Subcapitolul 5 - III.5. INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APĂ, CANALIZARE, TEHNICO-SANITARE - Normativ NP-015-97/1997 privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti şi a instalaţiilor aferente acestora - Indicativ NP-015-97

M.Of. 0

În vigoare
Versiune de la: 22 Ianuarie 1997
SUBCAPITOLUL 5:III.5. INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APĂ, CANALIZARE, TEHNICO-SANITARE
SECŢIUNEA 1:III.5.1. INSTALAŢII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE
1.III.5.1.1. Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească sunt:
- Instalaţiile trebuie să menţină potabilitatea apei în limitele parametrilor prevăzuţi în standarde.
- Modul de soluţionare generală a instalaţiilor va avea în vedere amplasarea grupată a consumatorilor şi modularea poziţionării ghenelor pentru coloane pentru a restrânge zonele traversate de conducte şi a oferi o flexibilitate pentru reamenajări ulterioare ale spaţiilor.
- Instalaţiile se vor concepe în aşa fel încât să elimine riscul transmiterii prin intermediul lor a contaminării cu agenţi infecţioşi sau poluanţi, de la o categorie de spaţii la altă categorie.
- Toate trecerile conductelor prin pereţi şi planşee se vor etanşa pentru a nu permite trecerea insectelor şi rozătoarelor.
2.III.5.1.2. Instalaţii de apă rece
III.5.1.2.1.Instalaţiile de apă rece trebuie să asigure alimentarea tuturor punctelor de consum din spital obiecte sanitare curente, obiecte sau dotări speciale, utilaje, aparate medicale, hidranţi, robinete port furtun, recipienţi etc.
Reţelele de distribuţie a apei din spital sunt, în mod obişnuit, comune pentru consumul menajer şi pentru combaterea incendiilor, însă cu coloane separate.
III.5.1.2.2.Instalaţiile vor fi astfel alcătuite încât să nu permită stagnarea apei şi impurificarea ei cu rugină sau microorganisme. Recircularea apei din coloanele de incendiu, se va asigura prin legarea la un obiect sanitar de folosinţă curentă (vas de closet sau lavoar).
III.5.1.2.3.Conductele de distribuţie principale se montează de regulă, în subsoluri tehnice, cu înălţimea liberă de minim 2.10 m.
În cazul construcţiilor înalte, pentru care se adoptă soluţia cu două, sau mai multe zone de presiune, conductele de distribuţie principale se pot monta şi în etajul (etajele) tehnic (tehnice).
III.5.1.2.4.În spitale, coloanele de alimentare şi conductele de legătură între acestea şi obiectele sanitare se montează în ghene, închise etanş pe traseu dar prevăzute cu posibilităţi de acces pentru cazuri de intervenţie, în aşa fel încât să perturbe cât mai puţin activităţile medicale.
III.5.1.2.5.Conductele principale de distribuţie, şi conductele de legătură se vor executa din ţevi de oţel zincat; ele se pot executa şi din alte materiale care au agrement tehnic în România, numai dacă acestea îndeplinesc condiţiile de calitate şi siguranţă în exploatare similare sau superioare celor din oţel zincat.
Conductele de apă rece se vor izola dacă poziţionarea lor se face în vecinătatea unor surse de căldură sau în spaţii încălzite.
3.III.5.1.3. Instalaţii de apă caldă şi recirculare
III.5.1.3.1.Apa caldă menajeră se furnizează în spital la toate obiectele sanitare şi utilajele care trebuie să funcţioneze cu apă caldă pentru cerinţele tehnologice, medicale sau pentru asigurarea unui grad sporit de confort şi igienă.
Temperatura de furnizare a apei calde menajere va fi de max. 60°C.
Se va prevedea recircularea apei calde atât pe traseele orizontale cât şi pe coloane.
III.5.1.3.2.Conductele de alimentare cu apă caldă menajeră precum şi cele de recirculare se vor monta pe trasee paralele şi de obicei împreună cu cele de apă rece, în ghene închise etanş.
Pentru conductele de apă caldă menajeră sunt valabile toate prevederile referitoare la conductele de apă rece (mod de alcătuire, materiale de execuţie, izolaţii).
