Subcapitolul 4 - V.4. IGIENA, SĂNĂTATEA OAMENILOR, REFACEREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI - Normativ NP-015-97/1997 privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti şi a instalaţiilor aferente acestora - Indicativ NP-015-97

M.Of. 0

În vigoare
Versiune de la: 22 Ianuarie 1997
SUBCAPITOLUL 4:V.4. IGIENA, SĂNĂTATEA OAMENILOR, REFACEREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
SECŢIUNEA 0:
(1)Cerinţa de igienă, sănătate şi protecţie a mediului implică conceperea şi realizarea spaţiilor precum şi a părţilor componente astfel încât să nu fie periclitată sănătatea şi igiena ocupanţilor, urmărindu-se în acelaşi timp şi protecţia mediului înconjurător.
(2)În cazul clădirilor spitaliceşti, această cerinţă este de importanţă vitală şi se asigură atât din faza de proiectare cât şi din faza de exploatare a clădirii. Necesităţile utilizatorilor, în cazul acestei grupe de cerinţe, se referă la:
A.Igiena mediului interior
B.Igiena apei
C.Igiena evacuării reziduurilor lichide
D.Igiena evacuării reziduurilor solide
E.Protecţia mediului
SECŢIUNEA 1:V.4.(A). IGIENA MEDIULUI INTERIOR
Se referă la:
1.Mediul higrotermic
2.Igiena aerului
3.Igiena finisajelor
4.Igiena vizuală
5.Igiena auditivă
SUBSECŢIUNEA 1:V.4.(A).1. Mediul higrotermic
Crearea unui mediu higrotermic minim admisibil, implică asigurarea unei ambianţe termice corespunzătoare atât în regim de iama cât şi în regim de vară.
Se admite ca aceste condiţii să nu fie satisfăcute o zi pe an iama şi 3 zile pe an vara.
Asigurarea mediului higrotermic trebuie corelată cu asigurarea calităţii aerului şi optimizarea consumurilor energetice.
CRITERII, PARAMETRI ŞI NIVELURI DE PERFORMANTĂ privind
1.1.V.4.(A).1.1. Asigurarea ambianţei higrotermice
(1)V.4.(A).1.1.1. Temperatura ambianţei "ta"
(măsurată în centrul încăperii la 1,5 m de la pardoseală, cu termometru cu glob), funcţie de destinaţia încăperii, trebuie să fie:
- în perioada rece
-- conform STAS 1907/2 şi conform tabel 1 (anexa la cap. V.4.(A).2)
- în perioada caldă
-- max. 26°C - pentru o viteză relativă a aerului de 0,275 m/s
OBSERVAŢIE:
1.Temperatura, în perioada de vară, poate fi mai mare de 26°C (dar max. 28°C cu condiţia creşterii vitezei aerului cu 0.275 m/s pentru 1°C (dar max. 0.45 m/s).
2.Temperatura ambiantă se consideră stabilă şi uniformă dacă valorile măsurate corespund valorilor necesare spaţiului respectiv (conform V.4.(A).1.1.1. cu o abatere de max. 1°C). Se admite în mod excepţional o abatere de max. 2°C, dacă ponderea abaterilor nu depăşeşte 10% din totalul măsurătorilor.
(2)V.4.(A).1.1.2. Amplitudinea de oscilaţie a temperaturii aerului interior (conform N.P.200)
- în regim de iarnă ATi < = 1.0
- în regim de vară ATi < = 3.0
(3)V.4.(A).1.1.3. Viteza relativă medie a aerului
- în perioada de iarnă
-- max. 0.15 m/s
- în perioada de vară (ta = 26°C)
-- max. 0.275 m/s
OBSERVAŢIE:
Se admit viteze ale aerului mai mari de 0.275 m/s dacă se impun tehnologic (sala de operaţie - curent laminar) dar max. 0.45 m/s.
(4)V.4.(A).1.1.4. Umiditatea relativă a aerului (UR) va fi corelată cu temperatura ambianţei ("ta")
- conform V.4.(A).1.1.1.) şi funcţie de destinaţia încăperilor va avea valorile corespunzătoare necesităţilor, conform Tabel 1 (anexa la cap. V.4.(A).2.)
- în general, pentru unităţile funcţionale cu regim normal de umiditate (saloane, cabinete de consultaţii, etc.).
UR = 30-60%
- pentru afecţiuni speciale reumatism poliarticular
UR = 30-35% (ta = 30-32°C) arşi grav
UR = 60-85% (ta = 30-32°C)
OBSERVAŢIE:
Pentru afecţiunile speciale, condiţiile de microclimat trebuie precizate prin tema de proiectare.
(5)V.4.(A).1.1.5. Asimetria temperaturii radiante
(conform STAS 13.149) calculată în raport cu un plan vertical situat în zona ocupată, la 0.6 m de pardoseală.
- datorită ferestrelor sau altor suprafeţe reci
max. 10°C
- datorită unui planşeu încălzit
max. 5°C
(6)V.4.(A).1.1.6. Diferenţa de temperatură pe verticală între nivelul capului şi al gleznelor (pentru o persoană în picioare sau pentru o persoană şezând) - conform STAS 13.149.
max. 3°C
(7)V.4.(A).1.1.7. Cantitatea de căldură transmisă de picior la pardoseală (senzaţia de rece cald) conform STAS 6472/10.
- în timp de un minut Q1 < = 4.103J/m2
- în timp de 10 minute Q10 < = 200.103J/m2
- temperatura minimă pe suprafaţa pardoselii trebuie să fie conform prevederii STAS 6472/3 şi nu trebuie să depăşească 26°C.
(8)V.4.(A).1.1.8. Numărul schimburilor de aer
- se stabileşte în funcţie de bilanţurile termoenergetice ale degajărilor de umiditate şi al necesităţilor privind existenţa agenţilor patogeni (vezi cap. V.4.(A).2. Igiena aerului).
(9)V.4.(A).1.1.9. Indicele global de confort "PMV"
- (conform STAS 13.149) reprezintă opţiunea medie previzibilă a unui grup numeros de persoane asupra senzaţiei termice produse de un anumit mediu. Rezultă din bilanţul termic al corpului uman şi trebuie să se încadreze între valorile: -0.5 < PMV < 0.5.
SUBSECŢIUNEA 11:ANEXA V.4.(A).1. - DOCUMENTE CONEXE

