Secţiunea 1 - DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE LA ANIMALE - Norme Metodologice din 2009 de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2009

Nr. Crt.

Boala

Strategia şi conduita de execuţie

Precizări tehnice***

0

1

2

3

1.

BRUCELOZA*

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi ORGANE

Inspecţia post-mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, leporidele

Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice

II. CARNE şi ORGANE

Se recoltează organe în următoarele cazuri: a) de la animalele reacţionate pozitiv, dubioase sau neconcludente la testele pentru brucella;

b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză.

III. MĂSURI

1. În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator.

2. Carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidenţă a unei bruceloze acute trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman.

3. Mamelele, tractusul genital şi sângele care provin de la animalele la care a fost depistată o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, se confiscă şi se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip.

III. LAPTE

Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacţie pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru consum uman.

2.

CAMPILOBACTERIOZA*

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, porcinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - bovine, ovine, porcine, păsări.

Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE

Inspecţia post-mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE

Recoltarea de probe din carne

III. MĂSURI

Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile.

1. Carnea şi organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi consumate, nefiind supuse restricţiilor sanitare veterinare. 2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme.

3. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe

a) programul HACCP şi în mod special formulele de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte; b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine şi porcine; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.

3.

ECHINOCOCOZA* (HIDATIDOZA)

I. ANIMALE VII

Animalele din speciile receptive tăiate pentru consum uman se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII

Supravegherea serologică de 2 ori pe an a câinilor din ferme şi/sau stâne - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE ŞI ORGANE

Se examinează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine, ovine, caprine, ecvine şi cervide destinate consumului uman.

II. CARNE ŞI ORGANE

Inspecţia post-mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

III. MĂSURI GENERALE

Interzicerea prezenţei câinilor în abatoare.

IV. MĂSURI SPECIFICE

Carnea şi organele infestate se supun următoarelor măsuri: a) Carnea şi organele infestate şi/sau cu chişti hidatici se declară improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă; b) Grăsimea se dă în consum fără restricţii; c) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru alimentaţia carnivorelor;

4.

LISTERIOZA*

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele

Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT

II.a. CARNE ŞI ORGANE

În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8°C) timp de 48 de ore.

1. Inspecţia post-mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II.b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT:

- recoltarea de probe se face conform Capitolului III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice.

2. Recoltarea probelor de către medici veterinari oficiali şi efectuarea examenelor în LSVSA şi în IISPV.

III. MĂSURI

1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 2. În cazul confirmării prezenţei L. Monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum se declară improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă, conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare. 3. Tulpinile de L. Monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală, se trimit la IISPV pentru confirmare. 4. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie, lapte, peşte, moluşte; b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică, în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum, cu termen lung de valabilitate; c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la temperatura de refrigerare (brânzeturi cu pastă moale, produse din carne tip pate şi produse din carne feliate, produse din carne sau peşte ambalate sub vid); d) Prelevarea de teste de sanitaţie de pe suprafeţele cu care vin în contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică; e) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în procesare, unde este cazul, în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului microbiologic; f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică, de către personalul angajat.

5.

SALMONELOZA*

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în abatoare autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, lagomorfe, păsări): Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE

1. Inspecţia post-mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2. Inspecţia şi recoltarea de probe include şi sălile de tranşare sau unităţile de tranşare şi reambalare a cărnii roşii şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri.

II. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE

Programul de control pentru Salmonella, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, cuprinde recoltarea de probe şi analize, după cum urmează: 1. Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline: a) se recoltează probe de ţesut prin metoda distructivă sau probe tampon prin metoda nedistructivă, de pe suprafaţa carcasei conform Capitolului III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice; b) noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine şi porcine recoltaţi randomizat la fiecare lot, în caz de suspiciune şi/sau confirmare; c) os lung nedeschis şi ţesut muscular, în cazul tăierilor în partidă separată în abator în caz de suspiciune şi/sau confirmare. 2. Carcase de păsări: se recoltează carcase întregi.