4.III.5.1.4. Instalaţii de apă pentru combaterea incendiilor
III.5.1.4.1.Spitalele se vor dota obligatoriu cu hidranţi interiori de incendiu. Hidranţii la toate clădirile cu mai mult de 2 niveluri funcţionale vor fi dotaţi cu materiale şi accesoriile prevăzute în Anexa VII a Normelor de prevenire şi stingere a incendiilor ale Ministerului Sănătăţii şi vor fi amplasaţi astfel încât să asigure debitele şi numărul de jeturi în funcţiune simultan cerute de STAS 1478, Normativul I9 şi Normativul P118.
OBSERVAŢIE: Pe lângă instalaţiile de apă, pentru combaterea şi stingerea incendiilor, unităţile spitaliceşti se vor dota cu mijloace de primă intervenţie, alte echipamente şi utilaje, conform prevederilor normelor Ministerului Sănătăţii, menţionate mai sus.
5.III.5.1.5. Instalaţii de canalizare menajeră
III.5.1.5.1.Instalaţia interioară de canalizare menajeră preia apele uzate provenite de la toate punctele de consum de apă rece şi caldă din spital, precum şi cele deversate accidental pe pardoseală, din spaţiile în care aceasta se poate întâmpla prin natura activităţilor desfăşurate.
III.5.1.5.2.Este obligatoriu ca evacuarea apelor uzate de la spălătorii şi bucătării să se facă prin reţele interioare separate de restul reţelei de canalizare menajeră, până la staţiile de tratare a acestor ape (separatoare de spume, nisip, nămoluri) premergătoare deversării în canalele colectoare din incintă.
III.5.1.5.3.Colectoarele principale se montează în subsolul tehnic, cu pante corespunzătoare diametrelor sau în cazuri speciale, îngropate în canale sub pardoseală, amplasate pe trasee în afara spaţiilor în care se desfăşoară activităţi medicale: la montarea în canale se vor prevedea capace pentru vizitare şi piese de curăţire în dreptul zonelor de schimbare a direcţiei şi a celor de racord cu coloanele principale; în clădirile spitaliceşti nu se vor monta colectoare de canalizare direct în pământ.
III.5.1.5.4.Coloanele se vor monta mascate, în ghene, dar cu posibilităţi de acces la piesele de curăţire, conductele de legătură de la obiectele sanitare sau utilaje la coloane se vor monta îngropat în zidărie sau planşeu, cele ce se vor amplasa la plafonul încăperilor se vor masca prin platforme sau grinzi de rabit.
III.5.1.5.5.Colectoarele principale şi coloanele vor fi executate din tuburi şi piese de legătură din fontă pentru canalizare, etanşate cu plumb şi frânghie gudronată.
Conductele de legătură la coloane vor fi din fontă sau plumb; nu se vor utiliza conducte din PVC sau alte materiale decât dacă au agrement tehnic şi corespund sau sunt superioare tehnic şi calitativ cu cele din fontă sau plumb.
III.5.1.5.6.Aerisirea coloanelor se face prin prelungirea peste nivelul terasei sau acoperişului a coloanelor de scurgere, cu max. 0.50 m cu conducte de fontă de scurgere şi cu căciuli de ventilaţie.
6.III.5.1.6. Instalaţii de canalizare pluvială
III.5.1.6.1.Instalaţia interioară de canalizare pluvială se va separa complet de celelalte sisteme de canalizare interioară; ea va asigura preluarea apelor meteorice de pe traseele circulabile sau necirculabile ale clădirilor spitaliceşti în condiţii de deplină siguranţă pentru spaţiile pe care le traversează. Alegerea tipului de receptor de terasă se face în funcţie de felul terasei (circulabilă sau necirculabilă) şi de alcătuirea ei (structura şi dimensiunile straturilor componente, tipul de hidroizolaţie).
III.5.1.6.2.Poziţionarea coloanelor se va face în aşa fel încât să nu traverseze spaţii cu funcţiuni medicale pentru care se cer condiţii severe de igienă şi aşezare sau spaţii a căror funcţionare nu poate fi întreruptă sau perturbată de eventuale lucrări de reparaţii sau întreţinere.
III.5.1.6.3.Restul de prevederi privind alcătuirea, amplasarea, întreţinerea coloanelor şi colectoarelor pentru ape pluviale sunt asemănătoare celor prescrise la instalaţia de canalizare pentru ape menajere.
