Secţiunea 2 - CRITERII, PARAMETRII ŞI NIVELURI DE PERFORMANTA privind: - Normativ NP-015-97/1997 privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti şi a instalaţiilor aferente acestora - Indicativ NP-015-97
M.Of. 0
În vigoare Versiune de la: 22 Ianuarie 1997
SECŢIUNEA 2:CRITERII, PARAMETRII ŞI NIVELURI DE PERFORMANTA privind:
1.V.3.1. Riscuri de izbucnire a incendiilor
1.1.V.3.1.1. Riscurile de izbucnire a incendiilor în clădirile spitaliceşti trebuie reduse. în condiţiile asigurării funcţionalităţii, prin limitarea surselor potenţiale de aprindere, a materialelor şi substanţelor combustibile. încadrarea încăperilor şi a spaţiilor din construcţiile spitaliceşti în nivelurile de risc, are în vedere activitatea desfăşurată, densitatea sarcinii termice şi alcătuirea constructivă.
1.2.V.3.1.2. Încăperile şi spaţiile clădirilor spitaliceşti se încadrează în următoarele niveluri de risc:
- risc obişnuit (densitatea sarcinii termice mai mică de 420 Mj/mp) cuprinzând majoritatea spaţiilor destinate bolnavilor, respectiv: saloane, cabinete consultaţii, spaţii destinate tratamentelor, săli operaţie etc.
- risc mediu (densitatea sarcinii termice cuprinsă intre 420 şi 840 Mj/mp) cuprinzând. în principal. încăperi şi spaţii tehnice, cum ar fi: centrale de ventilaţie, laboratoare, bucătării etc.
- risc mare în care sunt cuprinse încăperi şi spaţii cu densitatea sarcinii termice peste 840 Mj/mp (depozite, arhive ele).
OBSERVAŢIE:
Densitatea sarcinii termice va fi calculată, de la caz la caz, funcţie de situaţia concretă conform prevederilor STAS 10903/2.
1.3.V.3.1.3. Este interzisă folosirea sau depozitarea lichidelor şi gazelor combustibile în alte locuri decât cele special amenajate şi fără respectarea măsurilor de prevenire şi stingere specifice pentru cantităţi limitate.
2.V.3.2. Asigurarea protecţiei utilizatorilor prin stabilirea intervalelor de timp
- care să permită corelarea acţiunilor de intervenţie şi salvare, cu dezvoltarea incendiului.
2.1.V.3.2.1. Timpul de alarmare a utilizatorilor
Intervalul de timp dintre izbucnirea incendiului şi semnalizarea acestuia diferă în funcţie de sistemele utilizate (automate sau comandate de om)
- în cazul echipării cu instalaţii automate de semnalizare a incendiilor:
max. 30 secunde
- în cazul neechipării cu instalaţii automate de semnalizare a incendiilor:
max. 60 secunde.
2.2.V.3.2.2. Timpul de alertare a serviciilor de pompieri
Intervalul de timp dintre momentul semnalizării incendiului (alarmare) şi cel al alertării serviciilor de pompieri depinde de sistemul utilizat:
- sisteme automate de alertare:
max. 30 secunde
- sisteme manuale de alertare:
max. 2 minute.
2.3.V.3.2.3. Timpul de supravieţuire a utilizatorilor
Intervalul de timp dintre izbucnirea incendiului şi limita menţinerii în viaţă în spaţiile destinate activităţilor medicale se asigură în funcţie de gradul de rezistenţă la foc al construcţiei, dar:
- min. 20 minute - în construcţiile ce au grad I-II rezistenţă la foc
2.4.V.3.2.4. Timpul de evacuare a utilizatorilor
Intervalul de timp dintre alarmarea utilizatorilor şi evacuarea acestora în exterior sau în spaţii special amenajate, se asigură în funcţie de gradul de rezistenţă la foc al clădirii şi lungimea maximă a căii de evacuare, considerând că deplasarea pe orizontală a persoanelor bolnave se face în cca. 0,05 m/sec.
