Subcapitolul 3 - 4.3. Debitele de aer în spaţiile ventilate şi climatizate - Normativ din 2023 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare - Indicativ I 5 - 2022
M.Of. 108 bis
În vigoare Versiune de la: 10 Martie 2023
SUBCAPITOLUL 3:4.3. Debitele de aer în spaţiile ventilate şi climatizate
(1)Debitele de aer de calcul vor fi folosite pentru dimensionarea sistemului de conducte şi dispozitive de introducere/aspiraţie a aerului din încăperi şi pentru alegerea echipamentului sau echipamentelor de ventilare/climatizare.
(2)Debitele de aer de calcul vor fi utilizate şi pentru evaluarea consumurilor energetice ale clădirii şi pentru certificarea energetică a acesteia.
SECŢIUNEA 1:4.3.1. Debitul de calcul pentru ventilare
(1)În încăperile cu prezenţă umană, debitul de aer pentru ventilare trebuie să asigure calitatea aerului interior, pentru igiena, sănătatea şi confortul ocupanţilor. Debitul se va stabili în funcţie de ocuparea umană (prin profilul de ocupare) şi de emisiile de substanţe poluante proprii clădirii şi sistemelor sale, asociate degajărilor de poluanţi de la materiale de construcţii, finisaje interioare, mobilier sau alte surse interioare.
(2)Pentru încăperile civile nerezidenţiale cu prezenţa umană, debitul de ventilare (cu aer proaspăt exterior) se determină în funcţie de categoria de ambianţă, de numărul şi de activitatea ocupanţilor precum şi de emisiile poluante ale clădirii şi sistemelor.
Astfel, pentru o încăpere rezultă debitul de aer q [l/s sau m3/h] conform relaţiei:
q = N qp + A qB (4.3.1)
unde: N - numărul de persoane,
qp - debitul de aer proaspăt pentru o persoană, [l/s/pers sau m3/h/pers], din tabelul 4.3.1.1,
A - aria suprafeţei pardoselii [m2],
qB - debitul de aer proaspăt, pentru 1 m2 de suprafaţă, [l/s/m2 sau m3/h/m2], din tabelul 4.3.1.2.
Tabelul 4.3.1.1 Debitul de aer proaspăt pentru o persoană
Categorie de calitate a aerului | Procentul de persoane nemulţumite PPD [%] | Debit specific pentru o persoană [l/(s pers)] | Debit specific pentru o persoană [m3/(h pers)] |
IDA 1 | 15 | 10 | 36 |
IDA 2 | 20 | 7 | 25 |
IDA 3 | 30 | 4 | 15 |
IDA 4 | > 30 | < 4 | < 15 |
Tabelul 4.3.1.2 Debitul de aer proaspăt pentru 1 m2 de suprafaţă
Categorie de calitate a aerului | Debit specific pe m2 de suprafaţă [l/(s m2)] | Debit specific pe m2 de suprafaţă [m3/(h m2)] | ||||
Clădiri foarte puţin poluante | Clădiri puţin poluante | Altele | Clădiri foarte puţin poluante | Clădiri puţin poluante | Altele | |
IDA 1 | 0,5 | 1 | 2,0 | 1,8 | 3,6 | 7,2 |
IDA 2 | 0,35 | 0,7 | 1,4 | 1,26 | 2,52 | 5,0 |
IDA 3 | 0,3 | 0,4 | 0,8 | 1,1 | 1,44 | 2,9 |
IDA 4 | mai mici decât valorile pentru categoria III | |||||
(3)Pentru încăperile din clădirile civile şi industriale în care există emisii de poluanţi, altele decât bioefluenţii şi emisiile clădirii, calitatea aerului interior trebuie asigurată prin respectarea valorilor de concentraţie admisă în zona ocupată.
În acest scop, pentru regim staţionar, debitul de aer proaspăt q [m3/s] se calculează cu relaţia:
q = G / (Ci - Ce) (4.3.2)
unde : G - debitul de poluant [mg/s];
Ci - concentraţia admisă în aerul interior [mg/m3];
Ce - concentraţia în aerul exterior [mg/m3].
(4)Dacă în încăpere se degajă mai mulţi poluanţi, calculul se face pentru fiecare poluant în parte şi dacă poluanţii nu au acţiune sinergică asupra organismului (suma efectului combinat al amestecului de poluanţi asupra organismului este mai mare ca suma efectelor individuale), se alege valoarea cea mai mare de debit rezultată; dacă poluanţii au o acţiune sinergică şi nu sunt recomandări specifice referitoare la acei poluanţi, debitul de aer rezultă ca sumă a debitelor calculate cu relaţia (4.2), pentru fiecare poluant în parte.
(5)Pentru clădiri civile şi industriale, dacă nu se atinge regimul permanent de ventilare, concentraţia de poluant în încăpere se stabileşte conform metodei indicate la 4.3.1. (3).
(6)Pentru unele clădiri cu destinaţii specifice sunt indicate debite de aer proaspăt corespunzătoare diferitelor situaţii, în Capitolul 6 din prezenta reglementare tehnică sau în alte reglementări tehnice (de exemplu: normativele NP 015, NP 021, NP 010, NP 011 şi NP 022).
(7)În cazul instalaţiei de ventilare pentru încăperi fără ocupare umană şi fără o destinaţie clară (încăperi de depozitare), debitele de aer exterior pot fi exprimate raportat la aria pardoselii (Tabelul 4.3.1.3).