7.III.5.1.7. Canalizarea apelor uzate acide
III.5.1.7.1.Apele uzate acide provin de la laboratoarele spitalului.
Laboratoarele curente din structura spitalelor de reţea nu deversează ape a căror concentraţie în produse chimice să necesite o tratare specială înainte de deversarea în canalizarea publică, întrucât este suficientă diluţia ce se realizează în canalizarea incintei prin amestecul cu canalizările menajere din spital. Pentru laboratoarele speciale sau cele aferente sectorului de cercetare se va analiza necesitatea prevederii unor staţii de neutralizare în funcţie de produşii utilizaţi.
Colectarea lor în interior se va face printr-o reţea separată de restul reţelelor de canalizare.
Tuburile şi piesele de legătură folosite pentru colectarea acestui tip de ape uzate vor fi confecţionate din materiale rezistente la acţiunea acizilor (ex: gresie ceramică antiacidă).
8.III.5.1.8. Canalizarea apelor uzate radioactive (efluenţi radioactivi)
III.5.1.8.1.Apele uzate radioactive provin de la laboratoarele de medicină nucleară. Gradul de contaminare radioactivă este diferit după tipul de procedură medicală utilizat:
a.ape uzate slab radio active care provin de la obiectele sanitare utilizate de pacienţii care au fost investigaţi scintigrafic (scaner) în cadrul compartimentului de izotopodiagnostic sau de la vestiarele personalului ce lucrează în unitatea nucleară. De regulă pentru aceşti efluenţi este suficientă diluţia realizată prin deversarea canalizării locale în canalizarea generală a spitalului.
b.ape uzate care provin de la laboratoarele de diluţie a produselor radiofarmaceutice ca şi cele ce provin de la laboratoarele de analize medicale ale produselor biologice ale pacienţilor aflaţi în terapie cu izotopi radioactivi pot fi mai puternic contaminate, motiv pentru care sunt colectate separat în bazine de retenţie, controlate permanent şi în funcţie de gradul de contaminare constatat se deversează în canalizare direct sau după o diluţie prealabilă.
c.efluenţii radioactivi care provin de la grupurile sanitare utilizate de bolnavii internaţi în compartimentul de izotopoterapie şi/sau de la laboratoarele de diluţie. Aceştia se colectează într-o instalaţie specială cu recipienţi de dezactivare, concepută în funcţie de tipul de izotopi utilizaţi (respectiv de perioada de înjumătăţire a acestora) şi de debitul efluenţilor.
III.5.1.8.2.Reţelele de canalizare pentru apele uzate radioactive se vor separa în funcţie de categoriile enumerate mai sus şi vor fi distincte de cele ale spitalului pentru apele menţionate la pct. b şi c. Traseele reţelelor de canalizare pentru apele de la pct. b şi c nu vor străbate spaţii utilizate pentru alte activităţi (medicale sau paramedicale).
Traseul reţelei de canalizare pentru efluenţii radioactivi de la grupa c va fi ecranat corespunzător şi controlat permanent pentru a nu se produce defecţiuni care să genereze contaminarea spaţiilor în care este amplasat (subsol tehnic, canale sub pardoseală, etc.).
III.5.1.8.3.Pentru instalaţiile de efluenţi radioactive se vor respecta prescripţiile Normativului Republican de Securitate Nucleară, cap. "Surse deschise"
9.III.5.1.9. Instalaţii de apă tratată
III.5.1.9.1.În unităţile spitaliceşti se folosesc diverse categorii de apă tratată:
- apa dedurizată
- apa demineralizată
- apa distilată
- apa sterilă
- apa deionizată
III.5.1.9.2.Apa dedurizată se foloseşte în primul rând în instalaţia de încălzire, pentru a reduce depunerile minerale pe conducte şi în corpurile de încălzire. Ea se prepară cu ajutorul instalaţiilor de dedurizare a apei, amplasate de obicei în centrala termică.
III.5.1.9.3.Apa demineralizată se foloseşte în laboratoare şi farmacie, acolo unde este nevoie neapărat de apă distilată. Prepararea se face în panouri pentru demineralizare sau în aparate locale, întrucât în acestea se rupe presiunea apei de la reţea, funcţionarea făcându-se prin cădere liberă, prepararea apei demineralizate se face în apropierea punctelor de consum.
