Subcapitolul 2 - V.2. SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE - Normativ NP-015-97/1997 privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti şi a instalaţiilor aferente acestora - Indicativ NP-015-97
M.Of. 0
În vigoare Versiune de la: 22 Ianuarie 1997
SUBCAPITOLUL 2:V.2. SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE
(1)Cerinţa de siguranţă în exploatare implică la protecţia utilizatorilor clădirilor spitaliceşti împotriva riscului de accidentare în timpul exploatării clădirii precum şi în timpul utilizării spaţiului imediat înconjurător, respectiv:
A.Siguranţa cu privire la circulaţia pedestră.
B.Siguranţa cu privire la circulaţia cu mijloace de transport mecanizate
C.Siguranţa cu privire la riscuri provenite din instalaţii.
D.Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere
E.Securitate cu privire la intruziuni şi efracţii
(2)Zonele avute în vedere:
- spaţiul public din imediata vecinătate a incintei, inclusiv accesele în incintă (pentru cerinţa A; C; E).
- incinta clădirii, inclusiv zonele de acces în clădire (pentru cerinţa A; C; E).
- spaţiul interior al clădirii (pentru cerinţa A; B; C; D; E).
(3)OBSERVAŢIE:
La proiectarea spitalelor din punct de vedere al cerinţei de "siguranţa în exploatare " se va ţine cont şi de prevederile cuprinse în "Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare".
SECŢIUNEA 2:V.2.(A). SIGURANŢA CU PRIVIRE LA CIRCULAŢIA PEDESTRĂ
- implică la protecţia utilizatorilor împotriva riscului de accidentare în timpul desfăşurării activităţii, sau deplasării pedestre atât în interiorul clădirii (pe orizontală şi verticală) cât şi în exteriorul clădirii (spaţiul public din imediata vecinătate şi incinta clădirii).
CRITERII, PARAMETRI ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ
1.V.2.(A).1. Siguranţa cu privire la circulaţia exterioară clădirii
1.1.V.2.(A).1.1. Circulaţia în cadrul incintei
a)circulaţia carosabilă se va rezolva separat de cea pietonală.
b)în cazul incintelor spitaliceşti mari, sau a celor cu organizarea pavilionară, carosabilele de acces la intrarea principală, la parcaje şi la intrarea serviciului de urgenţă, vor fi prevăzute cu trotuare (pavate, înălţate faţă de carosabil, având bordura teşită).
c)pentru accesul de urgenţă (cazul spitalelor cu sector de urgenţă important) se va prevedea alee carosabilă distinctă (inclusiv pietonală) cât mai scurtă şi liberă de orice obstacol.
d)denivelările de pe traseele de circulaţii (carosabilă şi pietonală) mai mari de 2,5 cm, vor fi preluate prin pante de max. 8%.
e)locurile periculoase din punct de vedere al circulaţiei, vor fi asigurate împotriva accidentării şi vor fi semnalizate vizibil.
f)pe traseele de circulaţie din jurul clădirilor, la ieşirea din clădire, în zonele cu potenţial de accidentare, precum şi la punctele de alimentare cu apă vor fi prevăzute instalaţii de iluminate.
1.2.V.2.(A).1.2. Condiţii de parcare
a)parcajele pentru personalul spitalului se vor rezolva fie suprateran (amplasate grupat în zona de intrare în incintă), fie subteran (în cazul în care spitalul nu permite altă rezolvare) astfel amenajate încât să nu afecteze circulaţia pietonală.
OBSERVAŢIE:
Se recomandă ca zona de parcare pentru autoturismele vizitatorilor, studenţilor, aparţinătorilor, etc., să fie organizată în afara incintei.
2.V.2.(A).2. Siguranţa cu privire la accese
2.1.V.2.(A).2.1. Criterii de rezolvare şi diferenţiere
(1)V.2.(A).2.1.1. Accesele în incintă vor fi strict limitate ca număr şi cu posibilitate de control, în vederea asigurării condiţiilor speciale de igienă, intimitate şi linişte, corespunzătoare specificului spitalicesc.
OBSERVAŢIE:
1.Se recomandă închiderea perimetrală a incintei şi practicarea unui acces unic controlat.
2.În cazul incintelor spitaliceşti mari sau a celor care găzduiesc mai multe unităţi sanitare, administrate distinct (2-3 spitale autonome, sau spital + policlinică, sau spitale cu importante activităţi de învăţământ şi/sau cercetare), se pot practica unul sau două accese suplimentare, funcţie de situaţia concretă.
3.În cazul spitalelor cu sector important de urgenţe medicale, se va asigura un acces distinct pentru autosalvări, cât mai aproape de accesul corespunzător din clădire.
Dacă se utilizează transportul cu helicopterul se va prevedea o pistă de aterizare nu departe de accesul respectiv în clădire, legată de acesta prin alee carosabilă + pietonală.
