Capitolul ii - Organizarea evidenţei contabile în partidă simplă - Norme Metodologice din 2000 privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit
M.Of. 102
Ieşit din vigoare Versiune de la: 8 Martie 2000
CAPITOLUL II:Organizarea evidenţei contabile în partidă simplă
A)Dispoziţii generale
4.Contribuabilii pot utiliza toate formularele prevăzute în prezentele norme metodologice sau numai o parte din acestea, în funcţie de elementele specifice activităţii desfăşurate.
5.Pentru determinarea veniturilor, în funcţie de natura activităţii, de frecvenţa încasărilor/plăţilor sau de felul serviciilor prestate, precum şi de alte elemente specifice activităţii desfăşurate, contribuabilii pot utiliza şi alte formulare cu regim special, care au fost aprobate prin ordine ale ministrului finanţelor în baza prevederilor art. 1 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora.
6.În funcţie de necesităţi contribuabilii pot utiliza şi alte formulare stabilite prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabilă, precum şi a modelelor acestora, cu modificările ulterioare.
7.Contribuabilii vor folosi şi alte formulare prevăzute în mod expres de acte normative care reglementează activităţi economice specifice (exploatarea masei lemnoase etc.).
8.În cazul utilizării modelelor formularelor financiar-contabile comune pe economie, aprobate pentru persoanele juridice, acestea vor fi completate în conformitate cu prezentele norme metodologice. În această situaţie elementele referitoare la conturi, debite, credite, semnăturile de aprobare, avizare, precum şi alte elemente similare nu se completează.
9.În condiţiile utilizării sistemelor informatice financiar-contabile este necesar să fie respectate Criteriile minimale privind programele informatice utilizate în domeniul financiar-contabil prevăzute de Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998.
10.Contribuabilii pot edita formularele cu regim special cu ajutorul tehnicii de calcul în condiţiile prevăzute la art. 2 din Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.177/1998 privind aplicarea prevederilor art. 1 alin. (4) şi alin. (10) paragraful 2 din Hotărârea Guvernului nr. 831/1997.
B)Norme generale privind documentele justificative şi financiar-contabile
11.Evidenţa contabilă în partidă simplă se va conduce în conformitate cu prezentele norme metodologice.
12.În conformitate cu prevederile legale, evidenţa contabilă se ţine în limba română şi în moneda naţională.
13.Orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în evidenţa contabilă, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
14.Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale, prevăzute în structura formularelor aprobate:
- denumirea documentului;
- numele şi prenumele contribuabilului, precum şi adresa completă;
- numărul documentului şi data întocmirii acestuia;
- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economice şi financiare (când este cazul);
- conţinutul operaţiunii economice şi financiare, iar atunci când este necesar şi temeiul legal al efectuării ei;
- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economice şi financiare efectuate;
- numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii;
- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor în documente justificative.
15.Înscrisurile care stau la baza înregistrărilor în evidenţa contabilă pot dobândi calitatea de document justificativ numai în cazurile în care furnizează toate informaţiile prevăzute în normele legale în vigoare.
16.Înscrisurile provenite din relaţiile de cumpărare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi înregistrate în evidenţa contabilă numai în cazurile în care se face dovada intrării în patrimoniu a bunurilor respective.
În cazul în care documentele respective se referă la cheltuieli pentru prestări de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe bază de normă de venit, pentru a fi înregistrate în evidenţa contabilă a contribuabililor prevăzuţi la pct. 1, acestea trebuie să aibă la bază contracte sau convenţii, întocmite în acest scop în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
17.Documentele contabile - jurnale, fişe etc. - servesc la prelucrarea, centralizarea şi înregistrarea în evidenţa contabilă a operaţiunilor consemnate în documentele justificative.
18.Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pix cu pastă, la maşină de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul, după caz.
19.În documentele justificative şi în cele contabile nu sunt admise ştersături sau alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea.
Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă.
Corectarea se face pe toate exemplarele documentului justificativ şi se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit documentul justificativ, menţionându-se şi data efectuării operaţiunii de corectare.
În cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe baza cărora se primeşte, se eliberează sau se justifică numerarul, sau al altor documente pentru care normele de utilizare prevăd asemenea restricţii, documentul greşit se anulează şi rămâne în carnetul respectiv (nu se detaşează), cu excepţia ordinului de deplasare (delegaţie), pe baza căruia se primeşte sau se restituie diferenţa dintre cheltuielile efective de deplasare şi avansul acordat.
