calificat şi autorizat corespunzător, care vor respecta toate prevederile cuprinse în SR ISO 13847.
(3)Tipurile de imperfecţiuni şi defecte ale îmbinărilor sudate care trebuie avute în vedere, nivelul calităţii şi criteriile de acceptare a îmbinărilor sudate supuse verificării se precizează în PT al COTG utilizând recomandările SR EN ISO 5817.
(4)Toate îmbinările sudate care nu respectă criteriile de acceptare se supun remedierii sau refacerii şi sunt resupuse procedurii de verificare a calităţii.
SECŢIUNEA 2:Probele de rezistenţă mecanică şi etanşeitate ale conductei
Art. 133
(1)De regulă, COTG executată şi lansată în şanţul de amplasare subterană trebuie supusă probei de presiune pentru a i se verifica rezistenţa mecanică; proba de presiune se efectuează după acoperirea cu pământ a COTG, pentru a reduce influenţa variaţiilor de temperatură asupra desfăşurării şi rezultatelor acesteia.
(2)Proba de presiune este dublată de proba de verificare a etanşeităţii.
(3)Fluidele care se folosesc pentru efectuarea probelor de presiune şi de etanşeitate se prescriu în PT al COTG şi se aleg, pentru fiecare tronson de tubulatură care se testează, în funcţie de: caracteristicile regimului de presiune al COTG, volumul interior al tronsonului COTG supus probei, clasa de locaţie a tronsonului, temperatura mediului ambiant în anotimpul în care se efectuează proba, cerinţele privind securitatea muncii şi protecţia mediului în cursul desfăşurării probei etc.
(4)Fluidul utilizat de regulă pentru efectuarea probei de presiune este apa, dar dacă realizarea probei de presiune hidraulică nu este fezabilă, se poate face proba de presiune pneumatică; proba hidraulică este preferată în raport cu proba pneumatică.
(5)Apa folosită pentru realizarea probei de presiune a COTG este curată şi lipsită de impurităţi dizolvate sau în suspensie, care ar putea reacţiona cu materialul COTG sau cu eventualele straturi de protecţie anticorozivă de la interiorul COTG sau ar putea forma depozite la interiorul acesteia; apa disponibilă pentru efectuarea probei de presiune este analizată şi, dacă este necesar, este tratată cu substanţe care să elimine şi/sau să inhibe substanţele nocive din compoziţia acesteia.
(6)Aerul folosit pentru efectuarea probei pneumatice este uscat şi curat.
(7)Înainte de efectuarea probei de presiune se verifică dacă executantul şi-a îndeplinit obligaţia de a menţine COTG curată la interior şi se efectuează operaţiile de curăţire finală; operaţiile finale de curăţire şi verificare interioară se realizează în prezenţa beneficiarului/operatorului şi, după caz, a proiectantului COTG, folosind dispozitivele adecvate, prevăzute în PT al COTG.
Art. 134
(1)Proba de presiune a COTG se realizează pe baza unei proceduri de testare calificată, care trebuie să prevadă cunoaşterea sau stabilirea următoarelor date:
a)extinderea longitudinală a tronsonului COTG care se supune probării;
b)presiunea maximă pentru efectuarea probei pph şi echipamentele cu care se realizează presurizarea la interior a tronsonului;
c)diferenţa de altitudine între cel mai înalt şi cel mai jos punct de pe traseul tronsonului supus probării şi punctul de amplasare a aparaturii de monitorizare a presiunii în cursul efectuării probei;
d)presiunea maximă care trebuie atinsă în punctul de monitorizare a presiunii, ţinând seama de diferenţele de altitudine între diferitele puncte de pe traseul tronsonului supus probării;
e)volumul interior al tronsonului supus probării;
f)raportul procentual dintre volumul de aer admis pe tronsonul supus probării şi volumul interior al acestui tronson;
g)viteza necesară de creştere a presiunii în interiorul tronsonului supus probării.
(2)Presiunea maximă pentru efectuarea probei hidraulice pph se stabileşte astfel încât să se producă cedarea în cursul probei, dacă pe tronsonul testat există defecte care ar putea conduce la cedarea acestuia în cursul operării COTG din care face parte.