(2)V.2.(A).2.1.2. Accesele în clădire se vor diferenţia în funcţie de următoarele criterii de:
a)igienă şi asepsie
- accese curate (internare bolnavi, sector urgenţă)
- accese neutre (personal medical, pacienţi ambulatori, vizitatori, aparţinători, studenţi, cercetători, aprovizionare farmacie, aparatură medicală)
- accese murdare (aprovizionare cu alimente, prosectură, staţii şi centrale termice, ateliere şi depozite gospodăreşti, platformă deşeuri)
b)tipul de intervenţie medicală
- acces consultaţii
- acces internări
- acces urgenţe (asigurat cu spaţiu de intrare acoperit şi închis lateral parţial - pentru descărcare ambulante)
c)categoriile de utilizatori
- accese persoane - bolnavi
- personal medical şi paramedical
- studenţi, cercetări
- vizitatori, aparţinători
- accese produse
- produse farmaceutice şi de uz medical
- alimente
- echipamente şi materiale de întreţinere
- combustibili
- deşeuri
- accese speciale
- cadavre
- animale pentru cercetare
- substanţe radioactive
- butelii de oxigen şi fluide medicinale
d)profilul medical
- acces secţii pentru adulţi
- acces pediatrie
- acces maternitate
- acces bolnavi contagioşi
Este obligatoriu ca accesele diferenţiate funcţie de profilul medical să fie distincte între ele.
OBSERVAŢIE:
1.Numărul de accese în clădire şi modul de cuplare a acestora este dependent de mărimea şi profilul spitalului, de structura medicală şi organizarea pe sectoare a acestuia, de compatibilitatea dintre fluxuri, de soluţia arhitectural-funcţională adoptată (monobloc, pavilionar, ansamblu de clădiri articulate, dezvoltare pe mai multe sau mai puţine niveluri etc.) precum şi particularităţile amplasamentului.
2.Este necesar a se analiza şi a se stabili echilibrul just între necesitatea diferenţierii funcţionale a acceselor şi necesitatea evitării intrărilor necontrolate în spital.
2.2.V.2.(A).2.2. Condiţii de conformare
a)accesul unic în incintă va avea porţi distincte pentru pietoni şi autovehicule.
b)dimensionarea acceselor în clădiri se va face ţinându-se cont atât de necesităţile procesului medical cât şi de cele privind evacuarea în caz de incendiu, alegându-se ca soluţie cea mai severă.
c)accesele în clădire pentru bolnavii ce nu se pot deplasa singuri se vor rezolva cu uşi în două canate, fără praguri având lăţimea liberă:
l = min. 1,10 m (targa, cărucior)
l = min. 1,40 m (brancardă cu aparatură ataşată)
d)podestele de intrare în clădiri vor avea dimensiunea:
- min. 1,50 x 1,50 m (pentru relaţii complete cărucior handicapat)
e)accesul pe podestul de intrare se va asigura inclusiv prin intermediul unei rampe cu:
l = min. 1,20 m liber
panta - max. 8 %
f)accesul la urgenţă, carosabilul pentru autosalvări va fi rezolvat încât să fie adus la cota pardoselii interioare (denivelările vor fi preluate prin pante de max. 8 %).
g)accesele în holuri şi săli de aşteptare vor fi prevăzute cu Windfanguri.
h)accesele pentru servicii tehnice şi aprovizionare se vor dimensiona de la caz la caz, funcţie de cerinţele tehnologice.
3.V.2.(A).3. Siguranţa în timpul deplasării şi activităţilor curente la interiorul clădirilor
3.1.V.2.(A).3.1. Măsuri de siguranţă generală
Pentru siguranţa pacienţilor spitalului, persoane cu capacităţile fizice diminuate de boală se vor asigura, prin conceptul de organizare funcţională generală, următoarele cerinţe:
a)se va evita interferarea principalelor trasee de circulaţie (inclusiv a holurilor de aşteptare) utilizate de bolnavii spitalizaţi cu acele fluxuri de persoane şi materiale care prin specificul lor funcţional pot crea situaţii de risc, cum ar fi:
- fluxurile de mare viteză proprii serviciului de urgenţă sau legăturii acestuia cu blocul operator central (în cazurile când serviciul de urgenţă nu are săli de operaţie proprii)
- fluxurile relativ aglomerate proprii sectorului de învăţământ (amfiteatre, săli de cursuri) sau sectorului de consultaţii pentru pacienţi (ambulatori)
- fluxurile de aprovizionare, cele cu manipulări importante de materiale sau cu densitate mare de mijloace de transport pe roţi (cărucioare, tărgi)
OBSERVAŢIE:
Cerinţele de mut sus devin cu atât mai stricte cu cât categoria de pacienţi este mai sensibilă privind expunerea la factori de risc (din categoria celor de mai sus), cum ar fi: copii bolnavi, adulţi grav bolnavi din sediile de terapie intensivă, gravide, arşi sau mari traumatizaţi în accidente. Pentru aceştia se va asigura, pe cât posibil, comasarea funcţiunilor de diagnostic-tratament adresate lor, în imediata apropiere a secţiei de paturi, pentru a nu mai fi necesară deplasarea pe circulaţiile comune ale spitalului.