Grad de rezist. la foc al constr. | Lungime maximă a căii de evacuare (metrii) | Timp de evac. maxim (secunde) | ||
în două dir. (2) | într-o singură dir. (1) | (-2) | (-1) | |
I-II | 30 | 20 | 600 | 400 |
2.5.V.3.2.5. Timpul de localizare şi stingere a incendiilor
Intervalul de timp dintre alarmare şi momentul punerii sub control şi stingerii incendiului este funcţie de echiparea şi dotarea cu mijloace de stingere, precum şi de timpul de alertare al forţelor de intervenţie
- max. 60 minute
2.6.V.3.2.6. Timpul de propagare la clădirile învecinate
Se ia în considerare în cazul spitalelor pavilionare (în cazul spitalelor monobloc, distanţele cerute de condiţiile urbanistice asigură o protecţie suficientă la propagarea focului)
- min. 30 minute
3.V.3.3. Asigurarea performantelor construcţiei şi a principalelor ei părţi componente
(comportarea la foc a construcţiilor)
3.1.V.3.3.1. Timpul de incendiere totală (flash-over)
Intervalul de timp dintre momentul alarmării şi momentul generalizării combustiei la toate elementele şi materialele din clădire trebuie să fie de cel puţin două ori timpul de supravieţuire
- min. 40 minute la construcţii de grad I-II rezistenţă la foc
3.2.V.3.3.2. Etanşeitatea la aer a construcţiei
Volumul de aer ce intră în interiorul clădirii, când tâmplăria exterioară (uşi, ferestre) este în poziţie închisă, precum şi cel care iese din clădire, datorită diferenţei de presiune, trebuie controlat şi redus cât mai mult posibil
- max. 1 schimb aer/oră.
3.3.V.3.3.3. Compartimentarea antifoc a construcţiei
Aria compartimentelor antifoc trebuie să fie realizată în limitele admise, în corelare cu gradul de rezistenţă la foc şi numărul de niveluri, conform reglementărilor specifice.
3.4.V.3.3.4. Limita de rezistenţă la foc a elementelor de construcţie ce delimitează sau separă spaţii ale clădirii
a)elemente ce delimitează compartimentele antifoc
- pereţi antifoc realizaţi din materiale incombustibile (clasa Co) cu limita de rezistenţă la foc 3 ore - 7 ore, în funcţie de densitatea sarcinii termice din compartimente;
b)elemente de separare din cadrul compartimentelor de incendiu sunt:
- pereţii despărţitori ai diferitelor spaţii funcţionale au limite de rezistenţă la foc şi clase de combustibilitate normate, în funcţie de gradul de rezistenţă la foc al construcţiei, destinaţia spaţiului respectiv şi rolul elementelor de separare, potrivit reglementărilor.
3.5.V.3.3.5. Limita de rezistenţă la foc a faţadelor şi acoperişului (elemente neportante)
În funcţie de gradul de rezistenţă la foc asigurat, limita de rezistenţă la foc a pereţilor exteriori neportanţi este:
- min. 15 minute (Co) - grad I rezistenţă la foc;
- min. 15 minute (C2) - grad II rezistenţă la foc
Acoperişurile se alcătuiesc şi se realizează conform condiţiilor corespunzătoare gradului de rezistenţă la foc al construcţiei.
3.6.V.3.3.6. Rezistenţa la foc a structurii portante
Structura portantă a construcţiei, funcţie de gradul de rezistenţă la foc trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime de combustibilitate şi rezistenţă la foc:
Tip element | Grad de rezistenţă la foc | ||
I | II | ||
stâlpi, coloane, pereţi portanţi | nivel curent | Co 2 h 30' | Co 2 h |
ultim nivel | Co 1 h 30' | Co 1 h | |
grinzi, planşee-niv. curent acoperiş terasă | Co 1 h | Co 45' | |
grinzi planşee peste subsol | Co 1 h 30' | Co 1 h | |
3.7.V.3.3.7. Durata de siguranţă a refugiilor
Intervalul de timp în care este asigurată supravieţuirea în spaţiile special amenajate, indiferent de modul în care evoluează incendiul, trebuie să fie cel puţin egal cu timpul de supravieţuire:
- min. 20 minute - grad I-II rezistenţă la foc.