III.5.1.9.4.Apa distilată se foloseşte în farmacie, în laboratoare şi pentru spălări impecabile. Prepararea se face cu aparate specializate amplasate în apropierea consumatorului, apa distilată circulând prin conducte de sticlă sau din alte materiale care permit păstrarea calităţii apei.
III.5.1.9.5.Apa sterilizată se foloseşte la lavoarele medicale din blocurile operatoare, blocul de naşteri, secţia prematuri, secţia de arşi.
Sterilizatoare se amplasează întotdeauna lângă punctele de consum, la max. 20 m distanţă de acestea pentru a nu se pierde sterilitatea apei pe traseu: presiunea de utilitare se asigură prin cădere liberă.
Circulaţia apei sterilizate se face prin conducte de cupru cositorite în interior sau argintate, montate aparent cu trasee rectilinii care să evite stagnarea apei în conducte, panta recomandată este de 1%.
Agregatele de preparare a apei sterilizate vor fi racordate la instalaţia de apă şi canalizare precum şi la cea de abur de medie presiune şi condens (când nu au generator propriu de abur).
III.5.1.9.6.Apa deionizată se foloseşte la unele din aparatele şi echipamentele medicale şi se prepară în agregate livrate odată cu acestea.
10.III.5.1.10. Dotarea cu obiecte sanitare, armături şi accesorii
III.5.1.10.1.Se va asigura pentru fiecare salon de bolnavi cel puţin un lavoar, iar în sălile de tratamente câte un lavoar sau spălător pentru spălarea instrumentarului.
De asemenea, se va prevedea câte un lavoar în fiecare cabinet de consultaţie, precum şi în toate încăperile în care acesta este necesar pentru desfăşurarea activităţilor medicale sau paramedicale. (Majoritatea încăperilor din spitale sunt dotate cu lavoare sau cu spaţii sanitare anexe pentru a asigura condiţiile necesare pentru menţinerea igienei.)
III.5.1.10.2.În spitale se amenajează diverse tipuri de grupuri sanitare:
- grupuri sanitare obişnuite (pentru personal, pacienţi, vizitatori)
- grupuri aferente saloanelor de bolnavi
- grupuri sanitare cu duşuri pentru diverse categorii de vestiare, filtre personal etc.
- grupuri sanitare pentru igienizare (ploscare)
- boxe pentru curăţenie
- băi medicale
- spălătoare medici
Pentru echiparea grupurilor sanitare obişnuite se vor folosi obiecte sanitare curente closete, lavoare, pisoare.
III.5.1.10.3.Grupurile sanitare aferente saloanelor de bolnavi pot fi: grupuri sanitare proprii fiecărui salon sau unui grup de două saloane în care caz se echipează fie cu closet şi lavoare fie cu closet, lavoar şi duş, sau pot fi grupuri sanitare comune mai multor saloane (soluţie mai puţin recomandată din punct de vedere igienico-sanitar) în care caz se echipează cu closete şi lavoare (câte 1 la 8-10 paturi) şi cu cabine de duş (câte 1 pentru) 10-12 paturi).
În cazul prevederii unui grup sanitar pentru două camere, se recomandă, amplasarea closetului în încăpere separată.
III.5.1.10.4.Dotarea sanitară pentru saloanele de nou-născuţi şi cele de sugari 0-1 ani este constituită din lavoare sau cădiţe de baie prevăzute cu duş de mână amplasate direct în salon.
III.5.1.10.5.Pentru personalul medical din diferite compartimente şi secţiile spitalului se prevăd fie grupuri sanitare simple cuprinzând closet şi duş, după caz, fie grupuri sanitare cuplate cu cabine de duşuri aferente vestiarelor sau filtrelor de acces (pentru personalul din farmacie, blocul alimentar, sterilizare, prosectură, laboratoare, blocul operator, blocul de naşteri, radiologie, spălătorii etc.).
Grupuri sanitare proprii, dotate cu lavoar, closet şi duş, se prevăd şi pe lângă camerele de gardă, camerele medicilor şefi de secţie, etc.