b)se interzice ca circulaţiile comune, pe care se deplasează în mod curent pacienţii, să traverseze servicii sau compartimente în care activităţile specifice presupun degajări de noxe, manipulări de substanţe nocive, risc de infectare sau iradiere. Astfel de servicii sunt laboratoarele clinice, prosectura şi laboratorul de anatomie patologică, unităţile nucleare cu surse închise sau deschise, secţiile de bolnavi infecţioşi, compartimentele în care este necesară menţinerea unor condiţii stricte de igienă, asepsie, sterilitate, cum ar fi: blocul operator, blocul de naşteri, farmacie, secţiile de terapie intensivă, arşi, nou-născuţi, pediatrie.
c)sistemul general de circulaţii orizontale (coridoare, holuri) trebuie să fie cât mai compact pentru scurtarea distanţelor de parcurs ale bolnavilor şi personalului de îngrijire, trebuie să faciliteze o orientare uşoară la interiorul clădirii şi trebuie să asigure condiţii de deplasare favorabile şi sigure atât pentru persoane pe picioare cât şi pentru cele ce se deplasează cu diferite mijloace de transport pe roţi - cărucioare, tărgi, paturi
- traseele trebuie să fie drepte, fără accidente volumetrice pe parcurs (îngustări, decroşuri, cotituri bruşte şi intersecţii fără vizibilitate, praguri sau denivelări)
- traseele de circulaţie vor fi marcate cu semnale grafice vizibile indicând direcţiile de parcurs spre diferitele compartimente şi localizarea acestora.
d)sistemul de organizare a circulaţiilor la interiorul clădirilor spitaliceşti va asigura accesul operativ al forţelor de intervenţie în caz de incendiu, precum şi evacuarea utilizatorilor în condiţii de siguranţă.
3.2.V.2.(A).3.2. Dimensionarea căilor de circulaţie
Căile de circulaţie în încăperile în care se desfăşoară diverse activităţi se dimensionează în funcţie de necesităţile funcţionale, de prescripţii tehnologice privind aparatura şi echipamentele, de tipul şi gabaritele mijloacelor de transport, de modul de mobilare, de numărul şi categoriile de utilizatori.
(1)V.2.(A).3.2.1. Lăţimea liberă a spaţiilor de circulaţie în salonul de bolnavi va asigura: accesul cu targa până la patul bolnavului (paralel cu acesta) deplasarea cu scaunul pe rotile (pentru minim unul din paturi), manevrarea şi scoaterea din salon a patului (cu roţi şi fără roţi).
a)paturile se vor dispune perpendicular pe peretele la care se adosează şi vor fi libere pe ambele laturi pentru a permite manevrarea bolnavului de către personalul de îngrijire.
b)distanţa liberă între două paturi paralele va fi:
- min. 0,70 m - în saloane obişnuite pentru adulţi (acces cu targa).
- min. 0,90 m - în saloane pentru bolnavii ce se deplasează cu scaunul rulant.
- min. 1,20 m - în saloane de terapie intensivă (acces la aparatura medicală).
c)distanţa liberă între capul patului şi perete (aşezarea paturilor pe un front) va fi:
- min. 1,20 m - paturi obişnuite
- min. 1,35 m - paturi rulante
distanţa liberă între capetele paturilor (aşezarea paturilor pe două fronturi) va fi:
- min. 1,40 m - paturi obişnuite
- min. 1,50 m - paturi rulante
(2)V.2.(A).3.2.2. Lăţimea liberă a spaţiilor de circulaţie în toate încăperile în care au acces pacienţii va fi asigurată corespunzător situaţiei concrete, astfel:
a)pentru pacienţi în scaun rulant
- min. 0,90 m - deplasare în linie dreaptă
- min. 1,00 m - întoarcere în unghi drept
- min. 1,50 m - spaţiu pentru manevră
b)pentru pacienţi pe târnă
- min. 0,70 m - deplasare în linie dreaptă
- min. 1,80 m - întoarcere în unghi drept
- min. 2,20 m - spaţiu pentru manevră
(3)V.2.(A).3.2.3. Lăţimea coridoarelor se va stabili în funcţie de destinaţia acestora, respectiv funcţie de categoria utilizatorilor, fluxurile de persoane şi materiale, mijloace de transport, modul de soluţionare a zonelor de staţionare şi aşteptare, determinant fiind criteriul cel mai sever.
a)lăţimea liberă a coridoarelor principale în unităţile de îngrijire diagnostic şi tratament va fi:
- min. 2,20 m - transport targa
- min. 2,40 m - transport pat cu rotile
b)lăţimea liberă a coridoarelor cu zone de aşteptare de-a lungul pereţilor va fi:
- min. 2,40 m - aşteptare pe o latură
- min. 3,50 m - aşteptare pe două laturi
- lăţimea liberă a coridoarelor ce constituie şi căi de evacuare va fi stabilită şi funcţie de prevederile normativului de protecţie contra incendiilor.
OBSERVAŢIE:
1.Se recomandă ca zonele de aşteptare pentru pacienţi să fie soluţionate în buzunare laterale traseului de circulaţie propriu-zisă, pe cât posibil luminate natural, asigurându-se astfel şi iluminarea coridorului.