Contribuabilii au obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului: la începutul activităţii; cel puţin o dată pe an; la încetarea activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.
20.Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/(b)şi Registrul-inventar (cod 14-1-2/(a) au regim de înregistrare la organele fiscale. Acestea se numerotează, se şnuruiesc şi se parafează înainte de depunerea lor la organele fiscale pentru înregistrare.
Modelele şi normele de întocmire şi de utilizare ale Registrului-jurnal de încasări şi plăţi şi ale Registrului-inventar sunt prezentate în cap. IV din prezentele norme metodologice.
C)Reconstituirea documentelor justificative şi contabile, pierdute, sustrase sau distruse
21.Operaţiunile privind evidenţa şi gestionarea mijloacelor fixe, a valorilor materiale şi băneşti şi a altor valori ale contribuabililor se consideră valabile numai dacă sunt justificate cu documente originale, întocmite sau reconstituite potrivit prezentelor norme metodologice.
22.În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile şi justificative, contribuabilul va lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de cel mult 30 de zile de la constatare.
23.Contribuabilul care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile are obligaţia să încheie un proces-verbal care să cuprindă:
- datele de identificare a documentului dispărut;
- numele şi prenumele persoanei responsabile cu păstrarea documentului;
- data şi împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului respectiv.
Persoana responsabilă este obligată ca o dată cu semnarea procesului-verbal să dea o declaraţie scrisă asupra împrejurărilor în care a dispărut documentul respectiv.
Ori de câte ori pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune se încunoştinţează imediat organele de urmărire penală.
24.Reconstituirea documentelor se face pe baza unui dosar de reconstituire, întocmit separat pentru fiecare caz.
Dosarul de reconstituire trebuie să conţină toate lucrările efectuate în legătură cu constatarea şi reconstituirea documentului dispărut, şi anume:
- sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariţia documentului;
- dovada sesizării Parchetului General sau dovada sancţionării disciplinare a persoanei vinovate, după caz;
- o copie de pe documentul reconstituit;
- procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii;
- declaraţia persoanei responsabile.
25.În cazul în care documentul dispărut emană de la altă unitate, reconstituirea se va face de unitatea emitentă, la cererea scrisă a contribuabilului. În acest caz unitatea emitentă va trimite contribuabilului, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, documentul reconstituit.
26.Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "Reconstituit", cu specificarea numărului şi a datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea.
Documentele reconstituite conform prezentelor norme metodologice constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate.
Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de călătorie nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în evidenţa contabilă. În acest caz vinovaţii de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor suportă paguba, sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale.
27.Găsirea ulterioară a documentelor originale, care au fost reconstituite, nu anulează eventualele sancţiuni disciplinare sau penale, însă poate constitui motiv de revizuire a acestora, în condiţiile legii.
Pentru pagubele generate de dispariţia, sustragerea sau distrugerea documentelor se pot stabili răspunderi materiale, care cuprind şi eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea şi găsirea acestora.
În cazul găsirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal împreună cu care se ataşează la dosarul de reconstituire.
28.Formularele cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare, pierdute sau sustrase, se declară nule în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, după sesizarea organelor de drept.
D)Arhivarea şi păstrarea documentelor justificative şi contabile
29.Contribuabilii au obligaţia să păstreze în arhiva lor registrele de contabilitate, documentele contabile, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrării în contabilitate.
30.Termenul de păstrare a documentelor justificative şi contabile este de 10 ani, cu începere de la data încheierii anului fiscal în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani.
31.În cazul încetării activităţii contribuabilului, documentele se predau la arhivele statului în conformitate cu dispoziţiile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, dacă legea nu dispune altfel.
32.Arhivarea documentelor justificative şi contabile se face, de asemenea, în conformitate cu prevederile legale, cu respectarea următoarelor reguli generale:
- documentele se grupează în dosare, numerotate, şnuruite şi parafate;
- gruparea documentelor în dosare se face cronologic şi sistematic, în cadrul fiecărui an fiscal la care se referă acestea;
- dosarele conţinând documente se păstrează în spaţii amenajate în acest scop, asigurate împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor;
- evidenţa documentelor la arhivă se ţine cu ajutorul Registrului de evidenţă curentă, în care sunt ţinute evidenţele dosarelor şi documentelor contabile intrate în arhivă, precum şi mişcarea acestora în decursul timpului.