3.8.V.3.3.8. Existenţa şi condiţiile performante ale dispozitivelor de detectare şi alarmare
Echiparea şi dotarea cu dispozitive de detectare şi alarmare se face conform reglementărilor de specialitate astfel încât să se poată asigura timpul de alarmare stabilit (cap. V.3.2.1.).
3.9.V.3.3.9. Existenţa şi condiţiile performante ale sistemului de alertare în caz de incendiu
Pentru anunţarea serviciilor mobile de pompieri, în caz de incendiu, se asigură mijloacele corespunzătoare funcţie de fiecare situaţie concretă, astfel încât să se asigure timpul de alertare stabilit (cap. V.3.2.2.).
3.10.V.3.3.10. Condiţiile performante ale dispozitivelor de evacuare a fumului
Limitarea propagării fumului în încăperi, coridoare, scări trebuie asigurată prin realizarea unor elemente despărţitoare corespunzătoare (pereţi, planşee) şi prevederea dispozitivelor de evacuare a fumului, corespunzător reglementărilor specifice.
3.11.V.3.3.11. Existenţa şi condiţiile performante ale sistemelor automate de stingere a incendiilor
Necesitatea sistemelor automate de stingere se stabileşte în funcţie de riscurile de incendiu, combustibilitatea materialelor şi valoarea aparaturii utilizate respectându-se prevederile normelor tehnice în vigoare.
Se va asigura declanşarea şi funcţionarea corespunzătoare, a sistemelor cu debitele, intensităţile, presiunile şi timpul de funcţionare normate funcţie de necesităţile concrete.
3.12.V.3.3.12. Asigurarea duratei de siguranţă şi capacitatea căilor de evacuare
Asigurarea intervalului de timp în care căile de evacuare pot fi utilizate în condiţii de siguranţă, se realizează, potrivit reglementărilor, în funcţie de capacitatea maximă simultană, tipul de construcţie şi modul de rezolvare a căii de evacuare (în două direcţii, respectiv intr-o singură direcţie).
- min. 900 respectiv 600 sec. - gr. I-II.
Capacitatea căilor de evacuare "C" (50 persoane flux) va asigura trecerea numărului de fluxuri determinate prin calcul (Număr fluxuri "F" = Număr persoane."N"/Capacitate evac. "C").
În orice condiţii căile de evacuare (coridoare) nu vor avea lăţimea mai mică de 2,20 m pentru transportul persoanelor cu targa, sau 1,40 m pentru transportul în braţe al copiilor preşcolari, uşile de pe căile de evacuare având lăţimea minimă de 1,00 m.
3.13.V.3.3.13. Timpul de siguranţă privind funcţionarea ascensoarelor de intervenţie
In clădirile înalte, cel puţin unul din ascensoarele prevăzute, se vor amenaja corespunzător asigurării operaţiunilor de stingere, având o capacitate de transport de 3-5 servanţi cu echipamentul respectiv.
Timpul de funcţionare în siguranţă, al ascensoarelor de intervenţie, trebuie să fie cel puţin 2 ore de la izbucnirea incendiului.
3.14.V.3.3.14. Asigurarea condiţiilor pentru accesul autovehiculelor de intervenţie
Construcţiile pentru spitale vor avea asigurate accese carosabile, corespunzător dimensionate şi alcătuite, care să permită accesul uşor al autovehiculelor de intervenţie ale pompierilor, cel puţin la două faţade ale clădirii.
3.15.V.3.3.15. Echiparea şi dotarea construcţiei cu mijloace fixe şi mobile de intervenţie
Construcţiile se vor echipa şi dota cu mijloace de intervenţie conform reglementărilor specifice, în funcţie de tipul construcţiei şi densitatea sarcinii termice.
Se vor prevedea, după caz, stingătoare, hidranţi interiori şi exteriori de incendiu, coloane uscate, instalaţii automate de semnalizare şi stingere a incendiilor etc., potrivit necesităţilor.