2.Zonele de aşteptare pentru bolnavii grav se vor amplasa în spaţii închise faţă de coridor şi faţă de celelalte zone de aşteptare.
(4)V.2.(A).3.2.4. Înălţimea liberă a încăperilor va fi stabilită funcţie de cubajul de aer necesar, condiţionările tehnologice (gabarite, aparatură, trasee, instalaţii) precum şi asigurarea iluminatului natural în profunzimea încăperilor, dar:
- min. 2,40 m - pe căile de circulaţie principale;
- min. 2,80 m - în saloanele de bolnavi şi toate celelalte spaţii în care se desfăşoară activităţi medicale.
(5)V.2.(A).3.2.5. Gabaritele uşilor se stabilesc în funcţie de destinaţia încăperii respectiv funcţie de categoriile de utilizatori, gabaritele aparaturii, utilajelor şi mobilierului, tipul mijloacelor de transport, precum şi funcţie de poziţia uşii în sistemul căilor de evacuare.
a)înălţimea liberă a uşilor curente va fi:
- min. 2,04 m
b)lăţimea liberă a uşilor va fi:
- min. 1,05 m - la saloane bolnavi;
- min. 1,40 m - la săli operaţii şi trasee pe care se deplasează bolnavi pe targă;
- min. 0,90 m - la spaţiile de diagnostic-tratament;
- min. 0,70 m - la grupuri sanitare pentru pacienţi valizi;
- min. 0,80 m - la grupuri sanitare pentru persoane handicapate.
c)pe căile de evacuare, dimensiunile uşilor se vor stabili conform normativului de protecţie contra incendiilor.
3.3.V.2.(A).3.3. Modul de soluţionare a elementelor de construcţie şi dotare fixă pe căile de circulaţie
(1)V.2.(A).3.3.1. Condiţii de rezolvare a uşilor
a)pe traseele de circulaţie ale pacienţilor uşile vor fi vizibile, având înscrisuri privind destinaţia încăperilor, vor avea sisteme de acţionare simple, fără risc de blocare şi nu vor avea praguri;
b)prin modul de amplasare sau sensul de deschidere, uşile nu vor limita sau împiedica circulaţia, nu vor lovi persoanele care circulă sau îşi desfăşoară activitatea, nu se vor ciocni între ele la deschiderea consecutivă.
c)uşile batante precum şi uşile amplasate transversal pe traseele de circulaţie vor avea geam la înălţimea corespunzătoare ochilor.
OBSERVAŢIE
Nu se recomandă uşi cu geam pe toată înălţimea pe traseele de circulaţie a pacienţilor pe targă sau în scaun rulant. În cazul în care se utilizează astfel de uşi, partea inferioară a acestora se va proteja cu bare sau grile.
d)uşile amplasate pe căile de evacuare şi adiacent acestora sau cele care închid spaţii cu pericol de incendiu sau explozie vor respecta prevederile din normativul de protecţie contra incendiului.
e)uşile care închid încăperi în care se utilizează surse de radiaţii se vor ecrana corespunzător şi vor purta marcaje sau semnalizări de atenţionare (conform cu prevederile "Normativului republican de lucru cu radiaţii nucleare").
f)uşile care închid spaţii în care se lucrează cu substanţe ce degajă noxe, vor avea prevăzute sisteme de etanşare şi vor purta marcaje de atenţionare sau de interzicere a accesului, după caz;
g)uşile culisante sau componentele culisante ale ghişeelor de relaţii cu publicul (pacienţii) vor fi asigurate împotriva ieşirii din ghidaje.
(2)V.2.(A).3.3.2. Condiţii de rezolvare a pardoselilor
a)să aibă suprafaţa plană, netedă dar antiderapantă;
b)să fie la acelaşi nivel pe tot etajul; eventualele denivelări survenite din cerinţe tehnologice proprii unor servicii se vor prelua prin pante de maxim 8%;
c)să fie realizate din materiale rezistente la uzură, care nu produc: praf şi scame prin erodare, care nu se deformează sub acţiunea greutăţilor sau şocurilor mecanice şi ale căror îmbinări sau rosturi de montaj nu crează pericol de agăţare sau împiedicare;
d)să fie lavabile (hidrofuge) uşor de întreţinut, să permită realizarea de reparaţii în mod rapid, simplu, comod;
e)să fie aseptice şi să nu reţină praful în încăperile în care se cer condiţii de igienă şi asepsie mai severe.
f)să nu producă scântei la lovire şi să nu aibă potenţial de încărcare electrostatică în încăperi în care se pot produce amestecuri explozibile în aer;
g)să fie rezistente la acţiuni chimice ale substanţelor utilizate în spital (dezinfectanţi, reactivi, medicamente, chimicale de laborator);
h)să fie incombustibile în încăperile în care se lucrează cu flacără liberă, materiale incandescente sau cu temperatură ridicată;
i)să fie prevăzute cu pante de scurgere şi sifoane în încăperile unde tipul de activitate presupune acumulări de apă pe pardoseală;
j)să aibă coeficient de conductibilitate termică şi electrică scăzut.
