Partea ii - PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE CU APĂ A INCENDIILOR - Normativ din 2013 PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCŢIILOR, Partea a II a - INSTALAŢII DE STINGERE Indicativ P118/2 - 2013

M.Of. 595 bis

În vigoare
Versiune de la: 15 Noiembrie 2018
PARTEA II:PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DE STINGERE CU APĂ A INCENDIILOR
CAPITOLUL 1:4. Instalaţii cu hidranţi de incendiu interiori
SECŢIUNEA 1:Echiparea tehnică a clădirilor cu hidranţi de incendiu interiori
4.1._
(1)Echiparea tehnică cu hidranţi de incendiu interiori se realizează la:
a)clădiri închise din categoriile de importanţă excepţională A ori deosebită B;
b)clădiri înalte;
c)clădiri foarte înalte;
d)clădiri cu săli aglomerate;
e)clădiri de învăţământ sau cultură, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii;
(i)au capacitatea maximă simultană mai mare de 200 de persoane;
(ii)au aria construită mai mare de 600 m2 şi mai mult de 2 (două) niveluri supraterane;
f)clădiri pentru turism, precum şi cele cu destinaţia de cazare a elevilor, studenţilor, sportivilor, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
(i)au mai mult de 50 locuri de cazare;
(ii)au aria construită mai mare de 600 m2 şi mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane;
g)clădiri de sănătate/pentru supravegherea, îngrijirea ori cazarea/adăpostirea copiilor preşcolari, a bătrânilor, persoanelor cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
(i)au capacitatea maximă simultană mai mare de 50 de persoane;
(ii)au volumul mai mare de 2000 m3;
h)clădiri şi spaţii (o încăpere sau mai multe încăperi, inclusiv circulaţiile lor comune) pentru comerţ cu aria desfăşurată mai mare de 600 m2;
i)clădiri administrative ori de cult, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
(i)au capacitatea maximă simultană mai mare de 200 de persoane;
(ii)au aria construită mai mare de 600 m2 şi mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane;
j)clădiri de sport în care se pot afla simultan mai mult de 200 de persoane;
k)clădiri şi spaţii (o încăpere sau mai multe încăperi, inclusiv circulaţiile lor comune) de producţie şi/sau depozitare cu aria desfăşurată mai mare de 600 m2 şi risc mare sau foarte mare de incendiu;
l)clădiri şi spaţii (o încăpere sau mai multe încăperi, inclusiv circulaţiile lor comune) subterane, cu excepţia locuinţelor, având aria desfăşurată mai mare de 300 m2;
m)clădiri civile, cu excepţia locuinţelor şi a celor menţionate la lit. a)-l), având aria construită mai mare de 600 m2 şi mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane;
n)parcaje supraterane închise, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
(i)au mai mult de 10 autoturisme;
(ii)au peste 2 (două) niveluri;
o)parcaje supraterane deschise, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
(i)au mai mult de 50 de autoturisme;
(ii)au peste 2 (două) niveluri;
p)parcaje subterane conform prevederilor reglementării tehnice specifice în vigoare.
(2)În vederea echipării cu hidranţi de incendiu interiori, pentru clădirile cu funcţiuni mixte se stabileşte funcţiunea civilă ori de producţie şi/sau depozitare.

4.2.Enumerarea de la art. 4.1. nu este limitativă, investitorii putând stabili necesitatea echipării cu hidranţi interiori de incendiu şi pentru alte tipuri de clădiri.
4.3.În cazul clădirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de echipare cu hidranţi de incendiu interiori se stabileşte pentru fiecare compartiment de incendiu în parte, iar gospodăria de apă aferentă clădirii se dimensionează astfel încât să asigure sarcina hidrodinamică necesară cea mai mare şi debitul cel mai mare.
4.4.Nu se prevăd hidranţi de incendiu interiori atunci când apa nu este indicată ca substanţă de stingere şi când stingerea incendiului se asigură cu alte substanţe de stingere: gaze inerte, spumă, abur, pulberi, precum şi la construcţiile parter, cu destinaţia de producţie şi/sau depozitare, la care stingerea incendiului în interior se asigură de la hidranţii de incendiu exteriori cu debitele şi presiunile necesare, cu furtun având lungimea de maxim 40 m.
SECŢIUNEA 2:Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor cu hidranţi de incendiu interiori
4.5.Hidranţii de incendiu interiori se amplasează în locuri vizibile şi uşor accesibile în caz de incendiu, în funcţie de lungimea furtunurilor şi de geometria spaţiilor protejate ale clădirii, în următoarea ordine: lângă intrări în clădiri, în case de scări, în holuri sau în vestibuluri, pe coridoare, lângă intrarea în încăperi şi în interiorul acestora.
4.6._
(1)În sălile aglomerate, atunci când reţeaua interioară de alimentare cu apă a clădirii permite, se amplasează în sală un număr suficient de hidranţi de incendiu pentru a putea acţiona în fiecare punct al sălii cu cel puţin două jeturi, iar restul hidranţilor (necesari conform datelor din anexa nr. 3) se amplasează în exteriorul sălii, lângă uşi.
(2)În sălile de spectacole, atunci când distribuţia interioară a clădirii permite, se va amplasa, în sală, un număr suficient de hidranţi interiori pentru a putea acţiona în fiecare punct al sălii cu cel puţin un jet, iar restul hidranţilor necesari pentru realizarea cerinţelor trebuie să fie amplasaţi în exteriorul sălii, lângă uşi.
(3)Pe scenele amenajate ale sălilor de spectacole şi pe coridoarele de acces la scenă se prevede un număr suficient de hidranţi astfel încât să se poată acţiona simultan cu numărul de jeturi prevăzut în anexa nr. 3.
4.7.În clădirile civile înalte, definite conform reglementărilor specifice, hidranţii de incendiu interiori se amplasează numai pe coridoare, sau în încăperile tampon de acces în casele scării.
4.8.În clădirile civile foarte înalte definite conform reglementărilor specifice, se respectă următoarele:
a)hidranţii de incendiu se amplasează numai pe coridoare sau în încăperile tampon de acces în casele de scări;
b)conductele se leagă în inel şi se prevăd cu robinete de închidere, astfel încât să nu existe pericolul scoaterii din funcţiune a mai mult de 5 hidranţi pe nivel;
c)se prevăd robinete şi pe coloane, din 5 în 5 niveluri, sigilate în poziţia "normal deschis";
d)pentru alimentarea cu apă a instalaţiei interioare cu hidranţi de incendiu, direct de la pompele mobile de incendiu, se prevede o conductă cu Dn 100 mm, cu robinet de închidere, două clapete de sens şi două racorduri având cuplaj Storz cu diametrul de trecere de 65 mm, amplasate pe peretele exterior al clădirii, în nişe cu geam, marcate cu indicatoare la înălţimea de maximum 1.40 m de la nivelul trotuarului clădirii, racordată la conducta principală a reţelei de alimentare cu apă.
4.9.La clădirile monobloc, la care nu se poate asigura protecţia întregii suprafeţe de la hidranţii de incendiu exteriori, se prevăd hidranţi de incendiu interiori pe tunelurile speciale de evacuare.
4.10.În clădirile de producţie şi/sau depozitare hidranţii de incendiu interiori se prevăd pentru protecţia tuturor zonelor în care acest lucru este obligatoriu în condiţiile art. 4.1, compartimentate corespunzător cu elemente de construcţie rezistente la foc, potrivit reglementărilor specifice.
4.11.În clădirile închise ale depozitelor cu stive înalte (cu înălţime mai mare de 6 m), clădiri monobloc, gări, aerogări, metrou etc. se admite ca hidranţii de incendiu interiori, necesari pentru protejarea zonelor ce nu pot fi acoperite cu jeturile celor montaţi pe pereţi sau pe stâlpi, să fie amplasaţi la nivelul pardoselii sau îngropaţi în pardoseală, în cutii speciale, corespunzătoare.
4.12.Hidranţii de incendiu interiori se pot monta aparent sau îngropat, marcându-se corespunzător. Standardele de referinţă sunt ISO 3864/1,2, 3, 4 şi ISO 7010.
4.13.În lipsa iluminatului normal, identificarea hidranţilor trebuie să se facă prin iluminat de securitate pentru marcarea hidranţilor interiori.
4.14.Robinetul hidrantului de incendiu, împreună cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul său şi dispozitivele de refulare a apei, se montează într-o cutie, amplasată în nişă sau firidă în zidărie, la înălţimea de 0,80 m - 1,50 m măsurată de la pardoseală până la partea superioară a cutiei.