STAS 1907/1,2

- Calculul necesarului de căldură.

STAS 6472/3

- Calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirii.

I - 5

- Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare.

Norme

- Protecţia muncii în sectorul sanitar

NP 200

- Instrucţiuni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere a clădirilor.

STAS 13149

- Fizica construcţiilor. Ambiente termice moderate. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi niveluri de performanţă pentru ambiante.

Documente interpretative CEE - nov. 93

- Igiena, sănătatea şi mediul înconjurător

SUBSECŢIUNEA 2:V.4.(A).2. IGIENA AERULUI
- Cerinţa privind igiena aerului implică asigurarea în spaţiile spitaliceşti ai acelor parametri de calitate ai aerului care favorizează vindecarea oamenilor bolnavi şi împiedică periclitarea stării de sănătate a utilizatorilor unităţilor spitaliceşti de către eventualii agenţi poluanţi şi contaminaţi purtaţi de aer, specifică activităţilor desfăşurate (germeni patogeni, particule de suspensie, mirosuri dezagreabile, emanaţii nocive, contaminanţi radioactivi, etc.).
- În unităţile spitaliceşti natura activităţilor în anumite spaţii impune utilizarea de instalaţii de ventilare şi respectiv climatizare, ca unică soluţie de asigurare a parametrilor de calitate ai aerului consideraţi necesari.
- Prin alcătuire, caracteristici constructive, calitate a materialelor utilizate, dotare cu echipamente de tratare a aerului şi cu aparatură de automatizare, prin performanţele funcţionale atribuite, sistemele de ventilare climatizare vor corespunde cerinţelor de realizare în spaţiile servite a nivelurilor impuse pentru parametrii de microclimat şi pentru lipsa germenilor patogeni şi/sau a altor tipuri de nocivităţi, cu asigurarea unor circulaţii de aer controlate între spaţii, fără afectarea în mod negativ peste limitele normate a calităţii aerului din mediul exterior şi în condiţii de funcţionare-exploatare cât mai economică.
- Încăperile cu specific strict spitalicesc se cuprind în 4 clase de încăperi determinate de pretenţiile de asepsie care corespund naturii activităţilor cărora le sunt destinate: sunt stabilite pentru fiecare clasă niveluri limită pentru concentraţia volumetrică de germeni (N) care indică numărul de unităţi specifice de germeni la unitatea de volum (germ/m3).
- conform tabel 1 (anexat la prezentul capitol V.4.(A).2.)
clasa I-a N < = 10 germ/m3
clasa II-a N < = 200 germ/m3
clasa III-a N < = 500 germ/m3
clasa IV-a N < = 500 germ/m3
MENŢIUNE:
- În tabel sunt specificate clasele de asepsie în care se încadrează principalele compartimente funcţionale ale unei unităţi spitaliceşti. - Pentru funcţiuni ce nu sunt menţionate în tabel, apartenenţa la una dintre cele 4 clase va fi specificată de beneficiar prin tema de proiectare.
- In spaţiile cu pretenţii ridicate de asepsie - clasa I şi II, se utilizează instalaţii de tratare a aerului care funcţionează numai cu aer exterior, ca măsură considerată necesară împotriva răspândirii şi dezvoltării infecţiilor intraspitaliceşti cu germeni aeropurtaţi: se consideră posibilă utilizarea recirculării aerului la nivelul unei încăperi în cadrul unui sistem tip "curent laminar" cu viteze de min. 0,35 m/s cu filtrare fină la aspiraţia din încăpere şi cu filtrare absolută în suprafaţa de introducere a aerului.
- În spaţiile cu pretenţii mai scăzute de asepsie - clasa III-a, care utilizează sisteme de ventilare-climatizare, este permisă recircularea aerului fie la nivelul fiecărei încăperi prin unităţi locale de climatizare, fie în comun pe grupe de încăperi, compatibile d.p.d.v. al funcţiunilor şi exigenţelor, servite fiind de câte un singur sistem centralizat; se vor asigura debitele minime necesare de aer proaspăt şi celelalte cerinţe privitoare la condiţiile de igienă.
- Igiena aerului interior depinde în mod esenţial de controlarea circulaţiei aerului între spaţiile unităţilor spitaliceşti; circulaţia aerului trebuie să aibă loc numai de la spaţii cu cerinţe mai ridicate de asepsie spre cele cu cerinţe mai scăzute şi/sau cu pericol de poluare-contaminare mai ridicat. În cazul utilizării de sisteme de ventilare-climatizare circulaţia aerului este dirijată prin bilanţuri de debite de aer - de introducere şi de evacuare - reglate corespunzător şi prin presiuni diferenţiale controlate între spaţii adiacente.
- Sistemele de ventilare-climatizare se dotează cu filtre de aer având sarcini precise în ceea ce priveşte asigurarea nivelurilor de curăţenie a spaţiilor servite, dar şi a interiorului instalaţiilor (tubulatura, echipamente de tratare aer, etc.) sarcinile atribuite filtrelor le determină performanţele funcţionale necesare şi locurile de amplasare în cadrul instalaţiilor.
CRITERII, PARAMETRII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ privind:
V.4.(A).2.1.Asigurarea calităţii aerului prin utilizarea instalaţiilor de ventilare-climatizare:
V.4.(A).2.1.1.Debit de aer proaspăt
(se exprimă în schimburi volumetrice orare sau în debit orar pe persoană).