(3)V.2.(A).3.3.3. Condiţii de rezolvare a pereţilor
a)pereţii laterali căilor de circulaţie vor fi plani, netezi (fără asperităţi şi profile ornamentale); nu se vor prezenta bavuri, muchii tăioase sau alte surse de rănire;
b)se vor evita soluţiile constructive care induc deplanări (grinzi secundare, stâlpi şi sâmburi ieşiţi din planul pereţilor);
c)se vor evita ghene de instalaţii ieşite din planul pereţilor;
d)suprafeţele vitrate vor fi rezolvate prin pană la înălţimea de cca. 1,00 m (din materiale rezistente la lovire).
4.V.2.(A).4. Siguranţa cu privire la schimbare de nivel (galerii, balcoane, şarpante, ferestre, uşi - ferestre)
4.1.V.2.(A).4.1. Condiţii de rezolvare
a)diferenţele de nivel sub 3 trepte vor fi rezolvate prin plan înclinat, cu pante de max. 8%.
4.2.V.2.(A).4.2.Măsuri de protecţie
a)la denivelări mai mari de 0,30 m se prevăd balustrade (parapete) de protecţie, alcătuite conform STAS 6131.
- înălţimea curentă h = 0,90 m;
b)ferestrele fără parapet sau cu parapet sub 0,90 m şi uşile - ferestre aflate la mai mult de 0,50 m faţă de sol, vor fi asigurate cu balustrade de protecţie conform prevederilor STAS 6131 ("h" recomandat = 1,00 m);
c)ferestrele de la pediatrie şi neuropsihiatrie vor fi prevăzute cu grile sau alte sisteme de protecţie.
5.V.2.(A).5. Siguranţa cu privire la deplasarea pe scări şi rampe
5.1.V.2.(A).5.1. Condiţii de rezolvare
a)dimensiuni trepte şi contratrepte:
- h = max. 16,5 cm;
- l = min. 28 cm, cu condiţia:
- 2 h + l = 62-64 cm;
b)lăţime rampă scară şi podeşte (pe traseele bolnavilor):
- în general l = min 1,20 m (impus de necesităţi persoane handicapate cu dificultăţi de mers);
- pentru transportul persoanelor cu targa:
-- scări l = min. 1,40 cm;
-- podeste l = min. 2,20 m;
c)treptele vor fi astfel conformate încât să nu existe pericol de accidentare prin agăţare cu vârful piciorului;
d)finisajul scărilor va fi realizat din materiale antiderapante
e)toate treptele unei scări vor avea aceleaşi dimensiuni;
f)înălţimea liberă de trecere, de la nasul treptei pe linia de flux şi înălţimea liberă de trecere pe sub scară:
- h = min. 2.40 m;
g)nu se vor utiliza scări cu trepte balansate pe căile de evacuare.
5.2.V.2.(A).5.2. Măsuri de protecţie
a)scările vor avea mâna curentă (fixată pe parapet sau pe perete) pe o singură parte, în cazul rampelor cu 1-3 fluxuri şi pe ambele părţi în cazul celor mai late.
b)spre partea liberă a rampei sau podestului, scările vor fi prevăzute cu balustradă având h curent - 0,90 m (şi conform prevederi STAS 6131);
c)balustrada trebuie astfel alcătuită încât să nu permită căderea sau trecerea copiilor dintr-o parte în alta (cazul secţiei de pediatrie).
- fără elemente orizontale sau elemente decorative cu potenţial de căţărare (între 0,12 şi 0,60 m de la partea inferioară);
- cu distanţa între montanţi max. 10 cm;
d)mâna curentă va fi astfel conformată încât să fie uşor cuprinsă cu mâna (Phimax 4-5 cm) şi să nu prezinte nici un risc de agăţare sau rănire;
e)scările vor fi corespunzător luminate, fără a produce fenomenul de orbire.
6.V.2.(A).6. Siguranţa cu privire la iluminarea artificială
6.1.V.2.(A).6.1. Iluminare medie pentru iluminatul de siguranţă
a)pentru continuarea lucrului
- în general - 10% din iluminatul normal;
- în încăperile blocului operator - 80% din iluminatul normal;
- la câmpul de operaţie - egal cu iluminatul normal.
b)pentru evacuare
- min. 2 lx;
c)pentru zona supraveghere în timpul nopţii (în zona patului)
- min. 5 lx - încăperi adulţi;
- min. 20 lx - salon sugari, nou născuţi;
d)pentru veghe (orientare)
- cabinet consultaţii, tratamente intensive
- min. 2 lx.
6.2.V.2.(A).6.2. Iluminarea medie pentru iluminatul normal pe căile de circulaţie orizontală şi verticală
a)holuri, coridoare, scări:
- 200 lx - ziua;
- 50 lx - noaptea;
b)holurile şi coridoarele din blocul operator:
- 300 lx - ziua;
- 100 lx - noaptea;
MENŢIUNE:
Raportul între nivelurile de iluminare medie dintre două încăperi alăturate trebuie să fie min 0.1 (Emed.1/Emed.2 > = 1/10).