4.15.Nişele hidranţilor de incendiu interiori nu trebuie să străpungă pereţii rezistenţi la foc, pe cei care despart încăperi cu risc de incendiu diferit sau care delimitează căi de evacuare. În cazul în care se montează în nişă, rezistenţa la foc a peretelui, după montarea nişei, trebuie să rămână neschimbată.
4.16.Hidranţii de incendiu interiori se echipează cu furtunuri semirigide sau cu furtunuri plate şi cu ţevi de refulare universale montate la extremităţile furtunurilor pentru a forma, dirija şi controla jetul de apă (standarde de referinţă SR EN 671-1 sau SR EN 671-2).
4.17.Furtunurile semirigide trebuie să aibă unul din următoarele diametre interioare: 19 mm; 25 mm; 33 mm. Diametrul nominal al furtunului plat nu trebuie să depăşească 52 mm. Fac excepţie aplicaţiile specifice care permit alte valori.
4.18._
(1)Lungimea furtunului semirigid trebuie să fie de maxim 30 m.
(2)Lungimea furtunului plat trebuie să fie de maxim 20 m.
(3)Fac excepţie aplicaţiile specifice care permit alte lungimi ale furtunurilor.
4.19.Ţeava de refulare universală trebuie să permită următoarele poziţii de reglare: închidere şi jet pulverizat şi/sau jet compact. Când jetul pulverizat şi jetul compact sunt condiţionate, se recomandă să se poziţioneze jetul pulverizat între poziţia de închidere şi poziţia jetului compact.
4.20.Ţeava de refulare universală trebuie prevăzută cu un robinet de închidere a alimentării cu apă. Robinetul de închidere trebuie să fie cu supapă sau de alt tip cu deschidere lentă. Robinetul trebuie să se închidă prin acţionarea unei roţi de manevră în sens orar, iar sensul de deschidere trebuie marcat.
4.21.Pentru hidrantul interior de incendiu echipat cu furtun semirigid, tamburul trebuie dotat cu două flanşe circulare cu diametrul maxim de 800 mm şi cu sectoare interioare sau cu o bobină cu diametrul minim de 200 mm pentru furtunurile de 19 mm şi 25 mm şi cu diametrul minim de 280 mm pentru furtunurile de 33 mm. Tamburul trebuie să se rotească în jurul axei sale.
4.22._
(1)Suportul de furtun plat pentru hidrantul interior de incendiu, poate fi: cu tambur, cu furtun pliat de două sau cu furtun bobinat.
(2)Tamburul trebuie să se rotească în jurul axei sale în aşa fel încât să permită desfăşurarea liberă a furtunului. Tamburul interior trebuie să aibă diametrul minim de 70 mm, cu o fantă largă de cel puţin 20 mm în care se aşează cuta mediană din lungul furtunului.
4.23._
(1)Cutiile trebuie prevăzute cu o uşă şi pot fi echipate cu o încuietoare. Cutiile care pot fi zăvorâte, trebuie prevăzute cu un dispozitiv de deschidere în caz de urgenţă care să fie protejat cu ajutorul unui material transparent, care să poată fi spart cu uşurinţă. Robinetul de închidere cu supapă înşurubat până la capăt, trebuie poziţionat astfel încât să permită rămânerea a cel puţin 35 mm spaţiu liber în jurul diametrului exterior a roţii de manevră.
(2)Dacă dispozitivul de deschidere în caz de urgenţă este protejat printr-un geam frontal, acesta trebuie să poată fi spart cu uşurinţă, fără a exista riscul de a lăsa bucăţi sau corpuri ascuţite care să poată provoca rănirea celor care acţionează dispozitivul de deschidere în caz de urgenţă.
(3)Uşile cutiilor trebuie să se deschidă cu minimum 1700 pentru a permite furtunului să fie mişcat liber în toate direcţiile. Pentru anumite condiţii climatice este necesar să se prevadă cutia cu găuri cu ventilare corespunzătoare.
4.24.Alimentarea cu apă a hidranţilor de incendiu interiori, din construcţiile prevăzute cu instalaţii de apă potabilă sau industrială se poate face prin reţele separate sau comune, inelare ori ramificate.
4.25.Se prevăd reţele de distribuţie separate în următoarele situaţii:
a)la clădirile echipate cu instalaţii interioare cu sprinklere, sprinklere deschise, apă pulverizată sau ceaţă de apă;
b)la clădirile în care pentru apa potabilă sau industrială s-au utilizat reţelele de distribuţie din materiale plastice;
c)în cazurile în care presiunea necesară în instalaţiile pentru stingerea incendiilor este mai mare de 6 bar;
d)când, potrivit avizului societăţii de distribuţie a apei, nu se poate asigura debitul de apă pentru stins incendiul din conductele publice şi este necesar a se prevedea o gospodărie de apă proprie (rezervor cuplat cu staţie de pompare a apei) pentru debitul de incendiu;
e)în cazul reţelelor interioare cu hidranţi de incendiu pentru care este prevăzut timpul teoretic de funcţionare de 60 minute şi mai mult.
4.26._
(1)În reţelele instalaţiilor interioare de apă pentru incendiu, separate sau comune, se folosesc numai conducte metalice.
(2)Nu sunt admise conducte din materiale plastice.
4.27.Reţelele interioare care alimentează cu apă mai mult de 8 hidranţi de incendiu pe nivel se proiectează inelare. În distribuitorul reţelei de alimentare cu apă se prevede o conductă cu Dn100 mm cu robinet de închidere, două clapete de sens şi două racorduri fixe având cuplaj Storz cu diametrul de trecere de 65 mm pentru alimentarea de la pompele mobile de incendiu.

4.28.Reţelele inelare de conducte se prevăd cu robinete astfel încât, în caz de avarii, să nu se întrerupă funcţionarea a mai mult de 5 hidranţi pe un nivel al clădirii.
4.29.Robinetele de pe reţelele inelare se sigilează în poziţie «normal deschis», cu excepţia cazurilor în care sunt prevăzute dispozitive de acţionare de la distanţă.

4.30.Alimentarea cu apă a hidranţilor interiori se asigură la presiunile necesare menţionate în SR EN 671-1 sau SR EN 671-2, având în vedere şi presiunile minime indicate de producător, necesare asigurării debitului hidrantului.

4.31.Pentru reducerea presiunii la valorile admise se recomandă prevederea de regulatoare de presiune locale sau diafragme, amplasate înaintea hidranţilor respectivi.
4.32.Instalaţiile cu hidranţi de incendiu interiori se proiectează şi se execută astfel încât să poată fi acţionate operativ la izbucnirea incendiului. Se admite acţionarea electrică de la distanţă pentru pornirea pompelor şi operarea robinetelor.