III. OUĂ

Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează în centre de colectare, centre de ambalare ouă__unităţi producere ouă lichide, unităţi de procesare ouă, depozite, unităţi de alimentaţie publică şi unităţi de desfacere autorizate şi înregistrate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial - a se vedea Capitolul III, Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentele Norme metodologice.

III. MĂSURI:

A.1. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat, se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută.

În cazul identificării în carnea roşie şi carnea de vânat a prezentei S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, aceasta se declară improprie consumului uman.

În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea roşie şi carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv executării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.

2. În cazul produselor din carne roşie şi carne de vânat la care s-a decelat prezenta S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea se declară improprii consumului uman.

În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv, efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic.

3. a) Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a decelat prezenţa în mod sporadic de Salmonella spp., serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, şi luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât şi la abator.

b) în cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în mod sporadic Salmonella spp., serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.

Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor.

În toate cazurile în care s-a izolat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, carnea se declară improprii consumului uman şi se distruge.

DSVSA organizează şi monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru Salmonella.

DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA orice situaţie în care se depistează Salmonela la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare.

c) În cazul decelării serotipurilor S. galinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele în produsele din carne de pasăre şi/sau alte produse care au în compoziţie carne de pasăre, se aplică următoarea procedură:

i) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman;

ii) produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic, se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic;

iii) semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman;

iv) în toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat serotipul S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium, DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul unde au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţa a animalelor, prin Sistemul Rapid de Alertă.

v) în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat Salmonella spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza înregistrarea grafică a temperaturilor şi a duratei tratamentului termic, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic;

d) Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium se declară improprii consumului uman; loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate termic, în unităţi autorizate sanitar-veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei tratamentului şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.

4. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu serotipuri de Salmonella ssp pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere sau care au fost identificate că fiind sursa de infecţie în cadrul unui focar specific de toxiinfecţie alimentară la om se pot admite în consum uman numai după tratare, astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium.

Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu Salmonella spp:

a) sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin. (4) din Regulamentul Comisiei nr. 589/2008/CE de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1234/2007/CE privind standardele de comercializare aplicabile ouălor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 163 din 24 iunie 2008;

b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaţă, conform art. 10 din Regulamentul Comisiei nr. 589/2008/CE;

c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii contaminării încrucişate cu ouă provenite din alte efective.

B. În toate cazurile în care a fost depistată prezenta Salmonella spp. În carnea roşie, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau hrana pentru animale, furaje, tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare şi tipizare.

C. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecţiei ante şi post-mortem, precum şi a rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme. Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roşii, cărnii de vânat, cărnii de pasăre şi ouălor se notifica ANSVSA.

D. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/ supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

i) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte;

ii) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

iii) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

iv) Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de industrie alimentară în vederea identificării şi eliminării purtătorilor de germeni din genul Salmonella din toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

v) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică,

vi) în toate cazurile în care, la examenul microbiologic s-a izolat serotipul S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium carnea şi produsele derivate se declară improprii consumului uman.

IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ

Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella, conform legislaţiei în vigoare - a se vedea Capitolul III Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentele Norme metodologice.

V. HRANA ANIMALĂ (Furaje)

- a se vedea Capitolul III, Secţiunea 9 din prezentele Norme metodologice

6.

TRICHINELOZA*

I. ANIMALE VII

Animalele tăiate pentru consum uman, respectiv porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptive, trebuie examinate la tăiere pentru Trichinella spp.

II. CARNEA

1. Carnea proaspătă provenită de la speciile de animale receptive se admite pentru consum uman numai după efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. de către medici veterinari oficiali sau medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.

2. Efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. poate fi efectuată şi de personalul auxiliar oficial sau de personalul din unităţile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, care îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea şi responsabilitatea medicului veterinar oficial sau a medicului veterinar de liberă practică împuternicit, decizia finală privind admiterea în consum a cărnii fiind luată de către medicul veterinar oficial.