(3)Valoarea presiunii maxime la care trebuie realizată proba pph şi durata probei ph se stabilesc prin PT al COTG, utilizând recomandările din SR EN 1594, SR EN 14161; se utilizează următoarele condiţii de efectuare a probei de presiune a COTG:
a)pentru tronsoanele încadrate în clasele de locaţie 1 sau 2 se face proba hidraulică sau pneumatică, cu pph = 1,20 MOP;
b)pentru tronsoanele încadrate în clasele de locaţie 3 sau 4 se face proba hidraulică, cu pph = 1,40 MOP, dar în situaţii speciale, documentate în proiectul tehnic al COTG, se poate efectua şi proba pneumatică;
c)presiunea maximă la proba hidraulică în punctul cu cota/altitudinea minimă de pe traseul tronsonului supus probării trebuie să nu depăşească valoarea 1,8 MOP şi nici 90 % din presiunea la care ţevile şi celelalte componente ale COTG au fost testate la fabricant;
d)durata probei de presiune a COTG trebuie să fie ph > = 6 ore, proba începând în momentul când s-a produs egalizarea temperaturii fluidului din tronsonul supus testării cu a solului în care tronsonul este îngropat şi s-a atins şi s-a stabilizat la nivelul pph presiunea fluidului cu care se face proba;
e)pentru a se evita formarea unor pungi de aer la interiorul tronsonului supus testării, se recomandă folosirea de dispozitive de tip PIG la umplerea cu apă a tronsonului şi îndepărtarea elementelor de închidere şi dispozitivelor de manevră ale robinetelor care se vor monta înainte de începerea probei de etanşeitate; dacă proba de presiune se face cu aer, robinetele pot fi montate anterior realizării acesteia, cu condiţia ca interiorul tronsonului care se testează să fie curat;
f)determinarea conţinutului de aer în conducta supusă probei hidraulice şi efectuarea corecţiilor presiunii pph în funcţie de variaţiile de temperatură în lungul tronsonului supus testării vor avea la bază proceduri recunoscute.
Art. 135
(1)Proba de etanşeitate a COTG se realizează după proba de presiune, care atestă că sunt respectate cerinţele privind rezistenţa mecanică, pe baza unei proceduri de testare calificată.
(2)Proba de etanşeitate a COTG se realizează în următoarele condiţii, oricare este clasa de locaţie în care se încadrează tronsonul de COTG care se testează:
a)fluidul utilizat la efectuarea probei: aer
b)presiunea: ppe = MOP;
c)durata probei: pe > = 24 ore, proba începând în momentul când s-a constatat egalizarea temperaturii aerului din tronsonul COTG supus testării cu a solului în care acesta este amplasat.
Art. 136
(1)Procedurile care se aplică pentru realizarea probelor de rezistenţă mecanică şi etanşeitate ale COTG cuprind prevederi clare şi detaliate privind desfăşurarea probelor şi interpretarea rezultatelor.
(2)Pe toată durata probelor se măsoară şi se înregistrează valorile presiunii şi temperaturii, folosind aparate adecvate, cu clasa de precizie/exactitate ±1,5 % sau mai bună, verificate metrologic la zi.
(3)După efectuarea probelor de rezistenţă mecanică şi de verificare a etanşeităţii la toate tronsoanele care alcătuiesc COTG se va proceda la:
a)asamblarea prin sudare a tronsoanelor;
b)verificarea nedistructivă integrală a tuturor îmbinărilor sudate realizate, aplicând succesiv examinarea vizuală, verificarea cu lichide penetrante sau cu particule/pulberi magnetice şi verificarea cu radiaţii penetrante sau cu ultrasunete;
c)aplicarea învelişului de protecţie anticorozivă în zonele îmbinărilor sudate dintre tronsoanele COTG.
SECŢIUNEA 3:Verificarea calităţii sistemelor de protecţie anticorozivă ale conductei
Art. 137
Cerinţele privind calitatea, modalităţile de verificare şi condiţiile de acceptare a sistemelor de protecţie anticorozivă, activă şi pasivă, a COTG sunt precizate în Capitolul VI al prezentelor Norme tehnice.
