Secţiunea 1 - CRITERII, PARAMETRII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ - Normativ NP-015-97/1997 privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti şi a instalaţiilor aferente acestora - Indicativ NP-015-97

M.Of. 0

În vigoare
Versiune de la: 22 Ianuarie 1997
SECŢIUNEA 1:CRITERII, PARAMETRII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ
1.V.5.1. Asigurarea performanţelor higrotermice ale elementelor perimetrale astfel încât pierderile de căldură să fie cât mai reduse, respectiv:
1.1.V.5.1.1. Rezistenţa termică specifică necesară (Ros) a elementelor de închidere trebuie să fie mai mare sau egala cu rezistenta minima necesară la transfer termic (Ronec.) calculate conform STAS 6472/3.
1.2.V.5.1.2. Diferenţa de temperatură (DeltaTi) dintre faţa interioară a elementelor de închidere şi aerul interior (conf. STAS 6472/3) să fie de maxim.

Temperatura interioară

Umiditatea relativă

Diferenţa de temperatură "DeltaTi" (K)

pereţi

acoperiş

pardoseli

18°C

60%

4

3

2

22°C

50%

6

4,5

3

2.V.5.2. Evitarea apariţiei condensului se obţine prin:
2.1.V.5.2.1. Temperatura pe suprafaţa interioară (Tsi) să aibă în orice punct, o valoare peste temperatura punctului de rouă stabilită conform STAS 6472/3 în funcţie de umiditatea relativă a aerului interior.
2.2.V.5.2.2. Umiditatea materialelor componente ca urmare a condensării vaporilor de apă în perioadele reci, să nu depăşească valorile normate conf. STAS 6472/4 (în vederea eliminării riscului de apariţie a coloniilor de agenţi patogeni).
2.3.V.5.2.3. Cantitatea de apă provenită din condensarea vaporilor, din masa elementului de închidere, în perioada rece să fie mai mică decât cantitatea de apă evaporată în perioada caldă (conform STAS 6472-4), (ma < mv).
3.V.5.3. Asigurarea economiei de energie într-o clădire spitalicească priveşte principalele modalităţi de utilizare a energiei în condiţii determinate de amplasare (condiţii exterioare), de utilizare funcţională (cerinţe interioare) şi de dotare tehnică (posibilităţi de realizare) şi anume: încălzire, ventilare şi tratare a aerului cu sau fără răcire sau controlul umidităţii şi preparare a apei calde de consum. Economia obţinută din energia consumată în special pentru încălzire în sezonul rece, dar şi pentru răcire în sezonul cald, implică conceperea şi realizarea construcţiilor spitaliceşti şi în special a elementelor de închidere cu o bună izolare termică, cu o corectă orientare, dimensionare şi dotare a elementelor vitrate şi cu o scăzută permeabilitate la aer.
Consumurile de energie pentru ventilare şi tratare specială a aerului depind de tipul, structura şi gradul de dotare al spitalului, în special intervenind dimensionarea dar şi echiparea cu instalaţii specifice a sectoarelor chirurgical, ATI, etc., factori importanţi sunt debitele de aer proaspăt vehiculate, condiţiile de stare a aerului dorite la interior faţă de condiţiile de stare a aerului exterior, duratele de funcţionare, etc. consumurile de energie pentru prepararea apei calde menajere depind de tipul, structura şi gradul de dotare al spitalului.
3.1.V.5.3.1. Coeficientul global de izolare termică al clădirii "G1" trebuie să fie inferior valorii corespunzătoare la referinţa "G1 ref" [W/m3h], determinaţi conform "Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică, la clădiri cu alte destinaţii decât cea de locuit".
Valorile coeficienţilor de control "a-e" (rezistenţe termice normate) necesare pentru calculul coeficientului global de referinţă (G1 ref.) sunt următoarele:

zona climatică

I

II

III

a

1.30

1.40

1.50

b

2.75

3.00

3.25

c

1.50

1.60

1.70

d

1.30

1.30

1.30

c

0.40

0.50

0.50

în care:
a = pereţi exteriori
b = planşeu de la ultimul nivel
c = planşeu de peste subsol
d = soclu
e = elemente vitrate
3.2.V.5.3.2. Necesarul specific global de căldură pentru încălzire al clădirii "G" trebuie să fie inferior valorii corespunzătoare de referinţă "G1 ref." [W/m3K].
3.3.V.5.3.3. Consumul anual global de căldură pentru încălzirea clădirii
Qi.an = G Ntimitoi 24/1000 - V [Kwh/an]
în care:
G = are semnificaţia de mai sus
Ntimitoi = numărul de grade zile; se determină funcţie de temperatura exterioară de începere/sfârşire a perioadei de încălzire (toi) şi de temperatura interioară medie pentru încălzire (timi)
V = volumul construit la care se referă G şi Qi.an
3.4.V.5.3.4. Consumul anual global de căldură pentru ventilare (mecanică).
- constituie o sumă de consumuri specifice (timv, tov, nv, Etarv) diverselor aplicaţii,
în care:
Lp - debit de aer proaspăt pentru tipul de aplicaţie [m3/h]
Ntimvtov - număr de grade zile pentru temperaturi exterioare de începere/sfârşire a consumului (tov) şi temperatura interioară medie în respectiva aplicaţie (timv).
nv - durata zilnică de funcţionare în respectiva aplicaţie [h/zi]
dv - durata de funcţionare în perioada de încălzire [%]
Etarv - eficienţa recuperării de căldură utilizate.
3.5.V.5.3.5. Consumul anual global de energie pentru umidificare
- constituie o sumă de consumuri specifice (timv, tov, nv, Etarv) diverselor aplicaţii cu umiditate controlată, în care semnificaţiile sunt cele anterioare pentru aplicaţiile în cauză: Etarl - randamentul recuperării căldurii latente (dacă este cazul).
3.6.V.5.3.6. Consumul anual global de energie pentru răcire - dezumidificare
- formula dă un nivel aproximativ al consumurilor de energie electrică pentru aplicaţiile cu aer proaspăt 100% (Lp1) şi pentru aplicaţiile cu aer proaspăt parţial (Lp2) în care:
Lp1, Lp2 - debite de aer proaspăt [m3/h]
Dr1, Dr2 - durate de răcire [zile/an] cu procente de funcţionare - dr1, dr2
Etar1, Etar2 - durate zilnice de funcţionare [h/zi]
Etar.rl, Etar.r2 - eficiente de recuperare de căldură totală
C = 1,6-2 în funcţie de zona climatică
3.7.V.5.3.7. Consumul anual global de căldură pentru preparare apă caldă menajeră
Qacm.an aproximativ = 3500P până la 7000P [KWh/an] funcţie de tipul, structura şi dotarea spitalului, valorile mari corespund spitalelor ce au consumuri specifice ridicate de a.c.m. - (secţii de chirurgie, obstetrică, boli nervoase, etc.), în care
P = număr de paturi de spitalizare.
OBSERVAŢII:
- Consumurile de căldură sunt calculate la instalaţiile de utilizare.
- Spitalele fiind mari consumatoare de energie, prin proiectarea şi exploatarea instalaţiilor termice se impun măsuri de limitare a consumurilor energetice care în principal se referă la:
-- eficienţa sistemelor adoptate şi performanţele energetice ale elementelor utilizate (randamente, consumuri specifice etc.).
-- măsuri de recuperare a energiei şi utilizarea acesteia ca sursă secundară de căldură cum ar fi recuperarea de energie termică din gazele arse provenite de la centrala termică, recuperarea unei părţi din căldura aerului de evacuare din instalaţiile de ventilare, producerea aburului de joasă presiune din condensul de medie presiune, utilizarea condensului provenit din instalaţia de abur pentru preîncălzirea apei de adaos sau prepararea apei calde de consum.
-- introducerea circuitelor separate de încălzire pe zone ce beneficiază de acelaşi regim termic, sistem de cedare a căldurii şi programe de funcţionare.
-- sporirea gradului de automatizare al instalaţiilor atunci când acestea contribuie efectiv la realizarea economiei de energie în exploatare, corelat cu aplicarea unor regimuri economice de exploatare funcţie de condiţiile climatice, categoria clădirii spitaliceşti, felul ocupării, programe de lucru etc.
-- izolarea termică a conductelor pentru diverşi agenţi termici şi a canalelor de aer cald şi rece.
-- utilizarea în măsura posibilităţilor a surselor neconvenţionale de căldură.
-- contorizarea energiei termice.