6.3.V.2.(A).6.3. Factorul de uniformitate (E min/E max) pentru iluminatul de siguranţă
a)pentru evacuare şi circulaţie 1/40 (la nivelul suprafeţei de circulaţie - în axul acesteia);
b)pentru continuarea lucrului 1/2-1/4 (la nivelul suprafeţei de lucru).
6.4.V.2.(A).6.4. Iluminarea medie pentru iluminatul normal al spaţiilor exterioare
- min. 10 lx
6.5.V.2.(A).6.5. Continuitatea serviciului
a)duratele maxime de întrerupere în alimentare (conform cap. III.4.14.1) trebuie să fie:
- pentru receptoare de categoria 0 (bloc operator, bloc naşteri, terapie intensivă) - sub 0,15 secunde
- pentru receptoare de categoria I (iluminatul de siguranţă, centrala termică, staţia de hidrofor, staţia de oxigen, staţia de frig prosectură, unul dintre ascensoare).
-- sub 1 minut
- pentru receptoare categoria II (restul încăperilor ce nu au fost menţionate la categoria 0 şi I).
-- sub 4 ore (dacă alimentarea se face din post de transformare propriu)
-- sub 8 ore (dacă alimentarea se face din reţeaua de 0,4 kV a furnizorului)
b)alimentarea cu energie electrică se asigură din SEN (sistemul energetic naţional) pentru receptoarele de categoria II-a, prin grup electrogen cu pornire automată (conform cal. III.2.4.3) pentru receptoarele de categoria I-a şi prin baterii de acumulatoare pentru receptoarele de categoria 0.
SECŢIUNEA 3:V.2.(B). SIGURANŢA CIRCULAŢIEI CU MIJLOACE DE TRANSPORT MECANIZATE
SUBSECŢIUNEA 1:
Siguranţa circulaţiei cu mijloace de transport mecanizate implică protecţia utilizatorilor împotriva riscului de accidentare în timpul deplasării cu ascensorul.
Transportul pe verticală a categoriilor de utilizatori luaţi în considerare se face cu ascensoare diversificate ca mărime, capacitate de transport, viteza.
Spitalele se vor dota, începând cu două nivele, cu ascensoare de spital (alcătuite conform prevederi STAS 2455) şi cu ascensoare obişnuite (alcătuite conform prevederi STAS 2453).
Determinarea numărului şi tipului de ascensoare se va face astfel încât să se asigure fluenţa circulaţiei, timpul de aşteptare şi de parcurs trebuie să corespundă specificului spitalului, fără a perturba desfăşurare activităţilor medicale sau a celor paramedicale.
În afara ascensoarelor pentru persoane, spitalele se dotează cu ascensoare pentru materiale destinate unor transporturi specializate, după caz (transportul alimentelor, aprovizionarea farmaciei etc.).
SUBSECŢIUNEA 2:CRITERII, PARAMETRII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ
1.V.2.(B).1. Siguranţa cu privire la deplasarea ascensoarelor pentru spitale
1.1.V.2.(B).1.1. Condiţii de conformare şi funcţionare
a)dimensiunile cabinei vor fi:
- min. 2,20 m lăţime
- min. 2,70 m adâncime
b)dimensiunile uşilor vor fi:
- min. 1,40 m lăţime liberă
- min. 2,05 înălţime liberă.
c)uşile vor fi glisate cu deschidere - închidere automată
d)dimensiunile platformei de acces în faţa ascensorului vor fi:
- min. 2,50 x 3,30 - grupare pe un front
- min. 2,50 x 540 - grupare pe două fronturi
e)viteza de deplasare va fi:
- max. 0,5 m/sec
f)diferenţa de nivel între cabină şi palier va fi:
- max. 2,5 cm
g)finisajul cabinei va fi rezistent la şocuri, uşor de spălat şi dezinfectat şi nu va prezenta muchii tăioase, proeminente sau profile ce pot constitui o potenţială sursă de rănire.
OBSERVAŢIE:
Numărul de ascensoare se va calcula funcţie de structura medicală a paturilor, considerându-se un indice minim necesar de 1 ascensor/120 paturi cu condiţia ca orice spital, indiferent de capacitate, să fie dotat cu minim 2 ascensoare.
1.2.V.2.(B).1.2. Măsuri de protecţie
a)la interiorul cabinei se va prevedea o mână curentă de protecţie la h = 0.90 m
b)pentru caz de emergenţă va fi prevăzut buton de alarmare şi iluminat de siguranţă.
2.V.2.(B).2. Siguranţa cu privire la deplasarea cu ascensoarele de persoane (inclusiv persoane handicapate)
Se vor respecta prevederile normativului CE 1-95 cu următoarele precizări suplimentare pentru persoane handicapate:
a)platforma de acces din faţa ascensorului va fi de:
- min. 1,50 x 2,40 m - ascensoare grupate pe un front
- min. 1.50 x 3,30 m - ascensoare grupate pe două fronturi
b)butoanele de acţionare vor fi prevăzute la h max. = 1,20 m
SECŢIUNEA 4:V.2.(C). SIGURANŢA CU PRIVIRE LA RISCURI PROVENITE DIN INSTALAŢII
SUBSECŢIUNEA 1:
Siguranţa cu privire la instalaţii implică asigurarea protecţiei utilizatorilor împotriva riscului de accidentare provocat de posibila funcţionare defectuoasă a instalaţiilor sau de eventualul contact cu diverse elemente ale acestora.