Tabelul 4.3.1.3: Debite de aer exterior pentru încăperi cu altă destinaţie decât ocuparea umană
Categorie de calitate a aerului | Debit de aer exterior [m3/(h-m2)] | |
Domeniu tipic | Valoare implicită | |
IDA 1 | - | - |
IDA 2 | > 2,5 | 3 |
IDA 3 | 1,3-2,5 | 2 |
IDA 4 | < 1,3 | 1 |
*Notă: pentru IDA 1 această metodă nu este suficientă.
SECŢIUNEA 2:4.3.2. Debitul de aer extras
(1)Într-o instalaţie de ventilare mecanică, debitul de aer extras este determinat de debitul de aer introdus şi de condiţiile de presiune necesare (ventilare în suprapresiune, depresiune sau echilibrată).
(2)Valori tipice de proiectare pentru bucătării şi toalete/grupuri sanitare sunt indicate în tabelul 4.3.2.1. Aerul extras poate fi înlocuit cu aer exterior sau cu aer transferat din alte încăperi. Pentru aplicaţii specializate (anumite clădiri industriale şi spitale), debitul de aer evacuat trebuie stabilit conform unor cerinţe specifice, ţinând seama de posibila influenţă asupra mediului exterior.
Tabelul 4.3.2.1: Valori de proiectare pentru debitul de aer evacuat
Destinaţie | Domeniu tipic | Valori implicite |
Bucătărie (m3/h) | > 72 | 108 |
Toaletă/grup sanitar - pe încăpere (m3/h) - pe arie pardoseală (m3/h m2) | > 24 > 5,0 | 36 7,2 |
SECŢIUNEA 3:4.3.3. Debitul de calcul pentru climatizare
(1)Debitul de aer de calcul pentru încăperile climatizate se calculează în scopul asigurării confortului termic.
(2)Debitul pentru asigurarea confortului termic se determină pentru compensarea sarcinii termice sensibile şi sarcinii de umiditate (sarcina latentă) a încăperii.
(3)Dacă instalaţia de climatizare asigură şi ventilarea încăperii, se calculează debitul de aer proaspăt de ventilare şi debitul de aer pentru asigurarea confortului termic (debitul de climatizare); instalaţia se va dimensiona la debitul cel mai mare, care devine debit de calcul. O parte din debitul de aer se poate recircula, în condiţiile din 7.2. În acest caz, debitul de calcul este numit în mod curent, debit total de aer pentru climatizare.
(4)Debitul de aer pentru climatizare se va determina pentru situaţia de răcire a încăperii.
(5)În încăperile în care nu se realizează controlul umidităţii, debitul de aer pentru climatizare se poate stabili numai pe baza sarcinii termice de căldură sensibilă a încăperii, Phis, folosind diferenţa de temperatură dintre aerul din zona ocupată, ThetaIDA şi cel introdus, ThetaSUP. Se va folosi astfel relaţia:
q = Phis / ca / (ThetaIDA - ThetaSUP) [kg/s] (4.3)
unde:
Phis - sarcina termică sensibilă a încăperii [kW];
ca - căldura specifică a aerului [kJ/(kg K)];
ThetaIDA - temperatura aerului din zona ocupată [K];
ThetaSUP - temperatura aerului introdus [K].
(6)În încăperile în care se realizează controlul umidităţii, debitul de aer pentru climatizare se va stabili pe baza sarcinii termice de căldură totală a încăperii, Phit (sensibilă şi latentă), folosind diferenţa de entalpie dintre aerul din zona ocupată, hIDA şi cel introdus, hSUP. Se va folosi astfel relaţia:
q = Phit / (hIDA - hSUP) [kg/s] (4.4)
unde:
Phit - sarcina termică totală (sensibilă şi latentă) a încăperii [kW];
hIDA - entalpia aerului din zona ocupată [kJ/kg];
hSUP - entalpia aerului introdus [kJ/kg];
(7)_
a)în încăperile în care aerul se introduce direct în zona ocupată, debitul de aer se va stabili pe baza sarcinii termice de căldură sensibilă din zona ocupată, Phioc, folosind diferenţa de temperatură dintre aerul introdus şi cel din zona ocupată. Se va folosi astfel relaţia:
q = Phioc / ca / (ThetaIDA - ThetaSUP) [kg/s] (4.5)
unde:
Phioc - sarcina termică a zonei de ocupaţie a încăperii, [kW];
ca - căldura specifică a aerului, [kJ/(kg_K)];
ThetaIDA - temperatura aerului din zona ocupată, [K];
ThetaSUP - temperatura aerului introdus, [K].
b)temperatura aerului evacuat se va determina în funcţie de bilanţul termic al întregii încăperi.
(8)În instalaţiile de climatizare "numai aer" care funcţionează cu aer recirculat, şi care alimentează cu aer mai multe încăperi, proporţia de amestec dintre aerul proaspăt şi aerul recirculat trebuie stabilită corespunzător situaţiei care conduce la cel mai mare raport dintre aerul proaspăt şi aerul recirculat.
(9)În situaţia circulaţiei aerului după schema "prin amestec", pentru a aprecia dacă debitul total de climatizare este corespunzător, se utilizează metoda schimburilor orare recomandate. Aceste schimburi orare pot fi utilizate şi pentru alegerea ventilo-convectoarelor. În Anexa 7 a prezentei reglementări tehnice, se indică numărul de schimburi orare de aer [h-1], pentru diferite destinaţii de încăperi.