Nivelul minim de debit de aer proaspăt (de introducere) reprezintă nivelul considerat insuficient, în funcţie de destinaţia funcţională a încăperii, diminuării concentraţiei de germeni şi/sau de alte nocivităţi aeropurtate sub limitele maxime admisibile.
- în tabelul 1 (anexat la prezentul cap. V.4.(A).2.)
V.4.(A).2.1.2.Debit de aer (se exprimă în schimburi volumetrice orare sau în debit orar de evacuare pe obiect sanitar)
Nivelul minim de debit de aer - indicat, fie de introducere (încăperi de suprapresiune), fie de evacuare (încăperi în depresiune), reprezintă nivelul considerat suficient (în funcţie de destinaţia funcţională a încăperii) asigurării unei intensităţi a circulaţiei aerului şi deci unei spălări cu aer tratat, care să permită obţinerea şi uniformizarea condiţiilor impuse pentru microclimat şi pentru puritatea aerului.
Conform tabel 1 (anexat la prez. cap. V.4.(A).2.)
- pentru încăperi clase I şi II (climatizare fără recirculare) debit aer-debit aer proaspăt > = deb.min.aer proaspăt
- pentru încăperi clasa III şi IV
-- ventilare (fără recirculare)
debit aer-debit aer proaspăt/deb.min.aer proaspăt
-- climatizare (cu recirculare) debit aer > deb.min.aer proaspăt
V.4.(A).2.1.3.Nivel de filtrare
(se exprimă ca reţinere procentuală a particulelor în suspensie în aer - cu indicarea metodei de testare folosite).
Condiţiile de puritate a aerului în încăperile unităţilor spitaliceşti implică un nivel de filtrare adecvat, ceea ce determină numărul de trepte de filtrare, performanţele funcţionale ale filtrelor şi locul de amplasare al fiecărei trepte de filtrare în cadrul instalaţiilor.
Se utilizează 3 tipuri de filtre:
- filtre brute (prefiltre) - filtre clasa EU 3 şi EU 4
(grad reţinere 80-95% conform test gravimetric ASHRAE)
-- se utilizează pentru filtrare treapta l-a
- filtre fine - filtre clasa EU 7 şi EU 8
(grad reţinere 80-95% conform test opacimetric ASHRAE)
-- se utilizează pentru filtrare treapta II-a
- filtre absolute - filtre clasa EU 10 - EU 12
(grad reţinere 98-99.97% conform test DOP Mil. Std. 282)
-- se utilizează pentru filtrare treapta III-a
MENŢIUNE:
Utilizarea într-un sistem de tratare a aerului a unui filtru de clasă superioară implică, pentru a-l proteja de colmatări grosiere, echiparea sistemului în amonte cu filtre de clasă inferioară. Filtrele treapta I-a se montează în amonte de echipamentele de tratarea centralei aerului pentru a le proteja de colmatare; filtrele treapta II-a se montează imediat în avalul ventilatoarelor de introducere a aerului pentru a menţine curate tronsoanele de distribuţie a aerului; filtrele treapta III-a se montează cât mai aproape sau chiar în gurile de introducere a aerului în încăperile servite pentru a evita riscul apariţiei de focare de contaminare în aval. Supravegherea stării funcţionale a filtrelor şi semnalarea colmatării în vederea înlocuirii celulelor filtrante se realizează prin controlul presiunilor diferenţiale amonte-aval şi au un loc important în cadrul lucrărilor de întreţinere-exploatare.
În tabelul I (anexat la prez. cap. VA. (A). 2.) este indicat numărul necesar de trepte de filtrare: pentru 3 trepte de filtrare se înţeleg treptele I, II şi III, pentru 2 trepte de filtrare se înţeleg treptele I şi II, pentru 1 treapta de filtrare se înţelege treapta I).
V.4.(A).2.1.4.Nivel de presiune diferenţială între spaţii adiacente
Valoarea presiunii diferenţiale dintre încăperi alăturate astfel încât să se realizeze o circulaţie controlată a aerului (de la încăperi cu cerinţe mai ridicate la încăperi cu cerinţe mai scăzute d.p.d.v. al absenţei agenţilor patogeni).
Nivelul de presiune diferenţială determină debitele de scurgere de aer între respectivele încăperi, prin deschiderile existente între ele. Spaţiile mai curate vor fi în suprapresiune faţă de cele mai puţin curate.
Nivelul presiunii diferenţiale între spaţiile adiacente, în cadrul încăperilor din clasa I şi II va fi de max. 10-20 Pa.
MENŢIUNE:
Menţinerea în permanenţă, în mod controlat, a condiţiilor de presiune diferenţială, pe ansamblul spaţiilor servite de instalaţiile de ventilare, necesită monitorizarea stărilor de colmatare a filtrelor şi reglarea automată a caracteristicilor funcţionale (debit, presiune) ale unităţilor de vehiculare a aerului, pentru menţinerea unor regimuri constante de debite de aer.
V.4.(A).2.2.Asigurarea unor concentraţii maxim admisibile de substanţe poluante
- provenite din materiale de construcţii, instalaţii tehnice, inclusiv aparate de ardere, surse exterioare, sol. etc.
- pentru valori maxim admisibile de concentraţii ale substanţelor poluante din încăperile unităţilor spitaliceşti, se vor respecta prevederi "Normativ de protecţia muncii în sectorul sanitar" şi "Normativ privind puritatea aerului în încăperi cu diverse destinaţii" (în curs de editare - INCERC).
- în vederea evitării contaminării aerului peste limitele admise (ca rezultat al manipulării unor surse radioactive deschise, în scopuri medicale - ionizare, suspensii de pulberi, substanţe volatile radioactive) se vor respecta prevederi "Norme republicane de securitate nucleară - Regim de lucru cu surse de radiaţii nucleare" - tab. 2.
SUBSECŢIUNEA 21:V.4.(A).2. - DOCUMENTE CONEXE