Toate instalaţiile din clădirile spitaliceşti vor trebui concepute şi executate în aşa fel încât toţi utilizatorii şi în special bolnavii să fie protejaţi faţă de riscuri pentru sănătatea şi viaţa lor, ţinând seama şi de faptul că bolnavii, bătrânii şi copiii pot face gesturi necontrolate şi manevrări greşite în utilizarea instalaţiilor. O cerinţă obligatorie este respectarea întocmai a prevederilor normativelor specifice diferitelor tipuri de instalaţii.
Se vor respecta şi prevederile cuprinse în "Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în utilizare" CE 1-95 (cap. 2.3.) cu condiţionările specifice clădirilor spitaliceşti, precizate mai jos.
SUBSECŢIUNEA 2:CRITERII, PARAMETRII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ
1.V.2.(C).1. Protecţia împotriva riscului de electrocutare
a)alimentarea cu energie electrică a diferitelor echipamente şi aparate medicale se va face cu respectarea condiţiilor de montaj indicate de furnizor (eventual cu adaptarea acestora pentru a se conforma reglementărilor în vigoare, dacă normele româneşti sunt mai severe).
b)tablourile electrice cu aparatele de comutare, siguranţă şi control, vor fi astfel amplasate şi asigurate încât să nu permită accesul la ele,decât pentru personalul instruit în utilizarea lor.
c)pentru fiecare echipament şi utilaj care poate prezenta riscuri la manevrarea greşită se vor afişa instrucţiuni de utilizare.
d)cablajele care leagă componente ale aparaturii medicale, aflate la distanţă între ele, se vor amplasa în canale sau ghene de cable protejate cu capace şi măşti, evitându-se desfăşurarea lor liberă pe pardoseală sau pe pereţi, până la h = 2,20 m.
2.V.2.(C).2. Protecţie împotriva riscului de arsură sau opărire
a)agenţii termici utilizaţi în spitale pentru încălzire, ventilaţie, climatizare vor fi de natura să nu producă panică sau accidente în caz de defecţiune sau avariere (nu se va utiliza apa fierbinte).
b)instalaţiile de apă fierbinte sau abur pentru uz tehnologic-medical vor avea elementele componente (conducte şi echipamente) amplasate în spaţii şi pe trasee protejate (ghene închise) inaccesibile pentru persoanele neinstruite
- materialele de închidere a ghenelor vor asigura o etanşare şi o rezistenţă termică corespunzătoare;
- conductele vor fi izolate termic.
c)în spaţiile tehnice (staţii, centrale, subsoluri sau canale vizitabile) conductele termice se vor semnaliza prin simboluri şi culori distincte.
d)pentru instalaţiile şi aparatele din laboratoare şi spaţiile tehnico-medicale care pot provoca arsuri sau opărire, se vor respecta prevederile normelor de protecţia muncii în sectorul sanitar.
3.V.2.(C).3. Protecţia împotriva riscului de explozie
a)toate instalaţiile, recipienţii şi echipamentele pentru agenţi termici sub presiune vor fi prevăzute cu dispozitive de siguranţă pentru cazul când presiunea se ridică peste parametrii nominali (supape de siguranţă, elemente de automatizare, etc.)
b)toate instalaţiile şi echipamentele care utilizează apa cu temperaturi peste 114°C vor respecta prescripţiile tehnice ISCIR şi vor fi autorizate de acesta la punerea în funcţiune.
c)dimensionarea şi amplasarea rezervoarelor de carburanţi şi combustibili pentru centralele termice vor fi conforme cu prevederile normativului P 118 şi I-13 privind protecţia la explozie.
d)proiectarea instalaţiilor de gaze naturale (gaz metan) se va face cu respectarea normativului specific atât în ce priveşte componentele instalaţiei propriu-zise cât şi în ce priveşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească spaţiile în care acestea sunt amplasate (panouri de explozie dirijată, rezistenţa pereţilor şi planşeelor. guri de aerisire, cubaj de aer, etc.).
e)pentru instalaţiile de oxigen şi fluide medicinale, ce utilizează butelii şi recipienţi sub presiune, se vor respecta normele ISCIR, prevederile din P 118 şi prevederile din normativele Ministerului Sănătăţii referitoare la modul de utilizare şi măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei muncii.
f)instalaţiile electrice în blocul operator şi spaţiile pentru anestezic se vor plasa la înălţimea de peste 1,00 m de la pardoseală, iar masa de operaţie şi restul de mobilier şi aparatura medicală se vor conecta la reţeaua de împământare pentru a preveni riscul producerii de scântei în zona de deasupra pardoselii unde se pot acumula gaze de narcoză care ar putea exploda.