SECŢIUNEA 4:Punerea în funcţiune a conductei
Art. 138
(1)După efectuarea probelor de rezistenţă mecanică şi de etanşeitate şi după asamblarea tronsoanelor COTG, se efectuează activităţile de pregătire a COTG în vederea punerii în funcţiune.
(2)Pregătirea COTG în vederea punerii în funcţiune cuprinde următoarele activităţi principale:
a)verificarea integrităţii şi funcţionării tuturor robinetelor montate pe traseul COTG;
b)elaborarea Planului general pentru intervenţii în regim de urgenţă la COTG, în conformitate cu prevederile Cap. 4.9 din NTMC şi verificarea respectării condiţiilor ca acesta să fie operaţional;
c)curăţirea şi uscarea la interior a COTG.
(3)Curăţirea şi uscarea la interior a COTG se va face printr-un procedeu adecvat, astfel încât să se îndepărteze în totalitate impurităţile mecanice metalice şi nemetalice şi apa rămasă după efectuarea probei de presiune; se poate utiliza procedeul clasic de curăţire şi eliminare a apei reziduale prin treceri succesive cu dispozitive de tip PIG, antrenate cu aer uscat sau cu azot sau unul din procedeele de curăţire şi uscare avansată recunoscute:
a)eliminarea vaporilor de apă prin vidarea interiorului COTG cu ajutorul unor pompe de vacuum şi purjarea interiorului COTG cu aer uscat sau azot;
b)spălarea interiorului COTG cu un agent de uscare lichid: glicol sau metanol.
Art. 139
(1)Punerea în funcţiune a COTG, constând în umplerea cu gaze naturale şi evacuarea aerului din interiorul COTG, se face cu respectarea cel puţin a următoarelor măsuri de siguranţă:
a)gazele naturale se introduc pe la unul din capetele COTG, iar aerul se evacuează pe tronsoane delimitate de robinete, COTG încărcându-se treptat cu gaze naturale;
b)aerul se evacuează numai prin refulatoarele situate în aval în raport cu capătul prin care se face alimentarea cu gaze naturale a COTG;
c)debitul gazelor naturale introduse în COTG asigură evacuarea cu viteză moderată a aerului; acest debit trebuie menţinut neîntrerupt, până la evacuarea totală a aerului şi umplerea cu gaze naturale a COTG.
(2)Operaţiile necesare punerii în funcţiune a COTG se realizează de către operatorul acesteia pe baza unui program special.
SECŢIUNEA 5:Autorizarea şi confirmarea calităţii lucrărilor de execuţie a conductelor
Art. 140
(1)COTG sunt executate numai de către operatori economici autorizaţi de către ANRE conform prevederilor legale.
(2)Responsabilitatea privind calitatea lucrărilor de realizare a COTG revine investitorului şi operatorilor economici autorizaţi pentru proiectarea şi execuţia COTG.
(3)Investitorul are obligaţia de a urmări desfăşurarea lucrărilor de execuţie a COTG pe toată durata acestora.
(4)Executantul este obligat să pună la dispoziţie celor în drept documentele care să ateste calitatea materialelor, semifabricatelor, produselor, echipamentelor, aparatelor şi instalaţiilor utilizate, pe tot parcursul derulării lucrărilor de realizare a COTG, precum şi documentele care atestă calitatea lucrărilor efectuate; Pe măsură ce lucrările de execuţie sunt efectuate şi sunt recepţionate, documentele de atestare a calităţii se predau investitorului pentru a întocmi Cartea tehnică a COTG.
(5)Calitatea COTG noi sau la care s-au efectuat lucrări de intervenţii este atestată definitiv cu ocazia recepţiei, care se realizează, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, în două etape:
a)recepţia la terminarea lucrărilor de execuţie a COTG;
b)recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie; la COTG proiectate pentru a fi inspectate periodic cu dispozitive de tip PIG inteligent, se efectuează înainte de recepţia finală o inspecţie martor, care să evidenţieze starea tehnică de referinţă a COTG, iar rezultatele acesteia se consemnează în documente care se includ în Cartea tehnică a COTG.
(6)Recepţia constituie o componentă a sistemului calităţii şi este actul prin care investitorul declară că acceptă şi preia COTG şi că aceasta poate fi pusă în funcţiune. Prin actul de recepţie se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu prevederile contractului şi ale documentaţiei de execuţie.