STAS 10813

- Puritatea aerului. Determinarea pulberilor în suspensie.

STAS 11322

- Puritatea aerului. Determinarea pulberilor în suspensie.

STAS 12051

- Aer. Determinarea conţinutului de radon 222.

STAS 9081

- Poluarea aerului.

STAS 12574

- Aer din zone protejate. Condiţii de calitate.

STAS 1238/1

- Ventilare mecanică. Debitul de aer proaspăt.

Normativ în curs de editare (INCERC)

- Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară.

Norme - 84

- Protecţia muncii în sectorul sanitar.

DIN 1946 - fila 4

- Ventilaţii în instituţii spitaliceşti. Documente interpretative

CEE - nov. 93

- Igiena, sănătatea şi mediul înconjurător.

SUBSECŢIUNEA 3:V.4.(A).3. IGIENA FINISAJELOR
Cerinţa privind igiena finisajelor implică asigurarea calităţii suprafeţelor interioare ale elementelor delimitatoare astfel încât să nu fie periclitată sănătatea şi igiena ocupanţilor.
CRITERII, PARAMETRI ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ privind
V.4.(A).3.1.Asigurarea calităţii finisajelor
Finisajele încăperilor în care staţionează şi se deplasează bolnavi sau în care se desfăşoară activităţi medicale vor fi:
- lavabile
- rezistente la dezinfectanţi
- rezistente la decontaminări radioactive (după caz)
- fără asperităţi care să reţină praful
- bactericide (în spaţiile aseptice)
- negeneratoare de fibre sau particule care pot rămâne în suspensie în aer
- rezistente la acţiunea acizilor (în laboratoare şi camere de tratament)
- se admit materiale de finisaj care prin alcătuirea lor, sau modul de punere în operă, pot favoriza dezvoltarea de organisme parazite (gândaci, acarieni, mucegaiuri) sau substanţe nocive ce pot periclita sănătatea oamenilor.
V.4.(A).3.2.Asigurarea calităţii finisajelor
Finisajele pentru elementele de instalaţii vor fi rezistente la acţiunile fizico-mecanice ale agenţilor externi (şocuri, frecare, etc.) şi la acţiunile chimice provocate de solvenţi, detergenţi, dezinfectante, lichide sau vapori ai acestora. La finisarea spaţiilor cu cerinţe severe de asepsie se va evita utilizarea materialelor care, prin punerea în afară prezintă rosturi, adâncituri sau colţuri dificil de curăţat.
Finisarea spaţiilor din laboratoarele de medicină nucleară în care se lucrează cu surse deschise (izotopi) vor respecta prevederile Normativului Republican de Securitate Nucleară.
SUBSECŢIUNEA 4:V.4.(A).4. IGIENA VIZUALĂ
Cerinţa privind igiena vizuală implică asigurarea cantităţii şi calităţii luminii (naturale şi artificiale) astfel încât utilizatorii spaţiilor respective să-şi poată desfăşura activităţile specifice în condiţii de igienă şi sănătate.
Menţiune:
Aspecte legate de iluminatul de siguranţă al încăperilor sunt prezentate la cap. V.2(A). (Siguranţa circulaţiei pedestre).
CRITERII, PARAMETRII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ cu privire la:
V.4.(A).4.1.Asigurarea iluminatului natural
V.4.(A).4.1.1.Raport arie ferestre - arie pardoseli

- săli operaţie, naştere, laboratoare tratamente, pansamente

1/3 - 1/4

- saloane alăptare, farmacii, saloane sugari, nou-născuţi

1/4 - 1/5

- cabinete consultaţii, saloane bolnavi

1/4 - 1/6

- spaţii de lucru, pregătire sterilizare, bucătării, spălătorii

1/5 - 1/8

- camere şi săli de aşteptare, cameră gardă personal, tratament Roentgen, fizioterapie