4.33.Toate reţelele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor cu hidranţi interiori se proiectează şi se execută astfel încât să fie ferite de îngheţ, iar reviziile şi eventualele reparaţii să se poată face cu uşurinţă. Zonarea adâncimii maxime de îngheţ este prezentată în anexa 32.
4.34._
(1)Spaţiile cu pericol de îngheţ trebuie să fie echipate cu instalaţii cu hidranţi interiori în sistem aer-apă.
(2)Robinetului de secţionare (electrovană) care separă conducta de alimentare cu apă de conducta uscată se montează într-un spaţiu în care se asigură temperaturi de minim 40C.
(3)Instalaţiile cu hidranţi de incendiu, amplasate în spaţii cu pericol de îngheţ se echipează cu armături de golire, dispuse în imediata apropiere a robinetului de secţionare (electrovanei).
SECŢIUNEA 3:Dimensionarea instalaţiilor cu hidranţi de incendiu interiori
4.35.Timpul teoretic de funcţionare a instalaţiei de hidranţi interiori este de:
a)120 de minute pentru clădirile foarte înalte;
b)60 de minute pentru clădirile închise de importanţă excepţională şi deosebită, clădirile înalte, clădirile cu săli aglomerate, parcaje subterane cu patru niveluri sau mai mult;
c)30 de minute la parcaje subterane din categoriile P1 şi P2, definite conform reglementărilor tehnice specifice, care nu sunt echipate cu instalaţii de stingere cu sprinklere, parcaje supraterane închise cu mai mult de 10 autoturisme ori cu peste 2 (două) niveluri, parcaje supraterane deschise cu peste 2 (două) niveluri sau cu mai mult de 50 de autoturisme clădiri de producţie şi/sau depozitare care nu sunt echipate cu instalaţii de stingere cu sprinklere;
d)10 minute pentru celelalte categorii de construcţii echipate cu instalaţie de hidranţi interiori.

4.36._
(1)Numărul de hidranţi de incendiu interiori se determină ţinând seama de numărul de jeturi în funcţiune simultană, de lungimea furtunului hidrantului, configuraţia constructivă şi lungimea culoarelor de acces dintre utilaje, mobilier, agregate sau materiale depozitate.

(2)Numărul de jeturi în funcţiune simultană ai hidranţilor de incendiu interiori, în funcţie de destinaţiile şi caracteristicile clădirilor, este dat în anexa nr. 3.
(3)Jeturile simultane, trebuie obţinute de la hidranţii de incendiu situaţi pe acelaşi palier şi în acelaşi compartiment de incendiu al clădirii.
4.37._
(1)Fiecare punct din interiorul clădirii trebuie protejat cu cel puţin un jet.
(2)Prin excepţie de la alin. (1), se asigură protejarea fiecărui punct cu cel puţin două jeturi în funcţiune simultană în următoarele situaţii:
a)încăperi sau grupuri de încăperi cu risc mare şi foarte mare, precum şi la depozitele cu stive înalte (peste 6 m înălţime), care au un volum mai mare de 5.000 m3;
b)în clădiri civile (publice) înalte şi foarte înalte;
c)clădiri pentru comerţ cu volum mai mare de 5.000 m3;
d)săli aglomerate (numai sala şi, după caz, scena, depozitele şi atelierele anexe).
(3)Pentru clădirile (încăperile şi spaţiile) menţionate în anexa nr. 3, echipate cu instalaţii automate de stingere, se asigură protejarea cu un singur jet, cu excepţia clădirilor foarte înalte la care fiecare punct al clădirii să fie atins de cel puţin două jeturi simultane. Dimensionarea instalaţiei de hidranţi interiori se face după destinaţia şi caracteristicile clădirii protejate. Fac excepţie situaţiile din reglementările specifice în care este prevăzută stingerea cu mai multe jeturi, indiferent de echiparea cu instalaţii automate de stingere.

4.38._
(1)Debitele minime ale jetului compact şi pulverizat în funcţie de diametrele duzelor de refulare sau diametrele echivalente, la diferite presiuni disponibile ale apei în secţiunile de ieşire din robinetul hidrantului, pentru hidranţii de incendiu interiori, echipaţi cu furtunuri semirigide, sunt date în anexa nr. 4, iar pentru hidranţii de incendiu interiori echipaţi cu furtunuri plate, în anexa nr. 5.
(2)Valoarea presiunii în secţiunea robinetului de hidrant se verifică şi în declaraţia de performanţă, astfel încât să se asigure valorile minime ale debitului.

4.39.Presiunea minimă necesară la robinetul hidrantului de incendiu interior, trebuie să acopere pierderile totale de sarcină în furtun şi să asigure formarea unor jeturi de apă compacte sau pulverizate, cu debitele din anexa nr. 4, respectiv anexa nr. 5, în funcţie de diametrele duzelor de refulare sau diametrelor echivalente.
4.40.Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor instalaţiei de alimentare cu apă a hidranţilor de incendiu interiori, se determină astfel:
a)când alimentarea cu apă a hidranţilor de incendiu interiori se face printr-o reţea comună cu alimentarea cu apă potabilă sau industrială, debitul de calcul se determină adăugând la debitul de incendiu al hidranţilor (stabilit conform datelor din anexele nr. 4 şi nr. 5.) debitul de calcul de apă potabilă sau industrială stabilit conform reglementărilor specifice sau prescripţiilor tehnologice, cu excepţia a 85% din debitul de calcul necesar duşurilor şi a debitului pentru spălări tehnologice şi a pardoselilor, care nu se iau în calcul;
b)când alimentarea cu apă a hidranţilor de incendiu interiori se face printr-o reţea separată, debitul de calcul şi numărul de jeturi în funcţiune simultană, se determină conform datelor din anexele nr. 3, 4 şi 5.
4.41.Coloana de alimentare cu apă a hidranţilor de incendiu interiori are diametrul minim constant de 2 inch (ţoli) pe întreaga înălţime. Dacă reţeaua de hidranţi de incendiu interiori este comună cu instalaţiile sanitare coloana de alimentare cu apă potabilă se racordează la partea superioară la un punct de utilizare curentă a apei, pentru a se asigura circulaţia permanentă a apei în coloană.
4.42.Dimensionarea conductelor reţelei ramificate de alimentare cu apă a hidranţilor de incendiu interiori şi calculul pierderilor totale de sarcină (liniare şi locale) se efectuează mai întâi pe traseul principal de alimentare cu apă al reţelei, de la hidrantul de incendiu cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din întreaga instalaţie (amplasat cel mai depărtat pe orizontală de punctul de alimentare cu apă al reţelei şi având cota geodezică cea mai mare) spre punctul de alimentare cu apă al reţelei.
4.43.Ramificaţiile reţelei se dimensionează la presiunile disponibile ale apei din nodurile traseului principal.
4.44.În cazul în care rezultă necesitatea funcţionării simultane a două sau mai multe jeturi, se efectuează calculul hidraulic de echilibrare a reţelei, astfel încât să se asigure la hidranţii de incendiu în funcţiune simultană, debitele şi presiunile necesare pentru formarea jeturilor compacte, conice şi pulverizate.
4.45.La calculul hidraulic al reţelei inelare de conducte de alimentare cu apă a hidranţilor de incendiu interiori se asigură parametrii de funcţionare în cazul sectorizării reţelei.
4.46.La dimensionarea instalaţiilor cu hidranţi de incendiu interiori, pentru clădirile civile foarte înalte, se respectă următoarele:
a)se prevăd minimum două coloane de alimentare, dimensionate astfel încât fiecare să asigure un debit de apă pentru incendiu de minim 6,3 l/s pentru clădirile cu volum de până la 50.000 m3 şi de minim 8,4 l/s pentru clădirile cu un volum mai mare de 50.000 m3;
b)pe fiecare nivel se prevăd un număr de hidranţi care să asigure debitul minim de stingere, în funcţie de volumul construcţiei, amplasaţi, de regulă, unul faţă de altul la distanţe astfel încât fiecare punct al clădirii să fie atins de cel puţin două jeturi simultane, conform precizărilor din anexa nr. 3, alimentate de la coloane diferite.
4.47.Instalaţiile de hidranţi interiori pot fi alimentate cu apă, astfel:
a)direct de la grupul de pompare;
b)din reţeaua de apa de incendiu, comuna pentru alimentarea hidranţilor interiori şi exteriori, prin intermediul unui racord prevăzut cu clapeta de sens şi cu robinet de închidere sigilat în poziţia "deschis" sau cu două racorduri în cazul echipării cu mai mult de opt hidranţi pe nivel;
c)din reţeaua publică, dacă compania de apă certifică în scris funcţionarea reţelei la debitul şi presiunea necesare funcţionării instalaţiei de stingere a incendiilor.