E)Norme privind înregistrarea veniturilor
33.Evidenţa contabilă a veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:
(a)venituri din activităţi care constituie fapte de comerţ;
(b)venituri din profesii liberale;
(c)alte venituri.
Pentru asociaţiile fără personalitate juridică evidenţa contabilă a veniturilor se va ţine în mod distinct.
34.Evidenţa contabilă a operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută.
35.În cazul încetării definitive a activităţii asociaţiilor, sumele obţinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar (mijloace fixe, obiecte de inventar etc.), sunt incluse în venitul brut.
În situaţia în care bunurile din patrimoniul asociaţiei respective nu pot fi înstrăinate şi se împart între asociaţi, devenind bunuri personale, din punct de vedere fiscal acestea se consideră ca fiind cesionate cu plată, evaluarea urmând să se facă la preţul pieţei.
În cazul în care asociaţiile îşi încetează activitatea, iar foştii asociaţi continuă să funcţioneze în mod individual, bunurile din patrimoniul asociaţiei trec în patrimoniul noilor afaceri, se înscriu în Registrul-inventar al acestora şi se amortizează în continuare, după caz.
36.Stabilirea venitului net obţinut sau a pierderii înregistrate în cadrul asocierii se determină pe fiecare contract de asociere.
37.În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) din ordonanţă, pentru înregistrarea veniturilor din activităţi independente şi din cedarea folosinţei bunurilor persoanele fizice vor utiliza, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii, formularele cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare, prevăzute în prezentele norme metodologice, după caz:
- Chitanţă (cod 14-4-1);
- Factură (cod 14-4-10/aA) şi Factură fiscală (cod 14-4-10/A);
- Bon de comandă-chitanţă (cod 14-4-11/a şi cod 14-4-11);
- Fişă de magazie a formularelor cu regim special (cod 14-3-8/b);
- Monetar (cod 14-50-61).
Modelele şi normele de întocmire şi de utilizare a acestor formulare sunt prezentate în cap. III din prezentele norme metodologice.
38.Constituie venit brut venitul încasat în cadrul unui an calendaristic, indiferent de perioada în care au fost efectuate prestaţiile.
Pentru fiecare tip de activitate desfăşurată se va întocmi o Fişă pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/(b)în care se vor înregistra toate documentele în ordine cronologică.
Contribuabilii care desfăşoară activităţi de:
- comerţ cu ridicata vor întocmi, pentru livrările efectuate, formularele Factură (cod 14-4-10/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A);
- comerţ cu amănuntul vor întocmi zilnic formularul Monetar (cod 14-50-61);
- producţie vor întocmi pentru livrarea producţiei formularele Factură (cod 14-4-10/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A) şi/sau Chitanţă (cod 14-4-1), după caz.
Contribuabilii care desfăşoară următoarele activităţi:
- organizarea de spectacole (culturale, sportive, distractive etc.);
- activităţi al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii comerciale printr-un intermediar (contract de comision, consignaţie);
- activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, şi altele asemenea;
- transport de bunuri şi de persoane;
- alte activităţi cuprinse în Codul comercial, precum şi pentru veniturile din profesii liberale şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală
pot întocmi, în funcţie de natura activităţii, de frecvenţa încasării sau de felul serviciilor prestate, precum şi de alte elemente specifice activităţii desfăşurate, formularele Factură (cod 14-4-10/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A), Chitanţă (cod 14-4-1) sau alte formulare cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor, în baza Hotărârii Guvernului nr. 831/1997.
39.Totalurile lunare din Fişa pentru operaţiuni diverse se vor înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse (cod 14-6-17/c), grupate pe feluri de activităţi. Totalul veniturilor din Jurnalul privind operaţiuni diverse reprezintă venitul contribuabilului.
În cazul contribuabililor care realizează venituri dintr-o singură activitate, totalul veniturilor se regăseşte în Fişa pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b), pe rândul "Total", nemaifiind necesară deschiderea Jurnalului privind operaţiuni diverse (cod 14-6-17/c).
Contribuabilii care încasează în numerar toate veniturile realizate pot să evidenţieze aceste venituri numai în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse şi, implicit, a Jurnalului pentru operaţiuni diverse.
40.În cazul contribuabililor plătitori de taxă pe valoarea adăugată, veniturile, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, se preiau pentru determinarea impozitului din coloanele corespunzătoare ale Jurnalului pentru vânzări (cod 14-6-12/a), nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/(b)şi, implicit, a Jurnalului privind operaţiuni diverse pentru veniturile realizate (cod 14-6-17/c).