1/6 - 1/7

OBSERVAŢIE:
- În cazul construcţiilor spitaliceşti se recomandă ca toate încăperile în care au acces bolnavii să beneficieze de lumina naturală.
- Laboratoarele trebuie protejate împotriva razelor solare printr-o orientare corespunzătoare şi prin elemente de umbrire, dar fără utilizarea sticlei colorate.
- Coridoarele vor beneficia de lumină naturală directă (prin buzunare laterale) sau indirectă (prin uşile încăperilor ce le mărginesc).
V.4.(A).4.2.Asigurarea iluminatului artificial
V.4.(A).4.2.1.Nivel de iluminare pentru iluminatul normal al încăperilor (valori minime)
- conform tab. E1 anexat
V.4.(A).4.2.2.Evitarea sau limitarea orbirii
- orbire directă
-- se vor lua măsuri de ecranare a lămpilor şi de dispunere corespunzătoare a acestora
- orbire prin contact sau reflexie
-- se vor alege finisaje cu factori de reflexie corespunzători
-- corpurile de iluminat se vor dispune corespunzător cerinţelor specifice încăperilor
Se vor respecta prevederile STAS 6646/1,3.

Nr. crt.

Tipul încăperii1)

Iluminarea nominală

lx

Culoarea luminii

Observaţii

1

2

3

4

5

6

1.

Încăperi

bolnavi

- iluminat

- iluminat pentru lectură

- iluminat pentru consultaţii

- iluminat pentru supraveghere

- iluminat de veghe (orientare)

100

200

300

5

2

alb

Măsuri pentru evitarea orbirii pacienţilor

2.

Salon pentru sugari sau nou-născuţi

- iluminat general

- iluminat pentru supraveghere

- iluminat pentru consultaţie

300

20

300





alb

Iluminat general în locurile de îngrijire sugari, min 160 lx

3.

Cabinete pentru consultaţii tratamente obişnuite

- iluminat general

500

alb de lux

-

4.

Cabinete pentru consultaţii şi tratamente speciale:

- pentru investigaţii endoscopice

- iluminat general pentru perioada de investigaţie

urologie

rectoscopie

ginecologie

- iluminat general pentru pregătire

500





50

50

550





alb de lux

După caz, comutabil sau reglabil pentru obţinerea iluminării mai reduse

- pentru investigaţii oftalmologice

- iluminat general pentru perioada de investigaţie

refractometrie

schiascopie

oftalmologie

oftalmometrie

perimetrie

adaptometrie

500





50

50

50

50

5

5

alb, alb de lux

După caz. comutabil sau reglabil pentru obţinerea iluminării mai reduse

- pentru investigaţii Roentgen

- iluminat general

- lucru cu monitoare

500

20

alb, alb

După caz, comutabil sau reglabil pentru obţinerea iluminării mai reduse

- pentru consultaţii stomatologice

- iluminat

iluminat cavitate bucală

iluminatul câmpului înconjurător

500

8000

alb

alb

Lampa scialitică cu posibilităţi de reglare a iluminării şi direcţionării luminii

- pentru consultaţii dermatologice

- iluminat general

500

alb

alb de lux

R, 90

5.

Cabinete pentru consultaţii şi tratamente intensive

- iluminatul general

- iluminat general în zona paturilor

- iluminat pentru consult în zona paturilor

- iluminat de supraveghere

100

300





1000

20

alb

Măsuri pentru evitarea orbirii pacienţilor

6.

Săli de operaţie

- iluminat general

- iluminat pentru câmpul de operaţie

- iluminat pentru câmpul înconjurător al mesei de operaţie

1000

-

-

alb

vezi pct. III.4.2.2.2.

7.

Anexe ale sălii de operaţie

- iluminat general pentru:

vestiare

spălătorii

încăperi precedând intrarea în sala de operaţii

încăperi la ieşirea din sala de operaţii

depozit de instrumente

depozit pentru elemente sterile

depozit cu dispozitive de sterilizare

săli de reanimare, iluminat pentru trezire





500

500

500





500

500

500

500

100

alb sau alb de lux





























alb

Măsuri pentru evitarea orbirii pacienţilor

8.

Sala de terapie. Băi medicinale, gimnastica medicală, masaje

- iluminat general

300

alb

9.

Săli de dializă

- iluminat general în sală

- iluminat general în zona paturilor

100

500

Măsuri pentru evitarea orbirii pacienţilor

10.

Laboratoare

Farmacii

- iluminat general

- iluminat pentru verificarea culorii

500

1000

alb

alb de lux

11.

Camere de serviciu pentru medici, asistente medicale

- iluminat general

- iluminat pentru solicitări vizuale intense

300

500

alb cald

alb

După caz, iluminat local, pentru zona umplerea seringilor sortarea medicamentelor, etc.

12.

Săli de disecţie

- iluminat general

- iluminat local pentru masa de lucru

1000

5000





alb

-

13.

Coridoare, scări

- zona de saloane bolnavi

ziua

noaptea

- zona cu săli de operaţii

ziua

noaptea





200

50





300

100





alb sau

alb cald





alb

Clasa de calitate 2

Clasa de calitate 2

14.

Toalete. încăperi cu activităţi murdare

- toalete

- băi orientare spre saloane

- încăperi cu activităţi murdare

200

100

300

alb, alb cald

alb

alb, alb cald

Clasa de calitate 2

Clasa de calitate 2

NOTĂ: x) încăperile sunt încadrate în clasa de calitate 1, cu excepţia celor pentru care la coloana "Observaţii" clasa de calitate este 2.
SUBSECŢIUNEA 41:ANEXA V.(A).4. - DOCUMENTE CONEXE

STAS 8313

- Iluminatul în clădiri şi în spaţii exterioare, la clădiri civile şi industriale

STAS 6621

- Iluminatul natural al încăperilor la clădiri civile şi industriale.