4.48.Verificarea şi mentenanţa hidranţilor interiori se efectuează conform SR EN 671-3 sau o reglementare echivalentă.
CAPITOLUL 2:5. Coloane uscate
5.1.Coloanele uscate sunt instalaţii fixe, rigide, montate în interiorul construcţiilor, utilizate numai de serviciile pentru situaţii de urgenţă.
5.2.Echiparea construcţiilor cu coloane uscate este obligatorie la următoarele categorii de clădiri:
a)clădiri civile înalte şi foarte înalte, precum şi la clădiri cu săli aglomerate cu mai mult de două niveluri supraterane;
b)parcaje supraterane închise sau deschise cu mai mult de 4 (patru) niveluri, precum şi la parcajele subterane conform reglementării specifice;
c)clădiri civile subterane cu aria construită mai mare de 600 m2 şi cu două sau mai multe niveluri subterane;
d)construcţii de producţie şi/sau depozitare cu mai mult de 5 (cinci) niveluri supraterane.
e)clădiri de locuit colective cu mai mult de 5 (cinci) niveluri supraterane.

5.3.Echiparea construcţiilor cu coloane uscate nu exclude celelalte instalaţii de stingere cu apă a incendiilor, conform prevederilor din prezentul normativ.
5.4.Pentru alimentarea cu apă, se asigură accesul maşinilor serviciilor pentru situaţii de urgenţă în orice anotimp; distanţa de la calea de acces cea mai apropiată până la racordul de alimentare cu apă nu trebuie să depăşească 40 m.
5.5.Racordul având cuplaj Storz cu diametrul de trecere de 65 mm pentru alimentarea cu apă a coloanei uscate, se amplasează pe peretele exterior al clădirii şi se obturează cu un racord înfundat, la baza coloanei prevăzându-se un ventil de reţinere şi un robinet de golire. Robinetului de golire de la coloanele uscate din subsol trebuie să fie normal închis.
5.6.Racordul de alimentare cu apă al coloanei uscate se montează la loc vizibil, separat de orice alt racord, la o înălţime de maximum 1,5 m faţă de sol şi o înclinare de 45° faţă de verticală.
5.7.Pentru recunoaştere, racordul de alimentare se marchează prin indicator "COLOANĂ USCATĂ", conform modelului prezentat în figura 5.1.
Figura 5.1. Indicator pentru coloanele uscate
5.8.Se instalează coloană uscată independentă pentru fiecare casă de scară a clădirii. Conducta de legătură dintre racordul pentru autospeciale şi coloana uscată trebuie să fie orizontală şi cât mai scurtă, astfel proiectată încât să asigure golirea întregii cantităţi de apă. Această conductă trebuie să treacă prin locuri accesibile din subsol sau parter, fără a traversa tuneluri de cabluri electrice, ghene ale instalaţiilor sanitare sau golul liftului.

5.9.Coloana uscată propriu-zisă se montează în zona de acces a fiecărei case de scară, în casele scărilor sau în ghenele adiacente acesteia.
5.10.Coloana uscată poate fi aparentă sau îngropată. Când se montează mascat în grosimea peretelui, acesta trebuie să aibă o rezistenţă la foc conform reglementărilor specifice.
5.11.Traseul coloanei uscate este vertical, admiţându-se, în situaţii justificate tehnic, deviaţii locale.
5.12.Pentru recunoaştere, punctele de alimentare şi racordul se marchează corespunzător. Standardul de referinţă este ISO 3864/1,2, 3, 4 şi ISO 7010.
5.13.Coloanele uscate au diametrul de 75 mm şi racordurile pentru furtun având cuplaj Storz cu diametrul de trecere de 45 mm, pe fiecare nivel al clădirii.
5.14.Pe fiecare nivel, înaintea racordului pentru furtun, se prevede un robinet. Racordurile pentru furtun se amplasează pe casa scării sau în zonele de acces la scări, în funcţie de construcţie, astfel încât să poată servi fiecare nivel.
Înălţimea maximă de montaj a racordurilor pentru furtun este de 1,5 m faţă de pardoseală.
5.15.Este necesar să existe spaţiu suficient pentru racordarea furtunurilor şi manevrarea robinetelor.
5.16.Racordurile pentru furtun se pot monta aparent sau îngropat. Ele se marchează cu inscripţia: "RACORD INCENDIU", conform modelului prezentat în figura 5.2.
Figura 5.2. Indicator pentru racordurile pentru incendiu de la coloanele uscate
5.17.Se menţionează în proiect că presiunea de încercare a coloanelor uscate este de 1,5 ori presiunea de regim dar minimum 16 bar.
5.18.Coloanele uscate se execută din ţevi metalice protejate anticorosiv.
CAPITOLUL 3:6. Instalaţii cu hidranţi de incendiu exteriori
SECŢIUNEA 1:Echiparea tehnică cu hidranţi de incendiu exteriori
6.1._
(1)Reţelele de distribuţie a apei din centrele populate (localităţi) trebuie să fie echipate cu hidranţi exteriori, care trebuie să asigure condiţiile de debit şi presiune necesare stingerii incendiilor, potrivit prevederilor prezentului normativ şi celorlalte reglementări tehnice referitoare la instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor, după caz.

(2)În cazurile în care, conform avizului regiei/societăţii furnizoare de apă din centre populate (localităţi), reţelele nu asigură satisfacerea condiţiilor de debit şi presiune, se prevede rezervă de apă pentru incendiu, dimensionată conform art. 13.31 din prezentul normativ.
(3)Necesarul de apă pentru stingerea incendiilor la construcţiile precizate la alin. (2) poate fi asigurat prin extinderea reţelei de distribuţie din centrul populat (localitate), din reţelele de distribuţie şi rezerva proprie sau numai din rezerva proprie.
(4)Echiparea tehnică cu hidranţi exteriori se realizează la:
a)clădiri închise din categoriile de importanţă excepţională A ori deosebită B;
b)clădiri înalte;
c)clădiri foarte înalte;
d)clădiri cu săli aglomerate;
e)clădiri de sănătate/pentru supravegherea, îngrijirea ori cazarea/adăpostirea copiilor preşcolari, persoanelor în vârstă, persoanelor cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
(i)au capacitatea maximă simultană mai mare de 100 de persoane;
(ii)au peste 2 (două) niveluri şi aria construită mai mare de 600 m2;
f)clădiri de cultură sau învăţământ, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
(i)au capacitatea maximă simultană mai mare de 200 de persoane;
(ii)au mai mult de 2 (două) niveluri supraterane şi aria construită mai mare de 600 m2;
g)clădiri de sport în care se pot afla simultan mai mult de 300 de persoane;
h)clădiri de comerţ, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 1.250 m2;
i)clădiri administrative sau de cult, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
(i)au capacitatea maximă simultană mai mare de 200 de persoane;
(ii)au mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane şi aria construită peste 600 m2;
j)clădiri pentru turism, precum şi cele cu destinaţia de cazare a elevilor, studenţilor, sportivilor, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
(i)au mai mult de 100 de locuri de cazare;
(ii)cu aria construită mai mare de 600 m2 şi mai mult de 3 (trei) niveluri supraterane;
k)clădiri montane sau din Delta Dunării, cu capacităţi mai mari de 150 de locuri de cazare şi mai mult de 4 (patru) niveluri supraterane;
l)clădiri de producţie şi/sau depozitare, cu risc mare sau foarte mare de incendiu şi volumul peste 3.000 m3;
m)depozite deschise pentru materiale sau substanţe combustibile, cu aria construită mai mare de 1.200 m2;
n)parcaje subterane, potrivit reglementării specifice;
o)parcaje supraterane închise, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
(i)au mai mult de 10 autoturisme;
(ii)au peste 2 (două) niveluri;
p)parcaje supraterane deschise dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
(i)au mai mult de 50 de autoturisme;
(ii)au peste 2 (două) niveluri;
q)clădiri civile subterane, cu excepţia locuinţelor, având aria desfăşurată mai mare de 800 m2;
r)clădiri civile, cu excepţia locuinţelor, având un volum mai mare de 10.000 m3.
În vederea echipării cu hidranţi de incendiu exteriori, pentru clădirile cu funcţiuni mixte se stabileşte riscul de incendiu şi funcţiunea civilă ori de producţie şi/sau depozitare.