În acelaşi scop se prevede şi ventilarea - climatizarea corespunzătoare a spaţiilor cu exhaustoare şi de la partea inferioară a încăperilor.
g)la bateriile de acumulatori şi redresori pentru alimentarea electrică de siguranţă se vor lua măsuri corespunzătoare de conformare geometrică a spaţiilor şi aerisire naturală permanentă pentru a preveni riscul acumulatorilor de hidrogen.
4.V.2.(C).4. Protecţia împotriva riscului de intoxicare
a)instalaţiile de ventilare (canalele) ce asigură evacuarea degajărilor de substanţe nocive de la hotele de exhaustare, nişe şi boxe vor fi individuale, vor evita străbaterea de încăperi în care se pot afla bolnavi (la etajele superioare), vor avea ventilatoarele de evacuare amplasate la capătul dinspre exterior al instalaţiei pentru a menţine canalele de evacuare în subpresiune.
b)materialele din care se execută componentele instalaţiilor de evacuare a aerului vor fi protejate la acţiunea degradantă a substanţelor chimice evacuate pentru ca eventualele defecţiuni produse instalaţiei să nu o transforme în sursa de noxe pentru spaţiile prin care trece.
c)instalaţiile de evacuare a aerului viciat cu substanţe toxice vor fi monitorizate pentru supravegherea permanentă a stării lor de funcţionare.
5.V.2.(C).5. Protecţia împotriva riscului de contaminare sau otrăvire
a)aparatura medicală de investigare şi tratament ce foloseşte radiaţii penetrante trebuie să fie izolată din punct de vedere al iradierii faţă de încăperile din jur, în funcţie de caracteristicile sursei de radiaţie, natura radiaţiei şi puterea fascicolului.
b)pentru protecţia împotriva riscului de contaminare se vor respecta şi prevederile cuprinse în "Norme republicane la radioprotecţie" şi "Norme republicane de securitate nucleară".
6.V.2.(C).6. Protecţia împotriva descărcărilor atmosferice
- se va asigura la clădiri spitaliceşti cu minim 75 paturi, în conformitate cu prevederi Normativ I-20.
7.V.2.(C).7. Protecţia cu privire la exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor
- va fi asigurată conform prevederi "Norme de protecţia muncii în sectorul sanitar" - cap. III.
SECŢIUNEA 5:V.2.(D). SIGURANŢA CU PRIVIRE LA LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE
Se vor respecta prevederi cuprinse în "Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în utilizare" - cod CE 1/95 (cap. 2.4) şi prevederi specifice lucrărilor de întreţinere din clădiri spitaliceşti, cuprinse în "Norme de protecţie a muncii în sectorul sanitar".
SECŢIUNEA 6:V.2.(E). SECURITATEA LA INTRUZIUNI ŞI EFRACŢII
1.V.2.(E).1. Pe lângă prevederile cuprinse în "Normativul privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare" cod CE 1/95 (cap. 2.5) pentru clădirile spitaliceşti este necesară asigurarea unor măsuri suplimentare de securitate împotriva efracţiei pentru unele sectoare, compartimente şi încăperi, după cum urmează:
a)spaţii de lucru şi depozite în care se afla materiale sau substanţe periculoase (otrăvitoare, inflamabile, explozibile, narcotice, surse radioactive, culturi de bacterii şi viruşi).
b)spaţii cu aparatura medicală de înaltă performanţă (majoritatea cabinetelor din sectoarele de investigaţii şi tratamente speciale).
c)compartimente în care trebuie menţinute condiţii deosebite de sterilitate sau asepsie (bănci de sânge sau ţesuturi, laborator de produse sterile, bloc operator, biberonerie. sterilizare).
d)spaţii tehnice şi staţii a căror avariere poate pune în pericol bolnavii sau alte categorii de utilizatori ai spitalului (staţia de oxigen, tablourile electrice, staţia de apă sterilă, sistemele de control automat ale funcţionării instalaţiilor).
Măsurile de protecţie la efracţie a spaţiilor enumerate mai sus vor fi:
- prevederea de uşi solide şi sisteme de încuiere fiabile
- protejarea ferestrelor cu grile sau obloane
- prevederea de sisteme de alarmare
În incintele şi clădirile spitaliceşti sunt necesare măsuri speciale împotriva intruziunii insectelor şi rozătoarelor care pot deveni un vehicul pentru transmiterea infecţiilor între diferitele sectoare ale spitalului, dar şi intre spital şi populaţia din zonă. Printre măsurile ce trebuie avute în vedere la proiectare şi execuţie, cele mai importante sunt:
- etanşarea conductelor şi cablelor la trecerea prin pereţi şi planşee.
- prevederea de materiale de construcţie şi de finisare care să permită încuibarea insectelor.
- ghenele pentru trasee de conducte şi cable să fie închise etanş, dar în caz de necesitate să fie accesibile acţiunilor de salubrizare.
- tunelurile şi galeriile de instalaţii, subsolurile tehnice să fie finisate corespunzător menţinerii curăţeniei, să aibă instalaţii de evacuare a apelor accidentale, să permită inspecţia şi întreprinderea acţiunilor de dezinsecţie şi deratizare.