Secţiunea 4 - 3.2.4. Sisteme de climatizare "aer-apă" - Normativ din 2023 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare - Indicativ I 5 - 2022
M.Of. 108 bis
În vigoare Versiune de la: 10 Martie 2023
SECŢIUNEA 4:3.2.4. Sisteme de climatizare "aer-apă"
SUBSECŢIUNEA 0:
(1)Sistemele de climatizare "aer - apă" pot funcţiona numai cu aer recirculat (decuplate de ventilare) sau cu aer proaspăt şi recirculat. După numărul conductelor de apă, sistemele de climatizare aer - apă pot fi cu două, trei sau patru conducte.
(2)După tipul aparatelor terminale, sistemele pot fi cu ventiloconvectoare sau cu aparate care folosesc principiul ejecţiei (ejectoare sau grinzi de răcire).
(3)Elementele componente ale instalaţiilor de apă răcită: conducte, armături, aparate etc. trebuie să răspundă din punct de vedere funcţional - presiune nominală, temperatură minimă - maximă, caracteristici şi performanţe funcţionale condiţiilor de exploatare; se protejează anticoroziv şi se izolează specific - fără contact direct cu elemente de susţinere metalice.
(4)Turnurile de răcire se montează la exterior, sau în cazuri foarte speciale la interior, cu racordare la circuitul de aer la exterior - numai pentru instalaţii de capacităţi reduse este posibilă datorită debitelor mari de aer; în orice caz amplasarea turnurilor de răcire se face cu luarea unor măsuri speciale de protecţie la zgomot a vecinătăţilor. Staţia de turnuri de răcire se racordează la canalizare pentru golire şi pentru purjare continuă şi se alimentează cu apă potabilă eventual tratată pentru acoperirea consumurilor de apă (evaporare, antrenare picături şi purjă continuă). Conductele de apă de răcire se protejează de expunerea la razele soarelui şi se vor izola pe traseele aparente exterioare lungi.
(5)În funcţie de capacitatea de răcire instalată, condiţiile de amplasare şi de realizare a centralei frigorifice, pot fi necesare instalaţii de ventilare pentru avarie şi pentru evacuarea căldurii degajate. Pentru amenajarea centralei frigorifice se vor respecta prevederile din ISO 5149-1.
SUBSECŢIUNEA 1:3.2.4.1. Sisteme de climatizare cu ventiloconvectoare
(1)Sistemul de climatizare cu ventiloconvectoare se poate utiliza la încăperi cu înălţimea de 2,5 - 5 m cu destinaţia de blocuri de locuinţe, vile, clădiri de birouri, hoteluri, spitale, restaurante, cofetării, braserii, bănci, săli de şedinţe, discoteci, amfiteatre, laboratoare, clădiri administrative, industria de mecanică fină, aeronautică, electronică.
(2)Trebuie evitată utilizarea ventiloconvectoarelor în încăperi cu sarcini termice mari (peste 23 W/m3), umiditate de peste 80%, praf sau noxe precum şi în săli cu cerinţe acustice deosebite (teatre, cinematografe, opere, filarmonici, săli de înregistrare audio-video etc.).
(3)Amplasarea ventiloconvectoarelor va ţine cont de arhitectura clădirii, posibilităţile de alimentare cu agent termic, nivelul de zgomot admis în încăperile climatizate, posibilităţile de evacuare a condensului.
(4)Ventiloconvectoarele carcasate se pot amplasa în încăperi unde nu există spaţiu suficient în tavanul suspendat şi unde există parapet cu o înălţime suficientă pentru a masca ventiloconvectoarele.
(5)Se va evita utilizarea ventiloconvectoarelor carcasate doar la pereţii exteriori ai clădirii, în spaţiile cu deschideri mari, unde acestea nu pot realiza o distribuţie uniformă a aerului tratat.
(6)Pentru aceste spaţii se vor utiliza ventiloconvectoare necarcasate, cu disponibil de presiune suficient pentru ca distribuţia aerului să se facă printr-o reţea cu guri de aer.