6.2._
(1)Pentru categoriile de construcţii precizate la art. 6.1 alin. (2), amplasate în intravilanul sau extravilanul centrelor populate (localităţilor) care nu sunt echipate cu reţele de alimentare cu apă, stingerea din exterior a incendiilor se asigură din gospodării proprii de apă şi reţele de distribuţie prevăzute cu hidranţi, alcătuite şi dimensionate corespunzător prezentului normativ.
(2)Hidranţii de incendiu exteriori nu sunt obligatorii pentru protecţia construcţiilor menţionate la art. 6.1 alin (4) amplasate izolat (la mai mult de 500 m de zone construite) şi care nu sunt echipate cu instalaţii de alimentare cu apă, precum şi la construcţii izolate de producţie sau depozitare cu arii construite sub 2000 m2 şi maximum două niveluri. În asemenea situaţii trebuie să se asigure posibilităţi de alimentare cu apă a pompelor mobile de intervenţie din surse naturale învecinate (râuri, lacuri, fântâni) sau din rezervoare (bazine).
(3)Reţelele de alimentare cu apă ale condominiilor cu peste 20 de unităţi individuale, definite potrivit legii locuinţei, care nu sunt racordate la reţele de alimentare cu apă a localităţilor, se prevăd cu hidranţi de incendiu exteriori.

SECŢIUNEA 2:Soluţii tehnice de realizare şi montare a instalaţiilor cu hidranţi de incendiu exteriori
6.3._
(1)Hidranţii exteriori pot fi subterani sau supraterani;
(2)Montarea cutiei obturatorului hidranţilor exteriori se face sub limita de îngheţ, conform anexei 32, măsurată de la partea superioară a cutiei până la suprafaţa terenului amenajat.
6.4.Conductele pe care se amplasează hidranţii de incendiu exteriori au următoarele diametre minime:
a)100 mm pentru hidranţii Dn 80 mm, standarde de referinţă SR EN 14384 sau SR EN 14339;
b)150 mm pentru hidranţii Dn 100 mm, standarde de referinţă SR EN 14384 sau SR EN 14339;
c)250 mm pentru hidranţii Dn 150 mm, standard de referinţă SR EN 14384.
6.5.Hidranţii de incendiu exteriori se dotează cu accesorii pentru trecerea apei în funcţie de scenariul de securitate la incendiu pentru situaţiile cele mai defavorabile, adoptate în proiect (la clădirea sau compartimentul de incendiu cu debitul cel mai mare, intervenţie la nivelul cel mai înalt etc.).
6.6.Pentru reţele a căror presiune nu poate asigura intervenţia directă, utilajul, accesoriile şi materialul de intervenţie se păstrează la serviciul privat/voluntar pentru situaţii de urgenţă, acolo unde aceste servicii sunt constituite, astfel încât să poată fi utilizate în caz de incendiu.

6.7.Reţelele exterioare de alimentare cu apă la care debitele şi presiunile disponibile asigură posibilitatea intervenţiei directe în caz de incendiu, de la hidranţii de incendiu exteriori, se dotează cu accesorii în conformitate cu normele de dotare. Aceste accesorii pot fi păstrate în cutii fixate pe pereţii construcţiilor sau pe cărucioare mobile adăpostite în încăperile serviciului de pompieri.
6.8.Jeturile de apă realizate cu ajutorul hidranţilor de incendiu exteriori trebuie să atingă toate punctele clădirilor (obiectivelor) protejate, considerând raza de acţiune a hidranţilor în funcţiune cu lungimea furtunului de:
a)maximum 120 m la reţelele de alimentare cu apă la care presiunea asigură lucrul direct de la hidranţi;
b)150 m în cazul folosirii motopompelor şi 200 m în cazul folosirii autopompelor.
6.9.Hidranţii de incendiu exteriori se amplasează la o distanţă de minimum 5 m de pereţii exteriori ai clădirilor pe care le protejează.
6.10._
(1)Hidranţii de incendiu exteriori racordaţi la reţelele la care presiunea apei se asigură cu ajutorul pompelor mobile, se amplasează la cel mult 2 m de marginea căilor de circulaţie.
(2)Hidranţii de incendiu exteriori racordaţi la reţelele de alimentare cu apă, ce se montează în spaţiile verzi ale ansamblurilor de locuinţe (reţele de serviciu), pot fi amplasaţi la o distanţă de maximum 6 m de la marginea căii de circulaţie.
(3)Hidranţii de incendiu exteriori racordaţi la reţelele de alimentare cu apă care au presiune suficientă pentru asigurarea intervenţiei directe (fără ajutorul pompelor mobile) se pot monta şi la distanţe mai mari faţă de calea de circulaţie.
(4)Hidranţii de incendiu subterani, nu se montează sub carosabilul străzilor.
(5)Se interzice acoperirea hidranţilor subterani cu asfalt sau orice alte materiale care conduce la imposibilitatea identificării sau utilizării acestora.
6.11.Hidranţii de incendiu subterani, care nu sunt montaţi sub trotuare pavate, se fixează în blocuri de beton. În toate cazurile în care este posibil se recomandă montarea hidranţilor de incendiu supraterani.
6.12.Poziţia hidranţilor de incendiu exteriori şi a căminelor de vane pentru instalaţii de incendiu se marchează prin indicatoare. Standardul de referinţă este ISO 3864/1,2,3, 4 şi ISO 7010.
6.13.Alimentarea cu apă a hidranţilor de incendiu exteriori se poate face prin unul din următoarele sisteme:
a)din reţele la care presiunea apei permite intervenţia la stingerea incendiului, cu linii de furtun racordate direct de la hidranţi. Acest sistem se recomandă să se prevadă atunci când incendiul poate evolua rapid datorită combustibilităţii elementelor de construcţie şi a materialelor utilizate sau depozitate (depozite de cherestea, paie, stuf, lichide combustibile etc.), precum şi în cazul când nu se dispune de suficient personal şi de utilaje mobile de intervenţie;
b)din reţele la care presiunea apei la hidranţii de incendiu exteriori (măsurată la suprafaţa terenului) nu permite stingerea incendiului fără pompe mobile de intervenţie. La aceste reţele presiunea apei nu trebuie să fie mai mică de 0,7 bar.
6.14.Se admite asigurarea cu apă direct din bazine, rezervoare şi alte surse naturale cu ajutorul pompelor mobile de stins incendiu (autopompe sau motopompe) din dotarea serviciului propriu de pompieri pentru:
a)construcţii şi instalaţii de producţie şi/sau depozitare cu risc de incendiu mare, mijlociu şi mic cu suprafaţa incintei mai mică de 20 ha şi care necesită pentru stingerea incendiilor din exterior un debit de apă de cel mult 20 l/s.;
b)depozite de material lemnos situate în afara incintelor de producţie sau a centrelor populate, care necesită pentru stingerea incendiilor din exterior un debit de apă de maximum 35 l/s.;
c)grupuri de clădiri cu maximum 5000 locuitori;
d)colonii de cazare temporară pentru maximum 1000 locuri.
6.15.Atunci când este indicat din punct de vedere tehnico-economic şi al protecţiei împotriva incendiilor, se poate adopta un sistem combinat de reţele sau reţele şi bazine (rezervoare).
6.16._
(1)Racordurile fixe ale hidranţilor de suprafaţă trebuie să aibă cuplaj Storz cu diametrul de trecere de 65 mm, iar mecanismul de acţionare trebuie să poată fi manevrat prin intermediul unei chei fixe, sau printr-o roată de mână.
(2)Culoarea hidrantului exterior suprateran trebuie să fie "roşu" conform ISO 3864:1,2, 3, 4, ISO 7010 şi SR ISO 6309.
6.17.Acolo unde acesta este instalat, capacul hidrantului trebuie să fie fixat sigur în poziţie în timpul folosirii uzuale. Mijloacele de fixare trebuie să fie construite astfel încât să permită îndepărtarea capacului de către utilizatori autorizaţi dar şi să prevină îndepărtarea neintenţionată. Proiectul nişei capacului tijei trebuie să fie adecvat cu capătul tijei ventilului.
6.18._
(1)Hidranţii de incendiu subterani prin construcţie trebuie să permită racordarea hidrantului portativ prin rotire spre dreapta, standard de referinţă STAS 698-86 şi a hidrantului portativ cu robinete, standard de referinţă STAS 697-82.
(2)Acţionarea hidranţii de incendiu subterani trebuie să se realizeze cu ajutorul cheii pentru hidranţi, standard de referinţă STAS 696-80 sau de alte dispozitive nedemontabile, montate pe hidrant.
(3)Garnitura tijei hidrantului subteran trebuie să fie conform STAS 7277-86 sau SR 7278:1999 sau cu reglementări echivalente.
SECŢIUNEA 3:Dimensionarea instalaţiilor cu hidranţi de incendiu exteriori
6.19.Timpii teoretici de funcţionare pentru hidranţii exteriori şi tunurile de apă sunt de:
a)120 de minute pentru clădirile din categoria de importanţă normală şi cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV sau V: clădirile civile, clădiri de producţie şi/sau depozitare şi clădiri cu funcţiuni mixte;