I. ANIMALE VII - porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptive

Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE

Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spiralis se face conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr. 2075/2005/CE, cu amendamentele ulterioare. Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr-una din următoarele metode, după cum urmează:

1. Metoda digestiei: a) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective, utilizând un agitator magnetic - metoda de referinţă; b) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective cu asistenţă mecanică: i) tehnica sedimentării- metoda echivalentă; ii) tehnica de izolare prin filtrare- metoda echivalentă, c) metoda de digestie automată pentru eşantioane combinate/colective până la 35g - metoda echivalentă.

2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condiţiile prevăzute de Regulamentul Comisiei nr. 2075/2005/CE. Marcarea cărnii care au fost supuse examenului pentru decelarea Trichinella spiralis se efectuează conform prevederilor legale.

3. În conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul Comisiei nr. 2075/2005/CE de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne, cu amendamentele ulterioare, tot personalul implicat în examinarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. trebuie să fie instruit corespunzător şi să participe la:

a) un program de control al testelor utilizate pentru decelarea Trichinella spp;

b) o evaluare periodică a procedurilor de testare, înregistrare şi analiză utilizate în laborator.

4. Examenul pentru decelarea Trichinella spiralis se efectuează în cadrul institutelor naţionale de referinţă, la LSVSA din cadrul DSVSA, în circumscripţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în laboratoarele din circumscripţiile sanitar-veterinare de asistenţă, în laboratoarele special amenajate şi dotate pentru decelarea trichinei din abatoarele în care se sacrifică porcine şi/sau cabaline, ori în laboratoarele din unităţile care manipulează carne de vânat sălbatic.

III. MĂSURI

a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată Trichinella spiralis se declară improprie consumului uman. b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piaţă a cărnii la care a fost depistată Trichinella, vor dispune distrugerea acestora, vor iniţia investigaţii epidemiologice în vederea identificării fermei şi a eliminării surselor. c) în situaţia în care se constată că produsele din carne, carnea preparată şi carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la baza declanşării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au obligaţia ca în timpul investigaţiilor din cadrul anchetei epidemiologice să recolteze şi să examineze toate probele suspecte.

5. Contravaloarea examenelor pentru decelarea trichinei se va efectua în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

7.

TUBERCULOZA*

(produsă de Mycobacterium Bovis)

I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic:

- se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic:

Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice şi/sau serologice pentru tuberculoză şi expedierea animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă separată - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE şi ORGANE

1. Inspecţia post-mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2. În cadrul inspecţiei post-mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor.

3. În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.

II. CARNE şi ORGANE

Se recoltează probe în următoarele cazuri: a) în cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post-mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici: 1. submaxilari, retrofaringieni, bronhiei; 2. mediastinali, eventual şi mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari. b) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi, în lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni. c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post-mortem.

III. MĂSURI

a) în cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator;

b) Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare;

c) Toată carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidenţă a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau părţi ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman;

d) în cazul în care a fost evidenţiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ sau în aceeaşi parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei şi ganglionii limfatici asociaţi trebuie să fie declaraţi improprii pentru consumul uman.

III. LAPTE CRUD

A) în exploataţiile de animale producătoare de lapte.

B) în unităţi de procesare a laptelui supuse autorizării şi/sau înregistrării sanitare veterinare.

III. MĂSURI

LAPTE CRUD

A.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la testul unic (TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului comparativ simultan ( TCS) nu va fi utilizat în consum uman.

A.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.

B.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepţionat şi admis la procesare în unităţile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) şi în unităţile de procesare autorizate sanitar-veterinar.

B.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză, poate fi recepţionat şi utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.

8.

ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENĂ*

I. ANIMALE VII

Bovinele se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII (bovine)

Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARCASE şi ORGANE

Inspecţia post-mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE

Se recoltează probe de carne şi carne tocată de la bovine.