41.În condiţiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, în conformitate cu prevederile legale, înregistrarea veniturilor se face în baza Raportului fiscal de închidere zilnică şi a Registrului special, întocmit în condiţiile defectării aparatelor de marcat electronice fiscale.
F)Norme privind evidenţierea cheltuielilor şi stabilirea deductibilităţii acestora
42.Evidenţa contabilă a cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, în funcţie de natura lor, astfel:
(a)cheltuielile efectuate în interesul direct al activităţii, cum sunt:
- cheltuieli cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri;
- cheltuieli cu lucrări executate şi servicii prestate de terţi;
- cheltuieli efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii pentru terţi;
- chiria pentru spaţiul în care se desfăşoară activitatea, pentru utilaje şi pentru alte instalaţii închiriate, utilizate în desfăşurarea activităţii, în baza unui contract de închiriere;
- dobânzile aferente creditelor bancare;
- cheltuieli cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;
- cheltuieli cu primele de asigurare;
- cheltuieli cu reclama şi publicitatea;
- cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii;
- cheltuieli cu energia şi apa;
- cheltuieli cu transportul de bunuri şi de persoane;
- cheltuieli de delegare, detaşare şi deplasare;
- cheltuieli de personal;
- cheltuieli cu impozite şi taxe, altele decât impozitul pe venit;
- cheltuieli reprezentând contribuţiile pentru asigurările sociale de stat, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi alte contribuţii obligatorii;
- cheltuieli reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate asociaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;
(b)cheltuielile cu sponsorizarea şi mecenatul;
(c)cheltuielile de protocol;
(d)cheltuielile cu amortizarea;
(e)alte cheltuieli deductibile plafonat.
43.Angajatorii care au personal cu carnet de muncă sau cu convenţie civilă de prestări de servicii au obligaţia să întocmească, după caz, Fişa fiscală 1 (pentru venituri din salarii la funcţia de bază - FF 1) cod 14.13.01.13/1, respectiv Fişa fiscală 2 (pentru venituri, altele decât cele de la funcţia de bază - FF 2) cod 14.13.01.13/2, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor nr. 1.193/1999.
În vederea completării fişelor fiscale 1 şi 2 şi stabilirii drepturilor băneşti ale persoanelor angajate, angajatorul va întocmi Statul de salarii (cod 14-5-1/c sau cod 14-5-1/l), pentru funcţia de bază, şi/sau Statul de salarii pentru colaboratori (cod 14-5-1/j), pentru venituri din salarii, altele decât cele de la funcţia de bază.
44.Pentru fiecare fel de cheltuieli se va întocmi o Fişă pentru operaţiuni diverse, iar totalul lunar al acestora se va înregistra în Jurnalul pentru operaţiuni diverse pentru cheltuieli.
Contribuabilii pot întocmi o singură Fişă pentru operaţiuni diverse care să cuprindă toate cheltuielile a căror deductibilitate nu este plafonată.
Contribuabilii care nu efectuează cheltuieli de natura celor care sunt deductibile plafonat, iar cheltuielile efectuate au fost plătite în totalitate, pot să evidenţieze aceste cheltuieli numai în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse şi, implicit, a Jurnalului privind operaţiuni diverse. Pentru cheltuielile cu amortizarea se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse.
45.Pentru cheltuielile deductibile plafonat, înainte de înregistrarea totalului din Fişa pentru operaţiuni diverse se va calcula cota care este deductibilă şi numai aceasta se va înregistra în Jurnalul pentru operaţiuni diverse pentru cheltuieli.
G)Calculul venitului net impozabil
46.Venitul brut cuprinde sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură.
Nu constituie venit brut şi nu se înregistrează în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi sumele încasate, cum sunt:
- aporturile în numerar sau în natură făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;
- sumele primite sub formă de credite;
- sumele primite ca despăgubiri din asigurări, pentru pagube suportate.
Pentru aceste categorii de operaţiuni fie se deschid fişe pentru operaţiuni diverse distincte, fie se întocmesc situaţii cu ajutorul documentelor cumulative care să reflecte situaţia acestor sume.
Încasările şi plăţile efectuate în avans, care privesc exerciţiul fiscal curent, se consideră venituri anticipate, respectiv cheltuieli anticipate, şi influenţează baza impozabilă a exerciţiului la care se referă.