III.5.1.10.6.O dotare aparte o constituie spaţiul sanitar pentru spălare ploşti şi oliţe. Se va prevedea un asemenea spaţiu pentru fiecare unitate de îngrijire. Acesta se echipează cu: closet sau vidoar, cadă mică sau spălător pentru dezinfecţie, lavoar, rastel pentru uscare; cada pentru dezinfecţie poate fi înlocuită cu un aparat special de sterilizare-dezinfecţie alimentat cu abur de medie presiune. În secţiile de spitalizare ploscarul se cuplează cu boxa pentru curăţenie, utilizând aceleaşi obiecte sanitare. Pentru alte sectoare din spital boxa de curăţenie se echipează în funcţie de necesităţile serviciilor respective: numai cu chiuvetă, sau cu lavoar şi cadă.
III.5.1.10.7.În secţiile de spitalizare există şi o baie pentru nevoi medicale sau igienico-sanitare. Aceasta se echipează cu o cadă mare amplasată astfel încât să fie liberă pe trei laturi (din care cele două lungi), cu un lavoar şi după caz cu un closet.
III.5.1.10.8.În cadrul blocurilor operatorii, de naşteri şi alte spaţii de intervenţii de tip chirurgical se prevăd camere de spălare pe mâini a medicilor, echipate cu lavoare obişnuite şi cu lavoare speciale pentru apa sterilă.
III.5.1.10.9.Obiectele sanitare utilizate sunt în cea mai mare parte cele obişnuite pentru construcţii civile. Pentru secţiile de pediatrie se vor utiliza obiecte sanitare cu dimensiuni adecvate şi montate la cote corespunzătoare grupei de vârstă. Alegerea obiectelor sanitare va avea în vedere asigurarea unor condiţii de exploatare sigură şi curăţire uşoară.
Pentru secţiile de bolnavi infecţioşi se recomandă vase de closet montate pe perete cu spaţiu liber între acestea şi pardoseală pentru a facilita curăţenia şi dezinfecţia.
III.5.1.10.10.Armăturile vor fi de construcţie sigură, inoxidabile, cu baterii amestecătoare. Pentru lavoarele din cabinetele medicale şi sălile de tratamente unde se fac dese spălări pe mâini se recomandă montarea de armături speciale care să asigure livrarea apei gata amestecate, la temperatura cerută (termostat) printr-o singură manevră.
Pentru lavoarele din spălătoarele de medici ale spaţiilor de investiţie cu cerinţe de asepsie se prevăd armături ce pot fi acţionate cu cotul, cu piciorul, sau prin celulă fotoelectrică.
11.III.5.1.11. Dotări speciale pentru laboratoare şi tratamente
III.5.1.11.1.Laboratoarele vor fi prevăzute obligatoriu cu următoarele dotări minimale, care necesită racordarea la instalaţiile de apă rece, caldă şi de canalizare.
- cuve speciale din mesele şi nişele de laborator din gresie antiacidă sau alte materiale rezistente la acţiuni chimice
- lavoare obişnuite pentru spălarea mâinilor
III.5.1.11.2.Dotarea serviciilor de balneokinetofizio-terapie se va face în funcţie de natura tratamentelor ce urmează a se aplica în unitatea respectivă astfel:
a.hidrotermoterapie - căzi de baie îngropate sau deasupra pardoselii, alimentate cu apă mineralizată sau apă cu soluţii medicinale, infuzii de plante, etc.
b.pneumoterapie - lavoare racordate la apă rece şi caldă la o sursă de aer comprimat, pe care se montează aparatura pentru aerosoli şi inhalaţii.
c.hidroterapie - duşuri terapeutice (masaj scoţian, sul, gigant, afuziuni simple sau alternante, manta), băi parţiale (membre, şezut), băi generale (cu apă simplă sau minerală), băi cu proceduri complexe (cu infuzii de plante).
Echipamentele se vor racorda la instalaţiile de apă rece, caldă şi scurgeri, iar presiunea minimă de utilizare va fi de 3 bar.
OBSERVAŢIE: - Pentru procedurile complexe, pe lângă racordurile de apă şi canalizare, echipamentele vor mai fi racordate la: oxigen, bioxid de carbon, abur, aer comprimat, după caz.
- Infuziile de plante se vor prepara centralizat într-o bucătărie de plante, de unde se vor transporta prin conducte la fiecare post.
Toate conductele de transport a fluidelor necesare la băile cu proceduri complexe vor fi din ţevi de cupru.