b)180 minute pentru clădirile de importanţă excepţională şi deosebită, clădirile înalte şi foarte înalte, clădiri cu săli aglomerate, clădiri de importanţă normală şi cu nivel de stabilitate la incendiu I sau II: construcţii civile, clădiri de producţie şi/sau depozitare, clădiri cu funcţiuni mixte, tunuri de apă şi racordurile fixe montate în bloc, depozite deschise precum şi clădirile agrozootehnice;
c)240 minute pentru rafinării, combinate petrochimice, protejate cu instalaţii fixe;
d)360 minute pentru rafinării, unităţi petrochimice, protejate cu instalaţii mobile.
6.20.Numărul, tipul, distanţele de amplasare şi debitul specific al hidranţilor exteriori pentru stingerea incendiilor se stabilesc astfel încât, debitul de calcul al conductei de distribuţie a apei pentru stingerea din exterior a incendiului, Qie [l/s], să fie asigurat pentru fiecare compartiment de incendiu, ţinând seama de schema adoptată pentru stingerea incendiilor (cu pompe mobile sau cu linii de furtun racordate direct la hidranţii exteriori).
6.21.Numărul hidranţilor exteriori se determină astfel încât fiecare punct al clădirilor să fie atins de numărul de jeturi în funcţiune simultană, debitul însumat al acestora trebuind să asigure debitul de apă de incendiu prescris pentru fiecare tip de clădire.
6.22.Numărul de incendii simultane care pot avea loc pe teritoriile operatorilor economici se stabileşte astfel:
a)dacă suprafaţa teritoriului este mai mică de 150 ha, un incendiu;
b)dacă suprafaţa teritoriului este mai mare de 150 ha, se consideră două incendii simultane, alegând două clădiri sau instalaţii care necesită cele mai mari debite de apă de incendiu;
c)dacă în zona sau platforma industrială având o suprafaţă mai mare de 150 ha, se află mai mulţi operatori economici, fiecare cu incinta mai mică de 150 ha, alimentate cu apă prin reţele comune, reţelele din fiecare incintă trebuie să fie calculate considerând un singur incendiu, iar reţelele comune pentru două incendii simultane care necesită cele mai mari debite de apă;
d)pentru zone industriale cu suprafaţa mai mare de 300 ha, numărul de incendii simultane trebuie să fie stabilit de comun acord cu Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
e)pentru depozite sau grupe de depozite de cherestea, buşteni, traverse, lemne de foc şi depozite de cărbuni, având o suprafaţă mai mare de 20 ha, trebuie să se ia în calcul două incendii simultane, considerând două sectoare diferite care necesită debitele cele mai mari.
6.23.Numărul de incendii simultane pentru centre populate şi zone industriale, în cazul în care se asigură alimentarea cu apă rece prin reţele comune, se stabileşte astfel:
a)pentru centrele populate cu mai puţin de 10.000 locuitori şi o zonă industrială cu suprafaţa până la 150 ha, se consideră un singur incendiu, la centrul populat sau la zona industrială, unde debitul de incendiu este cel mai mare;
b)pentru centrele populate cu populaţia cuprinsă între 10.000 şi 25.000 locuitori având şi o zonă industrială cu suprafaţa până la 150 ha, trebuie să se considere două incendii simultane, unul la centrul populat şi unul la zona industrială, sau amândouă la centrul populat, dacă rezultă în ultimul caz un debit mai mare;
c)pentru centrele populate cu mai puţin de 25.000 locuitori şi o zonă industrială având suprafaţa peste 150 ha, trebuie să se ia în calcul două incendii simultane, unul la centrul populat şi unul la zona industrială sau ambele la centrul populat sau zona industrială, corespunzătoare debitului de incendiu cel mai mare;
d)pentru centrele populate cu populaţia egală sau mai mare de 25.000 locuitori, având o zonă industrială cu suprafaţa mai mare de 150 ha, numărul incendiilor simultane şi debitele de calcul se stabilesc separat pentru centrul populat, pe baza datelor din anexa nr. 6 şi separat pentru zona industrială, după care se însumează debitele de apă pentru incendiu.
6.24.Repartizarea incendiilor simultane se face astfel încât un incendiu să revină unei suprafeţe locuite de cel mult 10.000 locuitori.
6.25._
(1)Distanţele de amplasare a hidranţilor de incendiu exteriori se stabilesc în funcţie de raza de acţiune a hidranţilor care se consideră de 120 m când presiunea apei necesară la hidranţi este asigurată de reţeaua exterioară, de (100...150) m în cazul folosirii motopompelor, funcţie de performanţele tehnice ale acestora şi de 200 m în cazul folosirii autopompelor. La stabilirea distanţelor de amplasare a hidranţilor exteriori pentru incendiu trebuie să se ţină seamă şi de faptul că înălţimea protejată a clădirilor din exterior nu depăşeşte 45 metri.
(2)Amplasarea hidranţilor de incendiu exteriori în localităţi se asigură conform reglementării tehnice specifice.