Sumele rămase neconsumate la data de 31 decembrie a anului fiscal din bugetul pentru liberă practică, care se reportează în anul următor, se scad din venitul net al anului de impunere. Suma reportată majorează venitul brut al anului următor şi se înregistrează ca primă operaţiune, sub denumirea "Report privind bugetul pentru liberă practică", în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi.
Venitul net sau pierderea fiscală pe fiecare loc de realizare a activităţilor independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile aferente, deductibile.
Se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării veniturilor şi care sunt plătite în cursul unui an fiscal.
47.Înregistrarea în evidenţa contabilă a bunurilor mobile şi imobile se face la valoarea de achiziţie, de producţie sau la preţul pieţei, după caz.
Creanţele, respectiv facturile emise şi neîncasate, precum şi obligaţiile stabilite conform legii şi neonorate se înregistrează la valoarea lor nominală în fişe pentru operaţiuni diverse. Aceste fişe se deschid distinct pentru creanţe şi datorii.
Cheltuielile cu amortizarea pentru bunuri se admit la deducere potrivit legii amortizării.
Sunt amortizabile, în conformitate cu prevederile legale, numai bunurile înregistrate în Registrul-inventar (cod 14-1-2/a).
48.Evidenţa contabilă a bunurilor din patrimoniu se ţine în conformitate cu prevederile Normelor metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabilă, precum şi a modelelor acestora, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998.
49.Orice sumă plătită, respectiv încasată, în numerar sau prin bancă se va înregistra în mod obligatoriu, cronologic, în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/b).
Limitele cheltuielilor deductibile plafonat se stabilesc astfel încât la sfârşitul anului fiscal să se încadreze în prevederile dispoziţiilor legale.
50.Venitul net sau pierderea fiscală se calculează astfel: din totalul sumelor încasate, evidenţiate în coloana 5, respectiv 6, din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, se scad cheltuielile cu amortizarea bunurilor, evidenţiate în Fişa de cont pentru operaţiuni diverse, şi totalul sumelor plătite, evidenţiate în coloana 7, respectiv 8, din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, şi se adună sumele plătite pentru cumpărarea bunurilor amortizabile şi totalul cheltuielilor nedeductibile, care se preia din centralizatorul cheltuielilor nedeductibile, acest centralizator întocmindu-se cu ajutorul unui document cumulativ.
Venitul net impozabil sau pierderea fiscală va fi influenţată cu plăţile şi/sau încasările efectuate în avans care se referă la alte exerciţii fiscale, iar în cazul drepturilor de proprietate intelectuală, cu impozitul de 15% din venitul brut încasat, reprezentând plăţi anticipate în contul impozitului anual.
H)Calculul taxei pe valoarea adăugată
51.Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte lunar, pe bază de decont, ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate şi/sau serviciilor prestate (pentru taxa pe valoarea adăugată colectată) şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi/sau servicii (pentru taxa pe valoarea adăugată deductibilă).
Diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată colectată şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă se înregistrează în documente cumulative ca taxă pe valoarea adăugată de plată, respectiv ca taxă pe valoarea adăugată de rambursat, şi se regularizează în condiţiile legii.
52.Evidenţa taxei pe valoarea adăugată colectată se ţine cu ajutorul Jurnalului pentru vânzări (cod 14-6-12/a). În acest jurnal se înregistrează pe bază de documente (facturi fiscale, bonuri de comandă-chitanţă, monetare etc.) valoarea bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate şi taxa pe valoarea adăugată aferentă.
În situaţia în care preţurile şi tarifele cuprind şi taxa pe valoarea adăugată, valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată se calculează prin înmulţirea valorii bunurilor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate cu coeficientul 19/119 x 100.
53.Evidenţa taxei pe valoarea adăugată deductibilă se ţine cu ajutorul Jurnalului pentru cumpărări (cod 14-6-17/b). În acest jurnal se înregistrează pe bază de documente (facturi fiscale, bonuri de comandă-chitanţă, monetare etc.) valoarea cumpărărilor de bunuri şi/sau a serviciilor prestate de terţi şi taxa pe valoarea adăugată aferentă.
54.Totalurile lunare din Jurnalul pentru vânzări, respectiv din Jurnalul pentru cumpărări, se înregistrează în decontul privind taxa pe valoarea adăugată.
Normele de întocmire şi utilizare, precum şi modelele Jurnalului pentru vânzări şi ale Jurnalului pentru cumpărări sunt prezentate în continuare.