12.III.5.1.12. Dotări pentru spălătorii
III.5.1.12.1.Spălarea rufelor murdare dintr-o unitate spitalicească se face într-o spălătorie mecanică proprie. Echiparea cu instalaţii specifice se face ţinând seama de fluxul tehnologic general: predare rufe murdare, înmuiere, spălare, centrifugare (stoarcere) uscare, călcare, predare rufe curate, reparaţii, la care se adaugă, după caz, operaţii suplimentare impuse de specificul spitalului, cum ar fi dezinfecţii, sterilizare, etc.
III.5.1.12.2.Dotările şi utilajele principale din spălătorie sunt:
- căzi de înmuiat şi dezinfecţie racordate la apă rece, caldă şi canalizare
- maşini de spălat, racordate la apă rece, caldă şi canalizare
- centrifuge pentru stors rufe, cu posibilitatea de evacuare a apei la un sifon de pardoseală
- uscătoare pentru rufe şi calandre racordate la abur de medie presiune şi la conducte de exhaustare
- grupuri de prese pentru călcat, racordate la abur de medie presiune
III.5.1.12.3.Numărul utilajelor de acelaşi fel va fi determinat ţinându-se seama de productivitatea utilajului, numărul de schimburi în care se lucrează, cantitatea de rufe murdare ce urmează a fi spălate.
Alegerea tipurilor de utilaje ce vor fi folosite, se va face având în vedere şi energia disponibilă (abur, energie electrică, etc.).
13.III.5.1.13 Dotări pentru bucătării
III.5.1.13.1.Prepararea hranei pentru bolnavi se va face într-un bloc alimentar propriu echipat cu instalaţii, obiecte sanitare şi utilaje adecvate cerinţelor fluxului tehnologic, amplasate corespunzător modului de organizare a sectoarelor componente.
a.Zona de depozitare va fi prevăzută cu camere frigorifice distincte pentru: legume şi fructe proaspete, carne în stare crudă, sau semipreparate din carne, ouă, lapte, brânzeturi, peşte, etc.
b.Zona "preparărilor", unde se face prelucrarea primară a materialelor prime: curăţire, spălare, tocare, etc. va fi echipată cu spălătoare, mese, roboţi de prelucrare, frigidere, butuc de carne, etc.
c.Zona de servicii auxiliare - spălări vase de bucătărie - echipată cu evier, spălător, spălător-degresor şi rasteluri pentru uscare alimente cu apă rece, caldă, abur.
d.Bucătărie caldă, echipată cu:
- maşini de gătit, friteuze, grătare, cuptoare, etc. alimentate cu gaze sau electric;
- marmite sau/şi baterii de căzănele pentru fierberea alimentelor (ciorbe, supe, lapte, ceai), alimentate cu abur de joasă presiune sau electric şi racordate la instalaţii de apă şi canalizare;
- roboţi universali de bucătărie (alimentare electrică);
- mese pentru prelucrări de alimente de diferite tipuri şi mărimi (cu blat de marmură sau inox);
- spălătoare racordate la inst. de apă caldă, rece şi canalizare
e.Patiseria se va echipa cu cuptoare de patiserie, dumane, spălător, frigider, reşouri, roboţi, mese speciale etc.
f.Oficiul de distribuţie va fi prevăzut cu tejghele, mese dulapuri pentru tăvi şi recipienţi.
g.Anexat oficiului se prevede un spaţiu amenajat pentru curăţirea şi spălarea cărucioarelor de transport alimente, prevăzut cu cuva îngropată, robinet port furtun, baterie amestecătoare cu duş.
III.5.1.13.2.Toate spaţiile (camerele) de prelucrare şi manipulare alimente vor fi dotate cu lavoare de spălat pe mâini amplasate în zona intrării.
III.5.1.13.3.Colectarea deşeurilor menajere se va face în recipienţi speciali amplasaţi lângă punctele de lucru, prevăzuţi cu saci de plastic şi capace de închidere. Lângă intrarea în bucătărie se recomandă prevederea unei camere frigorifice de depozitare temporară a recipienţilor cu deşeuri până la evacuarea lor la platforma de gunoaie a incintei.
III.5.1.13.4.La alegerea tipului de utilaje se vor avea în vedere:
- agenţii disponibili (abur, energie electrică, gaze naturale)
- diversificarea pe diete a hranei preparate
- capacitatea utilajelor
III.5.1.13.5.Hrana preparată în blocul alimentar se va transporta în oficiile alimentare ale secţiilor medicale unde va fi porţionată, încălzită, păstrată în rece. În oficii se asigură şi gestionarea şi spălarea veselei. Oficiile alimentare se echipează cu: aragaz (reşou), frigider, spălător de veselă, masă caldă (după caz), mese de lucru, dulapuri de depozitare.