STAS 6646/1

- Iluminatul artificial. Condiţii generale pentru iluminat în clădiri civile.

STAS 6646-3

- Iluminatul artificial. Condiţii speciale pentru iluminat în clădiri civile.

PE - 136

- Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial în utilizări casnice.

Documente interpretative CEE - nov 93

- Igiena, sănătatea şi mediul înconjurător.

Norme

- Protecţia muncii în sectorul sanitar.

SUBSECŢIUNEA 5:V.4.(A).5. IGIENA AUDITIVĂ
Cerinţa privind igiena auditivă se referă la conceperea şi realizarea spaţiilor interioare ale spitalelor astfel încât zgomotul perturbator perceput de utilizatori să fie menţinut la un nivel ce nu le poate afecta sănătatea.
Igiena auditivă se referă la condiţiile interioare de zgomot, respectiv la ambianţa acustică interioară.
Performanţele corespunzătoare asigurării ambianţei acustice interioare, sunt tratate la cap. V.6. "Protecţia împotriva zgomotului".
SECŢIUNEA 2:V.4.(B). IGIENA APEI
SUBSECŢIUNEA 0:
Cerinţa privind igiena apei se referă la condiţiile privind distribuţia apei într-un debit suficient şi la satisfacerea criteriilor de puritate necesare apei potabile. Apa necesară alimentării instalaţiilor din clădiri trebuie să aibă o anumită calitate exprimată prin ansamblul proprietăţilor sale fizice, chimice, bacteriologice, organoleptice, etc.
SUBSECŢIUNEA 1:CRITERII, PARAMETRII ŞI NIVELURI DE PERFORMANTĂ cu privire la:
1.V.4.(B).1. Asigurarea calităţii apei (potabilitatea)
- se va realiza conform prevederii STAS 1342
OBSERVAŢIE:
Verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate a potabilităţii apei se face de către centrele de medicină preventivă.
2.V.4.(B).2. Asigurarea debitului de apă la punctul de consum
- se va realiza conform prevederii STAS 1478 (punctele de consum tehnologic vor fi stabilite conform cerinţelor de funcţionare a echipamentelor).
3.V.4.(B).3. Asigurarea cantităţii de apă potabilă necesară (|/pat/zi)
3.1.V.4.(B).3.1. Necesar curent pentru:

- igiena bolnavilor

240

- igiena personalului

40

- igiena lenjeriei

110

- preparare hrană igienă bloc alimentar

100

- igiena spaţiilor, mobilierului, obiectelor sanitare

40

- preparare apa sterila pentru spălare chirurgicală, apă distilată, spălare şi dezinfecţie instrumentare

25

- utilizări tehnologice

20

- igienizare platformă, gunoi, recipiente colectare reziduuri, crematoriu şi anexe

10-15

- întreţinere căi acces, spaţii exterioare, zone de protecţie sanitară

10

- necesităţi grup gospodăresc (bucătării, spălătorii)

25-30

- pierderi de apă în reţeaua de distribuţie

- cca. 10%

TOTAL

cca. 700 l/pat/zi

3.2.V.4.(B).3.2. Necesar în perioadele de deficit sau întrerupere a alimentării cu apă - min. 500 l/pat/zi timp de 12 ore
3.3.V.4.(B).3.3. Necesar pentru sectoarele de recuperare medicală balneo-fizico-terapeutică - 130 l/procedură (om afara consumului precizat mai sus)
ATENŢIE!
Nu se admite utilizarea apei nepotabile în spitale.
SECŢIUNEA 21:ANEXA V.4.2. - DOCUMENTE CONEXE

STAS 6322

- Apă potabilă. Determinarea culorii

STAS 6323

- Apă potabilă. Determinarea turbidităţii.

STAS 6324

- Apă potabilă. Determinarea temperaturii, mirosului şi gustului.

STAS 6325

- Apă potabilă. Determinarea PH-ului.

STAS 6329

- Apă potabilă. Analiza biologică.

STAS 3001

- Apă. Analiza bacteriologică.

STAS 1342

- Apă potabilă.

STAS 3026

- Apă potabilă. Determinarea durităţii.

STAS 3002

- Apă potabilă. Determinarea substanţelor organice.

STAS 12650

- Apă potabilă. Determinarea conţinutului de pesticide

Documente interpretative CEE - nov.93

- Igiena, sănătate şi mediul înconjurător.

Norme

- Protecţia muncii în sectorul sanitar.