(7)Nu este admisă recircularea directă prin tavanul suspendat. Recircularea aerului se va face prin guri racordate la aspiraţia ventiloconvectorului. Aceasta restricţie nu se aplică în cazul în care aerul din încăpere este evacuat din tavanul suspendat către exterior, de exemplu, în cazul utilizării unităţilor locale compacte de ventilare cu recuperare de căldură.
(8)Alegerea gurilor de aer şi a conductelor de recirculare trebuie făcută astfel încât pierderea de sarcină să nu depăşească disponibilul de presiune al ventilatorului, de obicei maxim 40 Pa.
(9)Debitul de dimensionare pentru o anumită zonă termică, se stabileşte corespunzător treptei de turaţie medie a ventiloconvectoarelor, conform 4.3.3 (8) din prezenta reglementare tehnică.
(10)Evacuarea condensului se va face prin conducte proprii de evacuare. La racordarea lor trebuie să nu existe posibilitatea pătrunderii gazelor din sistemul de canalizare, în încăperi. Diametrul minim folosit va fi de 32 mm. Conductele de evacuare a condensului nu vor fi izolate termic.
(11)Alegerea ventiloconvectoarelor se va face astfel încât să se asigure integral necesarul de căldură şi de frig al încăperii sau a zonei climatizate din clădire.
(12)Sarcina termică de alegere a ventiloconvectoarelor se stabileşte după cum urmează:
a)sarcina sensibilă se determină pe baza bilanţului termic al încăperii (sau al zonei climatizate);
b)sarcina totală include sarcina sensibilă şi căldura degajată la condensarea vaporilor de apă pe suprafaţa bateriei de răcire.
(13)Sarcina termică a ventiloconvectoarelor va fi mărită, după caz, cu sarcina necesară pentru răcirea sau încălzirea aerului proaspăt.
(14)Se recomandă ca ventiloconvectoarele alese să realizeze sarcina termică şi frigorifică necesare pentru încăperea respectivă, pe treapta de turaţie medie.
(15)Ventiloconvectoarele utilizate vor trebui:
a)să asigure debitul de aer exterior necesar pentru încăperile care nu au un sistem de introducere independentă de aer proaspăt;
b)să asigure reglarea temperaturii aerului interior pentru fiecare încăpere în parte;
c)să respecte un nivel de zgomot corespunzător destinaţiei încăperii.
(16)Numărul de ventiloconvectoare şi amplasarea acestora se va stabili astfel ca jeturile de aer să asigure uniformitatea distribuţiei aerului în încăpere, evitând crearea unor zone de disconfort datorită curenţilor de aer.
(17)Alegerea ventiloconvectoarelor va ţine cont, când este posibil, de eventualitatea recompartimentării spaţiului climatizat.
(18)Alimentarea cu aer exterior se poate face prin:
a)"Kituri de aer proaspăt˝, în cazul în care ventiloconvectoarele sunt amplasate pe un perete exterior în care se pot practica orificii. Acestea vor fi prevăzute cu protecţie anti-îngheţ;
b)"Instalaţii individuale de aer proaspăt", care pot folosi pentru tratarea aerului ventiloconvectoare sau agregate locale de tratare, dimensionate pentru a trata aerul până la temperatura interioară. Aceste instalaţii vor fi prevăzute cu protecţie anti-îngheţ;
c)"Instalaţii centralizate de aer proaspăt" care vor fi dimensionate pentru a trata aerul până la temperatura interioară de calcul.
(19)În cazul utilizării unei "instalaţii centralizate de aer proaspăt", introducerea aerului se face prin racorduri la plenumul de aspiraţie al ventiloconvectoarelor sau la dispozitive care introduc aerul direct în încăpere.