14.III.5.1.14. Dotări pentru biberonării (bucătării de lapte)
Pregătirea hranei pentru sugari şi copii mici (grupa 1-3 ani) se face într-o bucătărie specializată ("biberonerie") amplasată în secţia de pediatrie.
Principalele utilaje şi dotări cu care se echipează biberoneriile (determinate în funcţie de numărul paturilor din compartimentele deservite) sunt:
- frigidere tip casnic de diferite capacităţi
- maşini de gătit tip aragaz
- baterie de căzănele
- sterilizatoare de tip "pupinel" cu dublu serviciu
- spălătoare de inox cu 1-2 cuve şi picurător
- mese cu blat inox
15.III.5.1.15. Dotări pentru staţii de sterilizare şi dezinfecţie
III.5.1.15.1.În staţiile de sterilizare centrale sau locale se prevăd aparate de sterilizare umedă (tip autoclav), de sterilizare uscată (tip pupinel) sau de sterilizare chimică, la rece (aparate cu oxid de etilenil). Acestea pot fi cu serviciul pe o parte sau pe două părţi opuse, alegerea unuia sau altuia din tipuri fiind dependentă de soluţia tehnologic-arhitecturală adoptată. Aparatele de sterilizare tip autoclav se alimentează cu abur de medie presiune distribuit centralizat sau cu abur produs de generatorul propriu acţionat electric. Pupinelele se alimentează cu curent electric. Aparatele de sterilizare la rece nu se produc în ţară. Amplasarea şi alimentarea cu utilităţi se fac în concordanţă cu instrucţiunile tehnice ale furnizorului.
Dacă staţia de sterilizare se află în apropierea spălătoarelor medicale ce utilizează apă sterilă, atunci aparatele de sterilizare a apei se amplasează chiar în staţia de sterilizare, utilizând aceleaşi coloane de alimentare cu abur. Spaţiile pentru spălare şi preluare primară a materialelor de sterilizat se dotează cu spălătoare tehnologice din tablă de inox şi mobilier tehnologic (mese de inox, rastele, etc.).
III.5.1.15.2.Staţia de dezinfecţie centrală de paturi va fi prevăzută cu un utilaj specializat de tip incintă etanşă, în care se va face vaporizarea sau stropirea cu formol sau alţi compuşi chimici cu acţiune dezinfectantă, Amplasarea şi alimentarea cu utilităţi a utilajului se vor face după instrucţiunile tehnice ale furnizorului.
În absenţa acestui utilaj, se poate executa o incintă cu închidere etanşă din elemente de construcţie, dezinfecţia urmând a se face cu un aparat de formolizare.
SECŢIUNEA 2:III.5.2. INSTALAŢII ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE EXTERIOARE
1.III.5.2.1. Alimentarea cu apă se face de regulă de la reţeaua publică din zonă. Calitatea apei va trebui să corespundă prescripţiilor STAS 1342-91.
Se interzice folosirea apei industriale în unităţile spitaliceşti.
III.5.2.1.2.Se recomandă, din motive de siguranţă în consum, ca racordarea la reţeaua publică să se facă prin două conducte de racord (branşamente). Pe aceste branşamente, în căminele de apometru, se vor monta ventile de reţinere pentru a permite circulaţia apei într-un singur sens (de la reţeaua publică către spital).
III.5.2.1.3.Pentru asigurarea continuă a necesarului de apă, unităţile sanitare vor fi dotate cu rezervoare de acumulare.
Se recomandă să se asigure o rezervă de consum de 1-3 zile.
Rezervoarele vor fi amplasate în circuitul general al apei, astfel încât aceasta să fie în permanenţă proaspătă.
În afara rezervei de consum se va asigura o rezervă de apă de incendiu care să permită funcţionarea hidranţilor interiori timp de 10 minute şi a celor exteriori timp de 3 ore.
III.5.2.1.4.Se recomandă ca pentru spitalele cu 400 paturi şi mai mult, să se prevadă şi o sursă proprie de apă (puţ), calitatea apei urmând a corespunde prescripţiilor STAS 1342-91.