SECŢIUNEA 3:V.4.(C). IGIENA EVACUĂRII REZIDUURILOR LICHIDE
SUBSECŢIUNEA 0:
Cerinţa privind igiena evacuării reziduurilor lichide, implică asigurarea unui sistem corespunzător de eliminare a acestora astfel încât să nu prezinte surse potenţiale de contaminare a mediului, să nu emită mirosuri dezagreabile, să nu prezinte posibilitatea scurgerilor exterioare şi să nu prezinte riscul de contact cu sistemul de alimentare cu apă.
Reziduurile lichide din spitale sunt:
- apele uzate menajere obişnuite (de la grupurile sanitare) - cap. III.5.1.5.1.
- apele uzate menajere cu nisip, pământ şi grăsimi (de la spălătorii şi bucătării) - cap. III.5.1.5.2.
- apele uzate radioactive (de la laboratoarele de medicină nucleară) - cap. III.5.1.8.
- apele contaminate cu agenţi patogeni (din secţii de boli infecţioase şi laboratoare de bacteriologic).
- apele pluviale cap. III..5.1.6.
SUBSECŢIUNEA 1:CRITERII, PARAMETRII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ cu privire la:
1.V.4.(C).1. Asigurarea evitării poluării solului, apelor subterane, sau a aerului
1.1.V.4.(C).1.1. Condiţii de rezolvare a evacuărilor
- apele uzate din unităţile spitaliceşti se evacuează exclusiv prin reţeaua de canalizare.
- lipsa unor sisteme publice de canalizare se acceptă numai în cazul staţionarelor rurale sau unele aşezăminte de post-cură, situaţie în care unităţile sanitare respective vor fi prevăzute cu instalaţii proprii de colectare, tratare şi evacuare a apei uzate, astfel executate încât să nu provoace poluarea solului, apelor sau a aerului.
- apele uzate vor fi colectate prin reţele interioare separate şi evacuate în reţeaua de canalizare a incintei, după tratarea prealabilă a celor cu conţinut de grăsimi, nisip, pământ, sau substanţe nocive (chimice, biologice, radioactive) - vezi cap. III.5.1.7.
1.2.V.4.(C).1.2. Condiţiile de calitate a apelor uzate
- apele uzate evacuate în reţelele de canalizare trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Normativ C 90.
1.3.V.4.(C).1.3. Condiţiile de calitate a conductelor de canalizare
- să reziste la sarcinile mecanice sau de altă natură la care sunt supuse.
- să fie impermeabile.
- să fie rezistente la agresivitatea apelor uzate transportate.
- să aibă o rugozitate cât mai redusă.
- să respecte cotele de montaj pentru a se evita colmatarea.
2.V.4.(C).2. Asigurarea evitării emisiei de mirosuri dezagreabile
2.1.V.4.(C).2.1. Condiţii de rezolvare
- se vor lua măsuri de etanşeitate a căminelor de racord şi de vizitare din imediata vecinătate a clădirilor spitaliceşti
- se va asigura o diluţie corespunzătoare a apelor uzate - racordurile dintre reţeaua de canalizare pluvială din incinta spitalului şi gurile de scurgere ale reţelei vor fi sifonate pentru a se evita ieşirea mirosurilor din canalizare.
3.V.4.(C).3. Evitarea interconexiunii dintre apele uzate şi apa potabilă
- se asigură prin rezolvarea corectă a sistemelor de canalizare şi alimentare cu apă, conform prevederii STAS 8591/1
SECŢIUNEA 31:ANEXA V.4.(C) - DOCUMENTE CONEXE

STAS 1795

- Canalizare interioară.

STAS 1846

- Canalizări exterioare. Debite. Prescripţii de proiectare.

STAS 3051

- Sisteme de canalizări. Canale ale reţelelor exterioare. Prescripţii de proiectare.

STAS 2448

- Canalizări. Cămine de vizitare. Prescripţii de proiectare.

STAS 6701

- Canalizări. Guri de scurgere cu sifon şi depozit

STAS 10859

- Canalizări. Staţii de epurare a apelor uzate provenite din centrele populate.

STAS 12278

- Canalizări. Bazine de fermentare a nămolurilor la staţiile de epurare a centrelor populate.

STAS 12594

- Canalizări. Staţii de pompare.

Documente interpretative CEE - nov 93

- Igiena, sănătatea şi mediul înconjurător.