6.26.Hidranţii exteriori de incendiu ai reţelelor de joasă presiune se amplasează la 2 m de bordura părţii carosabile a drumului;
6.27.În terenurile sensibile la umezire pe lângă distanţele impuse de condiţiile de siguranţă trebuie să se ţină seamă că distanţa faţă de clădiri să fie de o dată şi jumătate înălţimea stratului de pământ sensibil la umezire.
6.28.Debitul specific al unui hidrant exterior pentru incendiu se consideră de 5 l/s. În lipsa unor măsurători asupra variaţiei debitului hidranţilor de incendiu exterior fără furtun, acesta poate fi stabilit în funcţie de presiunea din reţeaua de alimentare cu apă.
6.29.Presiunea minimă la hidranţii de incendiu exteriori de la care se intervine direct pentru stingere, trebuie să asigure realizarea de jeturi compacte de minimum 10 m lungime, ţeava de refulare acţionând în toate punctele, cele mai înalte şi cele mai depărtate ale acoperişului (stivelor), cu un debit de minimum 5 l/s.
6.30.Presiune minimă (măsurată la suprafaţa terenului) la hidranţii exteriori de la care intervenţia pentru stingere se asigură folosind pompe mobile, trebuie să fie de minimum 0,7 bar (7 mH2O).
6.31.Debitul de calcul pentru stingerea din exterior a incendiilor şi numărul de incendii simultane pentru centre populate se determină pe baza datelor din anexa nr. 6.
6.32.În cazul în care operatorii economici sau zonele industriale au instalaţii comune cu centrele populate, la determinarea numărului de calcul al incendiilor simultane se iau în considerare şi prevederile din SR 1343-1:2006.
6.33.Debitul de calcul al reţelelor exterioare comune de alimentare cu apă pentru nevoi menajere, industriale şi pentru stingerea incendiilor, se determină cu relaţia:
în care:
q'ci - este debitul de calcul al instalaţiei interioare pentru fiecare clădire sau grup de clădiri de acelaşi fel, la care nu s-a luat în calcul 85% din debitul de apă necesar duşurilor sau băilor şi debitul pentru spălarea utilajului tehnologic şi pardoselilor, în l/s;
q'ce - debitul de calcul al consumatorilor din exteriorul clădirilor mai puţin debitul de apă necesar pentru stropit străzile şi spaţiile verzi, în l/s;
qie - debitul hidranţilor exteriori pentru toate incendiile simultane, în l/s;
Kp = 1,10 - coeficient pentru acoperirea pierderilor de apă.
6.34.Dacă debitul de calcul pentru alimentarea cu apă a instalaţiilor interioare pentru stingerea incendiilor este mai mare decât debitul de calcul pentru hidranţii exteriori de incendiu, prin aplicarea relaţiei de la art. 6.33 se poate obţine un debit de calcul mai mic decât cel necesar şi pentru evitarea subdimensionării reţelei exterioare se verifică debitul de calcul cu relaţia:
în care q'ie este debitul de calcul al hidranţilor exteriori calculat pentru numărul de incendii simultane mai puţin un incendiu, qii este cel mai mare debit de calcul al instalaţiilor interioare de stingere a incendiilor iar q'ci, q'ce şi Kp au semnificaţiile din relaţia de la art. 6.33.
6.35.Debitul de calcul pentru un incendiu, al conductelor de distribuţie care alimentează cu apă două sau mai multe sisteme de stingere (protecţie) a incendiilor, se determină, după caz, prin însumarea debitelor de calcul ale instalaţiilor prevăzute să funcţioneze simultan.
6.36.Calculul hidraulic de dimensionare şi de determinare a pierderilor totale de sarcină ale apei, în conductele reţelelor ramificate, se efectuează mai întâi pentru traseul principal (cel mai defavorabil), determinându-se sarcina hidrodinamică necesară a apei reci în punctul de racord al reţelei exterioare la conducta de serviciu a sistemului de alimentare cu apă a localităţii, Hnec [mh2O], iar ramificaţiile se dimensionează în limitele sarcinilor disponibile din nodurile respective ale traseului principal. Sarcinile în exces se pot prelua prin robinete de reglaj sau prin diafragme calibrate, dimensionate corespunzător.

6.37.Calculul hidraulic al reţelelor exterioare inelare, se efectuează prin metoda compensării pierderilor totale de sarcină pe fiecare inel al reţelei.
6.38.Debitul specific al unui hidrant exterior şi debitul de calcul al instalaţiei se determină în funcţie de lungimea jetului compact necesar intervenţiei, destinaţia şi caracteristicile construcţiei protejate.
6.39.Lungimea jetului compact se alege conform Anexei 14bis astfel încât să se asigure intervenţia pentru stingerea în cele mai îndepărtate puncte combustibile din spaţiul încăperilor.
6.40._
(1)Debitele de apă pentru stingerea din exterior a incendiilor, qie, la clădiri civile cu excepţia locuinţelor sunt date în anexa nr. 7, la clădirile de producţie şi depozitare în anexa nr. 8, la clădirile monobloc în anexa nr. 9, la depozitele deschise de cherestea în anexa nr. 10 la depozitele de buşteni, traverse de cale ferată şi lemne de foc în anexa nr. 11, la depozitele de rumeguş şi tocătură de lemn în anexa nr. 12, la depozitele de talaş în anexa nr. 13 şi la depozitele de cărbuni în anexa nr. 14.
(2)Debitele de apă pentru stingerea din exterior a incendiilor la construcţiile agrozootehnice sunt:
a)5 l/s pentru construcţii cu nivel I şi II de stabilitate la incendiu, precum şi pentru construcţii cu nivel III-V de stabilitate la incendiu cu volum mai mic de 1.000 m3 fiecare;
b)10 l/s pentru construcţii cu nivel III-V de stabilitate la incendiu, cu volum de peste 1.000 m3 fiecare.

6.41.Presiunea minimă necesară la ţevile de refulare trebuie să acopere pierderile de sarcină pe furtun şi să asigure realizarea debitului specific şi lungimea jetului compact necesar intervenţiei, conform art. 6.38.
6.42.Numărul, tipul, amplasarea şi debitul specific al hidranţilor exteriori se stabilesc astfel încât să se asigure debitul pentru fiecare compartiment de incendiu, ţinând seamă de soluţia tehnică adoptată pentru stingerea incendiilor, dacă se asigură de la pompe mobile sau cu linii de furtun racordate direct la hidranţii exteriori.
CAPITOLUL 4:7. Instalaţii de stingere a incendiilor cu sprinklere
SECŢIUNEA 1:Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor cu sprinklere standard. Încadrarea clădirilor şi spaţiilor protejate de instalaţii (sisteme) automate cu sprinklere standard, în clase de pericol de incendiu
7.1._
(1)Echiparea tehnică cu instalaţii automate de stingere a incendiilor, tip sprinkler, se asigură la:
a)clădiri civile închise din categoriile de importanţă excepţională A ori deosebită B, având densitatea de sarcină termică mai mare sau egală cu 420 MJ/m2;
b)clădiri înalte, cu excepţia locuinţelor;
c)clădiri foarte înalte, cu excepţia locuinţelor;
d)platouri de filmare închise, studiouri de televiziune şi scene amenajate în construcţii închise, cu arii mai mari de 150 m2, inclusiv buzunarele, depozitele şi atelierele anexă ale acestora;
e)clădiri închise sau încăperi subterane pentru comerţ, cu aria desfăşurată mai mare de 500 m2 şi densitatea de sarcină termică mai mare sau egală cu 420 MJ/m2;
f)clădiri închise sau încăperi supraterane pentru comerţ, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 1.500 m2 şi densitatea de sarcină termică mai mare sau egală cu 840 MJ/m2;
g)clădiri închise sau încăperi de producţie dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:
(i)au risc mare sau foarte mare de incendiu;
(ii)au densitatea de sarcină termică mai mare sau egală cu 420 MJ/m2;
(iii)au aria desfăşurată de peste 2.000 m2;
h)clădiri închise sau încăperi de depozitare, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:
(i)au densitatea de sarcină termică mai mare sau egală cu 840 MJ/m2;
(ii)au aria desfăşurată de peste 600 m2;
i)parcaje subterane conform reglementărilor tehnice specifice;
j)parcaje supraterane închise, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
(i)au mai mult de 50 de autoturisme;
(ii)au mai mult de 3 (trei) niveluri;
(iii)sunt dispuse în clădiri înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, indiferent de numărul autoturismelor;
k)alte clădiri civile închise, cu excepţia locuinţelor, având aria construită mai mare de 1.250 m2 şi densitatea de sarcină termică mai mare sau egală cu 840 MJ/m2;
l)spaţii (o încăpere sau mai multe încăperi, inclusiv circulaţiile lor comune) cu destinaţia de discotecă sau club, cu aria desfăşurată mai mare de 1.000 m2.
(2)În cazul clădirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de echipare cu instalaţii automate de stingere a incendiilor, tip sprinkler, se stabileşte pentru fiecare compartiment de incendiu în parte, cu excepţia clădirilor înalte şi foarte înalte.