Pentru a se asigura în permanenţă debitele şi presiunile necesare funcţionării optime a instalaţiilor de alimentare cu apă şi de combaterea incendiilor se vor prevedea staţii de ridicare a presiunii (de pompare), racordate la rezervoarele de acumulare.
Acestea vor alimenta reţeaua de conducte de alimentare cu apă din incinta spitalului care deserveşte hidranţii exteriori de incendiu, hidranţii de stropit şi eventual, bazine ornamentale precum şi instalaţiile interioare de alimentare cu apă şi de hidranţi interiori.
III.5.2.1.6.Reţeaua de incintă se va prevedea inelară şi se va executa din conducte de oţel zincat.
În mod obişnuit conductele se îngroapă direct în pământ, sub adâncimea de îngheţ şi se protejează corespunzător contra coroziunii provocate de apele din sol. În terenurile macroporice sau cu ape agresive se vor prevedea măsurile de execuţie şi protecţie indicate de normele respective în vigoare.
III.5.2.1.7.Alimentarea cu apă caldă menajeră se face centralizat de la centrala termică sau punctul termic propriu. Pentru menţinerea unei temperaturi constante a apei calde menajere, precum şi pentru evitarea risipei de apă, în punctul termic se vor prevedea pompe pentru recircularea apei calde menajere.
Conducta de alimentare cu apă caldă menajeră şi conducta de recirculare se vor executa din ţeavă de oţel zincată. În cazul în care punctul termic nu se află amplasat în interiorul spitalului, conductele se vor monta într-un canal termic, de regulă împreună cu cele de încălzire şi se vor izola împotriva pierderilor de căldură.
2.III.5.2.2. Canalizări exterioare şi instalaţii de preepurare a apelor uzate
III.5.2.2.1.Apele uzate evacuate din spitale sunt: menajere obişnuite (de la grupurile sanitare), menajere cu nisip, pământ şi grăsimi (de la bucătărie şi spălătorie), acide (de la laboratoare), radioactive (laboratoarele de medicină nucleară), contaminate cu agenţi patogeni (secţii de boli infecţioase şi laboratoare de bacteriologie), pluviale. Acestea, colectate prin reţele interioare separate, se evacuează în reţeaua de canalizare a incintei după tratarea prealabilă a celor care nu corespund prevederilor normativului C 90/1983.
III.5.2.2.2.Absenţa în zonă a unor sisteme publice de canalizare se acceptă numai pentru spitale mici rurale şi unele aşezăminte de post-cură, caz în care unităţile sanitare respective vor fi prevăzute cu instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se execută şi se exploatează astfel încât să nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.
III.5.2.2.3.Reţelele de canalizare din incintă vor fi soluţionate în sistem unitar sau divizor în funcţie de sistemul de canalizare publică din zonă. Reţelele de canalizare din incintă vor prelua şi apele pluviale din curţile de lumină şi de pe platformele şi aleile carosabile din incintă. Gurile de evacuare vor fi sifonate pentru a împiedica ieşirea mirosurilor neplăcute din canalizare.
III.5.2.2.4.Sistemele de tratare ale diverselor categorii de ape uzate, prealabil deversării lor în canalizarea generală a incintei, sunt:
a.apele uzate cu nisip, pământ şi grăsimi vor fi trecute mai întâi prin separatoare
b.apele uzate de la secţiile de ghipsare vor fi decantate în decantoare locale
c.apele uzate radioactive vor fi decontaminate în instalaţii de tratare şi rezervoare de stocare, alcătuite conform prescripţiilor din normele republicane de securitate nucleară
d.apele uzate suspect radioactive vor fi dirijate spre rezervoare de retenţie şi după un control al radioactivităţii, evacuate la canalizarea publică sau tratate
e.apele uzate de la secţiile de boli infecţioase şi/sau laboratoarele care lucrează cu produse patologice sau care prin specificul lor contaminează apele reziduale cu agenţi patogeni, se vor dirija spre o staţie de dezinfecţie locală, în care se vor neutraliza agenţii nocivi.
Reţelele de canalizare şi rezervoarele staţiilor de tratare se vor proteja anticoroziv, iar în cazul apelor uzate radioactive se recomandă stocarea în rezervoare de oţel inoxidabil. Amplasarea acestora se va face în bunkere din beton armat, cu grosimi ale pereţilor determinate prin calcule specifice de radioprotecţie.