(20)Conductele de agent termic se vor izola termic. Izolaţia conductelor de apă răcită se va face astfel încât, pe suprafaţa exterioară a izolaţiei să nu se producă condens. Izolaţia termică trebuie să fie impermeabilă la vaporii de apă pentru a nu se produce condens pe suprafaţa exterioară a conductelor. Conductele vor fi protejate anticoroziv.
SUBSECŢIUNEA 2:3.2.4.2. Climatizarea cu aparate de inducţie (ejectoconvectoare, grinzi de răcire)
(1)La utilizarea acestui tip de sistem, tratarea aerului proaspăt se va face în instalaţii centralizate. Debitul de aer proaspăt se va calcula conform 4.3.1 (2) din prezenta reglementare tehnică. Dacă debitul de aer primar necesar pentru funcţionarea ejectoconvectoarelor din sistem este mai mare decât debitul necesar de aer proaspăt, acesta va fi asigurat prin amestec cu aerul interior.
(2)Debitul de aer primar va fi distribuit către ejectocovectoare/grinzi de răcire prin conducte izolate termic şi fonic.
(3)Având în vedere caracteristicile ejectoconvectoarelor, sistemul se va folosi:
a)în încăperi cu degajări reduse de praf;
b)la clădiri unde există parapet pentru montajul ejectoconvectoarelor.
(4)Dacă încăperile au spaţii interioare mari, sistemul cu ejectoconvectoare se poate combina cu grinzi de răcire.
(5)Grinzile de răcire pot fi amplasate în interiorul încăperilor, aparent sau în tavanul suspendat al acestora.
(6)Sistemul de climatizare va fi prevăzut cu un dispozitiv (conductă) de evacuare a condensului.
SUBSECŢIUNEA 3:3.2.4.3. Climatizarea cu pompe de căldură pe buclă de apă
(1)Sistemul se recomanda la clădiri mari, cu încăperi distribuite pe zone termice care au simultan cerinţe de încălzire şi răcire.
(2)Agentul termic folosit la acest sistem de climatizare este apa care se vehiculează într-un circuit închis care constituie o "buclă de apă". În situaţia de iarnă, pompa de căldură utilizează apă cu o temperatură de cca. 20°C de la bucla de apă şi o răceşte până la o temperatură de cca 16°C. În situaţia de vară, sistemul funcţionează în regim de răcire când utilizează apă cu o temperatură de cca. 30°C, din bucla de apă şi o încălzeşte până la temperatura de 36°C. În situaţia de iarnă, apa este menţinută pe conducta de ducere la o temperatură mai mare de 16°C cu ajutorul unei surse de căldură. În situaţia de vară, un turn de răcire în circuit închis sau deschis va menţine temperatura apei din buclă mai mică de 35°C.
(3)Pentru climatizarea unor încăperi mari, se utilizează una sau mai multe pompe de căldură. Ele recirculă aerul din încăpere şi îl aduc la parametrii necesari pentru a asigura temperatura aerului interior în limitele prescrise.
(4)Pompele de căldură pot fi carcasate, care se montează aparent, similar ventiloconvectoarelor sau necarcasate, care se montează în tavane suspendate sau spaţii tehnice special amenajate (la debite mari).
(5)La montajul pompelor de căldură se va avea în vedere să existe posibilitatea de acces pentru operaţiile de întreţinere.
(6)Sistemul va avea o instalaţie de aer proaspăt dimensionată conform 4.3 din prezenta reglementare tehnică. Aerul proaspăt va fi introdus conform 5.1 din prezenta reglementare tehnică.
(7)Pentru fiecare pompă de căldură se montează vane de reglare şi de echilibrare cu posibilitatea de măsurare a debitului de agent termic.
(8)Bucla de apă se va realiza ca o reţea de distribuţie de tip inelar. Bucla de apă se poate proiecta în două variante:
a)fără acumulare - în acest caz debitul de apă vehiculat în buclă şi prin sursa de căldură sau prin turnul de răcire este constant;
b)cu acumulare a căldurii - acumularea se poate face într-un rezervor sau într-un boiler.