III. LAPTE CRUD

III. MĂSURI

Carne

1. Carnea cu rezultate pozitive se confiscă şi denaturează. 2. Medicul veterinar oficial controlează prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare bovine şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine şi caprine; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.

IV. LAPTE

Respectarea igienei mulsului.

9.

INFLUENŢA AVIARĂ**

I. PĂSĂRI VII

Păsările vii se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar şi în ferme, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. PĂSĂRI VII

A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. MĂSURI:

1. DSVSA au obligaţia de a notifica prin SRAAF în regim de urgenţă cazurile suspecte. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea măsurilor de curăţire, spălare şi dezinfecţie a mijloacelor de transport şi cuştilor; b) abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecţia între tăieri; c) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare a păsărilor; d) prevenirea contaminării încrucişate în timpul tăierii şi procesării; e) îndepărtarea subproduselor rezultate în urma abatorizării păsărilor, respectiv pene, viscere şi a cadavrelor în condiţii de siguranţă; f) interzicerea prezenţei animalelor indezirabile, cum ar fi câinii, pisicile, rozătoarele în incinta abatoarelor de păsări; g) interzicerea recuperării subproduselor pentru alimentaţia carnivorelor. 3. În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intră în contact cu păsările vii destinate abatorizării şi/sau carcase.

10.

RABIA**

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele şi vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, vânatul sălbatic

Supraveghere - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE ŞI ORGANE

Se prelevează capul întreg pentru examen virusologie, inclusiv bioproba şi histologic. Diagnostic diferenţial EST, Aujeszky şi Listeria, conform Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARCASE

Inspecţia post-mortem a carcaselor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

III. MĂSURI

a) în cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă se declară impropriu consumului uman animalul în întregime; b) în cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 6 zile de la muşcătură, fără semne clinice de turbare, se declară impropriu consumului uman locul muşcăturii, capul şi coloana vertebrală; c) Restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează pentru consum uman, fără restricţii.

11.

BOTULISM **

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporide

Supraveghere specii receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE şi ORGANE - bovine, ovine, caprine, porcine şi leporide

Inspecţia post-mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE, ORGANE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală. Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice ELISA, RIA.

III. MĂSURI

1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului uman; 2. În cazul în care se identifică prezenţa toxinei botulinice în produse de origine animală, acestea se distrug; 3. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA toate situaţiile de suspiciune şi confirmare a cazurilor de botulism sau orice situaţie în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare; 4. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/ supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic, durata, presiunea şi temperatura de sterilizare şi/sau pasteurizare în toate unităţile de procesare carne, lapte, peşte; b) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică; c) identificarea şi eliminarea conservelor şi semiconservelor bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale ca urmare a controlului oficial în unităţile de procesare, depozitare şi comercializare.

12.

LEPTOSPIROZA **

I. ANIMALE VII

Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - bovine, porcine, cabaline

Supraveghere serologică prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE şi ORGANE

Inspecţia post-mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi ORGANE

Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate;

III. LAPTELE

III. MĂSURI

1. Carnea şi organele: a) Se declară improprii consumului uman în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii; b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv;

c) Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele endocrine şi sângele se confiscă; d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă şi a programului HACCP în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreţii de la speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere şi inspecţie adecvate care includ protejarea vezicii urinare şi a rinichilor; c) îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a excreţiilor de la speciile receptive, din boxele de aşteptare; d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreţii provenite de la speciile receptive; e) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare, precum şi în unităţile de alimentaţie publică; în toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau carcase. 3. Laptele: a) Respectarea igienei mulsului; b) Evitarea contaminării cu excreţii provenite de la animalele receptive.

13.