SECŢIUNEA 4:V.4.(D). IGIENA EVACUĂRII REZIDUURILOR SOLIDE
SUBSECŢIUNEA 0:
Cerinţa privind igiena evacuării reziduurilor solide din spitale, implică asigurarea unităţilor spitaliceşti cu sisteme corespunzătoare de colectare, depozitare şi evacuare a acestora astfel încât să nu fie periclitată sănătatea şi igiena oamenilor, eliminând totodată riscul de poluare a aerului, apei şi solului.
Deşeurile solide din spitale sunt:
1.deşeuri reciclabile (neinfectate)
- hârtie, ambalaje din carton
- ambalaje din sticlă
- metal
2.deşeuri nereciclabile
- gunoaie menajere (de la bucătărie, biberonerie, oficiile alimentare din secţiile medicale)
- deşeuri medicale curente (vată, tifon, şervete, produse biologice, deşeuri laborator)
- deşeuri medicale contaminate radioactiv
SUBSECŢIUNEA 1:CRITERII, PARAMETRII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ
1.V.4.(D).1. Asigurarea colectării, depozitării şi evacuării deşeurilor solide în condiţii de igienă
Se colectează şi se depozitează distinct, după natura materialelor, după ce au fost asigurate condiţiile de reciclare (spălare, preambalare) la locul lor de provenienţa.
- se depozitează pe platforme speciale, într-un spaţiu izolat.
1.1.V.4.(D).1.1. Deşeurile reciclabile
- se colectează şi se depozitează distinct după natura materialelor, după ce au fost asigurate condiţiile de reciclare (spălare, preambalare) la locul lor de provenienţă.
- se depozitează pe platforme speciale. într-un spaţiu izolat.
1.2.V.4.(D).1.2. Deşeurile nereciclabile
V.4.(D).1.2.1.Gunoaiele menajere
- se colectează la sursă şi se transportă în recipiente închise (pubele) sau în saci de polietilenă închişi etanş
- se depozitează într-o încăpere specializată, amplasată pe platforma de deşeuri, prevăzută cu instalaţii de apă şi canalizare pentru menţinerea igienei atât a spaţiului cât şi a recipienţilor.
V.4.(D).1.2.2.Deşeurile medicale curente
(provin din activităţile medicale, prezintă potenţial infecţios)
- trebuie colectate în ambalaje etanşe, transportate şi depozitate în condiţii de maximă siguranţă d.p.d.v. al igienei pentru a împiedica contaminarea directă sau indirectă (prin intermediul insectelor sau rozătoarelor) a personalului sau a populaţiei.
- se tratează cu substanţe dezinfectante şi/sau se ard în crematorii (vezi cap. III.10.2.2.).
V.4.(D).1.2.3.Deşeurile solide contaminate radioactiv
(provin de la laboratorul de medicină nucleară)
- se colectează şi se depozitează separat de celelalte deşeuri din spital, într-un depozit amplasat în cadrul laboratorului, ecranat şi ventilat corespunzător.
a.deşeurile puternic radioactive
- se colectează în recipiente speciale închise ermetic şi ecranate.
- se depozitează temporar în depozitul spitalului, până la preluarea lor de către unitatea teritorială specializată în tratarea deşeurilor.
b.deşeurile slab radioactive
- se colectează în recipiente port-deşeu.
- se depozitează în depozitul laboratorului şi se dezactivează prin staţionare pe durata de timp calculată, în funcţie de perioada de înjumătăţire a surselor radioactive utilizate.
Depozitele pentru deşeurile solide radioactive sunt parte integrantă a unităţii nucleare şi se conformează prescripţiilor tehnice şi de autorizare prevăzute de "Normativul republican de securitate nucleară".
OBSERVAŢIE:
Având în vedere că până la ora actuală nu există reglementări specifice cu privire la evacuarea reziduurilor solide din unităţile spitaliceşti, se recomandă ca în etapa de proiectare a unui spital, proiectantul să consulte Ministerul Sănătăţii, prin experţii acreditaţi, asupra recomandărilor existente pe plan mondial la data proiectării.
SECŢIUNEA 5:V.4.(E). REFACEREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
SUBSECŢIUNEA 0:
Cerinţa privind refacerea şi protecţia mediului implică conceperea şi realizarea unităţilor spitaliceşti astfel încât pe toată durata de viaţă (execuţie, exploatare, postutilizare) să nu afecteze în nici un fel, echilibrul ecologic şi să nu dăuneze sănătăţii, liniştii sau stării de confort a oamenilor prin modificarea calităţii factorilor naturali sau creaţi prin activităţi umane.
SUBSECŢIUNEA 1:CRITERII, PARAMETRII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ
1.V.4.(E).1. Asigurarea evitării poluării aerului exterior
1.1.V.4.(E).1.1. Concentraţiile maxim admisibile pentru potenţialii poluanţi emişi în atmosferă ca urmare a activităţilor spitaliceşti vor avea valori corespunzătoare conform prevederii STAS 10574.
1.2.V.4.(E).1.2. Măsuri preventive
- limitarea emisiilor de poluanţi conţinute în gazele de ardere provenite din centrala termică şi crematoriu (dacă este cazul) prin controlul arderii sau dimensionarea coşului de fum, în vederea realizării dispersiei acestora în atmosferă.
- filtrarea aerului evacuat şi contaminat cu germeni patogeni prin utilizarea sistemelor specifice de purificare.
- evacuarea cu diluţie în atmosferă a aerului purtător de noxe, sau provenit din instalaţiile de ventilare climatizare, ţinând cont de zonele populate şi de direcţia vântului dominant.
- se vor respecta cu stricteţe regulile de amplasare privitoare la poziţiile relative dintre prizele de aer proaspăt şi gurile de evacuare.
2.V.4.(E).2. Asigurarea evitării poluării solului şi apei
2.1.V.4.(E).2.1. Măsuri de prevenire
- apele uzate provenite de la unităţile spitaliceşti se vor evacua numai prin sisteme (reţete) proprii de canalizare, ce trebuie să respecte condiţiile prevăzute la cap. V.4.(C).1.3.
- înainte de deversarea în sistemele publice de canalizare, apele uzate evacuate din unităţile spitaliceşti vor suferi operaţiuni de neutralizare şi tratare în funcţie de natura poluanţilor continui (vezi cap. III.5.2.2.2.).
- apele uzate evacuate în sistemele publice de canalizare vor trebui să îndeplinească obligatoriu prevederile Normativ C 90.
SECŢIUNEA 51:ANEXA V.4.(E). - DOCUMENTE CONEXE

Legea 137/95

- Legea protecţiei mediului.

Legea 5/1989

- Legea privind protecţia şi asigurarea calităţii apelor.

Legea 3/1978

- Legea privind asigurarea sănătăţii populaţiei.

Decret 466-1979

- Decret privind regimul produselor şi substanţe toxice.

Decret 414/1979

- Decret privind stabilirea valorilor limită admisibile principalelor substanţe poluante din apele uzate.

Ordinul 462/1993

- Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei.

STAS 10574

- Aer din zonele protejate. Condiţii de calitate.

STAS 10331

- Puritatea aerului. Principii şi reguli generale de supraveghere a calităţii aerului.

STAS 10194

- Puritatea aerului. Determinarea conţinutului de bioxid de sulf.

STAS 10329

- Puritatea aerului. Determinarea bioxidului de azot.