3.16.V.3.3.16. Asigurarea traseelor pentru accesul personalului serviciilor mobile de pompieri
Traseele de intervenţie trebuie să fie marcate corespunzător pentru a fi uşor de recunoscut, cât mai scurte şi amenajate astfel încât să se asigure protecţia forţelor care acţionează pentru stingere şi salvare.
4.V.3.4. Performantele elementelor şi materialelor de construcţie
4.1.V.3.4.1. Combustibilitatea elementelor, respectiv a materialelor componente
În clădirile spitaliceşti se vor utiliza materiale având clasa de combustibilitate admisă de normele specifice, în corelare cu gradul de rezistenţă la foc, respectiv clasa Co - pentru principalele elemente constructive.
4.2.V.3.4.2. Contribuţia la evoluţia incendiului
- este apreciată prin densitatea sarcinii termice corespunzătoare spaţiului respectiv şi se evaluează funcţie de situaţia concretă (totalitatea materialelor şi substanţelor combustibile, fixe şi mobile existente pe suprafaţa considerată) conform prevederilor STAS 10903/2.
Se vor asigura măsuri de protecţie corespunzătoare, stabilite prin reglementările tehnice.
Se recomandă ca densitatea sarcinii termice în încăperile destinate bolnavilor să nu depăşească 420 Mj/mp.
4.3.V.3.4.3. Propagarea flăcărilor pe suprafaţa elementelor de construcţie combustibile
Alcătuirea elementelor va fi astfel rezolvată încât incendiul să nu se propage cu uşurinţă. Propagarea flăcărilor pe suprafaţa elementelor de construcţie trebuie să fie de maximul 45 cm în 10 minute.
4.4.V.3.4.4. Nivelul admisibil de degajare a fumului şi gazelor toxice
Se vor utiliza elemente şi materiale combustibile astfel încât prin inflamarea acestora să nu se degaje cantităţi mari de fum şi gaze toxice care să pericliteze sănătatea utilizatorilor. Se vor lua măsuri corespunzătoare de evacuare a fumului şi gazelor toxice.
4.5.V.3.4.5. Gradul de rezistenţă la foc al construcţiei
- va fi stabilit în funcţie de combustibilitatea şi limita de rezistenţă la foc a principalelor elemente de construcţie folosite, potrivit reglementărilor. Pentru spitale (respectiv clădirile în care se află bolnavi şi se desfăşoară activităţi medicale) se vor utiliza construcţii de gradul I sau II rezistenţă la foc.
4.6.V.3.4.6. Etanşeitatea la propagarea fumului şi a flăcărilor
Intervalul de timp în care un element de separare împiedică trecerea fumului şi a flăcărilor, dintr-o încăpere în alta se stabileşte corespunzător destinaţiei acestuia, în funcţie de gradul de rezistenţă la foc stabilit, conform normelor specifice (vezi cap. V.3.3.3.-3.3.6.).
4.7.V.3.4.7. Durata de stingere a incendiilor
Intervalul de timp până când focul este stins complet trebuie să se înscrie în limitele rezistenţei la foc a elementelor structurale (maxim performanţa elementului cel mai puţin rezistent - planşeul în situaţia cea mai defavorabilă). - max. 1 oră - grad I-II rezistenţă la foc.
5.V.3.5. Intervenţia pentru stingere
5.1.V.3.5.1. Timpul de începere a intervenţiei
Intervalul de timp dintre momentul alertării şi cel al începerii acţiunii de intervenţie la locul incendiului, depinde de echiparea cu instalaţii de semnalizare şi alertare, de distanta la care se află unitatea de intervenţie de dotarea acestora, precum şi de operativitatea echipelor respective.
Se va stabili, pentru fiecare situaţie concretă, prin elaborarea de scenarii de siguranţă.
5.2.V.3.5.2. Durata intervenţiei
Timpul în care incendiul este oprit depinde de suma tuturor intervalelor de timp necesare începerii şi desfăşurării procesului de stingere.