TUBERCULOZA** (alta decât cea produsă de Mycobacterium Bovis)

I. ANIMALE VII

Porcinele, ovinele, cabalinele şi păsările se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - porcine, ovine, cabaline, păsări

Supraveghere - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE şi ORGANE

1. porcine, ovine, cabaline

a) Inspecţia post-mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi ORGANE

1. porcine, ovine, cabaline:

a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare; b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni. 2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină).

b) La inspecţia post-mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor.

c) în cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.

2. păsări

Pasările se supun inspecţiei post -mortem individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor.

III. MĂSURI

1. porcine, ovine, cabaline:

măsurile de abator la carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare. 2. păsări: Măsurile de abator pentru carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor. Se declară improprii consumului uman carcasele şi organele în caz de: a) infecţie generalizată; b) leziuni pe organe însoţite de cahexie şi infiltraţii în musculatură, în cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea se admite în consum după sterilizare prin fierbere.

14.

YERSINIOZA **

I. ANIMALE VII

Porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - porcine:

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE

Inspecţia post-mortem a carcaselor şi organelor de porcine se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE

În caz de suspiciune se recoltează carne:

1. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare a cărnii de porc; b) prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.

15.

ANISAKIDOZA ** ŞI ALTE PARAZITOZE LA PEŞTI

1. Fiecare lot de peşte, icrele şi lapţii se supun examenului prin inspecţie vizuală.

2. Se prelevează probe reprezentative din fiecare lot de peşte, icre şi lapţi.

I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte, icrele şi lapţii sunt supuse inspecţiei vizuale randomizate de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial în vederea depistării şi îndepărtării paraziţilor vizibili cu ochiul liber.

II. MĂSURI

Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peştele, icrele şi lapţii: a) peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu vor fi comercializate pentru consum uman; b) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune de facilitaţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea posibilităţilor de contaminare; c) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman.

16.

CISTICERCOZA **

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE ŞI ORGANE

1. Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecţiei post-mortem imediat după tăiere.

2. Inspecţia post-mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, porcinele

Supravegherea prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE ŞI ORGANE

Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman.

III. MĂSURI

1. Carnea şi organele infestate trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări: a) în cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări senzoriale carnea şi organele se declară improprii consumului uman; b) în cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiţionat după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când caracterele senzoriale ale cărnii, organelor şi subproduselor sunt normale; c) grăsimea de porc se topeşte la 100°C după care se poate utiliza pentru consum; d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără restricţii, dacă nu prezintă chişti. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie; b) respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; c) interzicerea prezenţei câinilor în abatoare.

17.

ANTRAX** (B-051)

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi ORGANE

Inspecţia post-mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, porcinele:

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. MĂSURI: a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare în partidă separată; b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate sub restricţii şi se recoltează porţiuni de splină, ganglioni limfatici şi os lung nedeschis; c) în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de antrax în abator trebuie suspendate toate activităţile până la confirmarea diagnosticului; d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse şi îndepărtate în condiţii de siguranţă; e) reluarea activităţii se poate face numai după efectuarea unei dezinfecţii severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu suprafeţele supuse dezinfecţiei; f) în toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om/personalul operator şi a contaminării mediului de lucru.

Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 2 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare:

* Zoonoze care trebuie monitorizate;

** Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologică.

*** MĂSURILE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR INSPECŢIEI:

1. Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze şi să evalueze rezultatele activităţilor din cadrul inspecţiei.

2. _

a) în cazul în care inspecţiile pun în evidenţă prezenţa unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta.

b) în cazul în care problema identificată a apărut în cursul producţiei primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar de liberă practică împuternicit responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploataţia de origine, operatorul din sectorul alimentar, DSVSA şi după caz, fondul de vânătoare respectiv.

c) în cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o ţară terţă, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA.

3. Rezultatele inspecţiilor şi testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA şi DSVSA.

4. Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecţii ante mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activităţi de inspectare, suspectează prezenţa unui agent infecţios menţionat în lista A a OEE, este obligat să informeze imediat DSVSA şi să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile şi precauţiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecţios, în conformitate cu legislaţia comunitară care se aplică.