7.2.Enumerarea echipării cu instalaţii automate de stingere precizate la pct. 7.1, este minimală. Investitorii pot prevedea şi în alte situaţii astfel de instalaţii, în funcţie de pericolul şi/sau riscul de incendiu, amplasare, contribuţia la foc, valoarea clădirii şi a bunurilor protejate etc.
7.3.Nu se prevăd instalaţii automate de stingere tip sprinkler în cazurile în care stingerea incendiului se asigură cu instalaţii automate de stingere cu alte substanţe prevăzute în prezenta reglementare tehnică: gaze, pulbere, spumă, aerosoli, abur, apă pulverizată, ceaţă de apă etc., precum şi atunci când apa nu este indicată ca substanţă de stingere, situaţie în care se prevăd instalaţii automate de stingere cu alte substanţe prevăzute în normativ.

7.4._
(1)Clădirile şi spaţiile care urmează a fi protejate de sisteme automate cu sprinklere trebuie încadrate în clase de pericol de incendiu, după cum urmează:
a)pericol mic de incendiu - LH;
- spaţii cu sarcina termică mică şi materiale cu combustibilitate scăzută delimitate de elemente rezistente la foc cel puţin 30 min cu suprafaţa maximă de 126 m2;
- pentru exemple trebuie consultată anexa nr. 15 (conform EN 12845).
b)pericol mediu de incendiu - OH, care se împarte în 4 subgrupe:
- OH1, pericol mediu grupa 1;
- OH2, pericol mediu grupa 2;
- OH3, pericol mediu grupa 3;
- OH4, pericol mediu grupa 4.
(2)Materialele pot fi depozitate în încăperi încadrate în clasele de pericol mediu de incendiu OH1, OH2 şi OH3 dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
- protecţia întregii încăperi trebuie proiectată conform clasei OH3 minimum;
- nu trebuie depăşită înălţimea maximă de depozitare stabilită în tabelul 7.1;
- aria maximă de depozitare a unei stive trebuie să fie de maximum 50 m2 la cel puţin 2,4 m de orice alt loc de depozitare a unei alte stive.
TABEL 7.1
Înălţimea maximă de depozitare pentru clasele de pericol mediu OH1, OH2 şi OH3

Categorie de depozitare

Înălţime maximă de depozitare (a se vedea nota 1), m

Vrac sau stivuite (ST1)

Alte tipuri de depozitare (ST2 - ST6)

Categoria I

4,0

3,5

Categoria II

3,0

2,6

Categoria III

2,1

1,7

Categoria IV

1,2

1,2

NOTĂ - Pentru înălţimile de stocare care depăşesc aceste valori spaţiile se consideră că sunt cu pericol mare. De asemenea sunt aplicabile prevederile art. 7.2 din SR EN 12845+A2:2009

(3)Modurile de depozitare se clasifică după cum urmează (fig. 7.1):
- ST1: vrac sau stivă;
- ST2: palete pe un singur rând, cu alei cu lăţimea mai mare de 2,4 m;
- ST3: palete pe mai multe rânduri (inclusiv duble);
- ST4: stelaje;
- ST5: rafturi cu lăţime mai mică sau egală cu 1 m;
- ST6: rafturi cu lăţime cuprinsă între 1 m şi 6 m.
Figura 7.1. Moduri de depozitare conform (conform EN 12845): 1 - vrac sau stive (ST1); 2 - depozitare pe rafturi (ST4); 3 - depozitare pe paleţi (ST2); 4 - depozitare pe paleţi (ST3); 5 - rafturi solide sau cu goluri (ST5/6).
(4)Pentru ca instalaţia cu sprinklere să fie eficientă trebuie îndeplinite cerinţele de limitare şi protecţie pentru diverse moduri de depozitare, prezentate în tabelul 7.2.
(5)Se încadrează în pericol mediu de incendiu OH locurile unde sunt procesate sau fabricate materiale combustibile cu o sarcină termică medie şi combustibilitate medie.
(6)Pentru exemple trebuie consultată anexa nr. 15.
(7)Când procesul desfăşurat în clădire este încadrat la OH4, zona trebuie tratată ca fiind de pericol mare de incendiu HHS (depozitare cu pericol ridicat).
c)spaţii de producţie cu pericol mare de incendiu - HHP, care se împarte în 4 subgrupe:
- HHP1 Activităţi cu pericol mare grupa 1;
- HHP2 Activităţi cu pericol mare grupa 2;
- HHP3 Activităţi cu pericol mare grupa 3;
- HHP4 Activităţi cu pericol mare grupa 4.
(8)Clasele de activităţi cu pericol mare de incendiu acoperă activităţile unde materialele implicate au o sarcină termică mare şi combustibilitate mare şi incendiile au o dezvoltare rapidă sau intensă.
(9)În cazul în care zone cu pericol de incendiu diferit comunică între ele, criteriile de proiectare pentru zona cu pericol mare de incendiu trebuie aplicate şi cel puţin primelor două conducte ale instalaţiei cu sprinklere din zona cu pericol mediu sau mic de incendiu.
d)depozite cu pericol mare de incendiu - HHS, care se subîmpart în 4 categorii:
- HHS1 depozite cu pericol mare categoria I;
- HHS2 depozite cu pericol mare categoria II;
- HHS3 depozite cu pericol mare categoria III;
- HHS4 depozite cu pericol mare categoria IV.
7.5._
(1)Metodologia de clasificare pe categorii a mărfurilor depozitate este redată în ANEXA B din standardul SR EN 12845+A2:2009. Lista alfabetică a produselor depozitate şi categoriilor depozitate este redată în ANEXA 15 tabelul 15.4, identică cu Anexa C din standardul SR EN 12845. Protecţia pentru mai multe riscuri speciale, este redată în ANEXELE E, F şi ANEXA G la standardul SR EN 12845+A2:2009.
(2)Pentru a determina criteriile de proiectare a instalaţiei cu sprinklere necesare pentru protecţia contra incendiului a mărfurilor depozitate trebuie urmată procedura redată în figura 7.2.
7.6.Clasele de depozite cu pericol mare de incendiu acoperă depozitele de mărfuri în care înălţimea de depozitare depăşeşte limitele date în tabelul 7.1.
TABEL 7.2
Cerinţe de limitare şi protecţie pentru diverse moduri de depozitare (standard de referinţă SR EN 12845)

Mod de depozitare

Limitări

Protecţie suplimentară faţă de sprinklere la plafon sau acoperiş

Note aplicabile

ST1

Depozitarea trebuie să se facă în stive care nu depăşesc suprafaţa de150 m2 pentru C III şi C IV

Nu este cazul

2,3

ST2

Rânduri unice la intervale de 2,4 m

Nu este cazul

2

ST3

Depozitarea se limitează la stive care nu depăşesc suprafaţa de 150 m2

Nu este cazul

2

ST4

Intervalul dintre rânduri este egal sau mai mare de 1,2 m

Sunt recomandate sprinklere intermediare

1,2

Intervalul dintre rânduri este mai mic de 1,2 m

Sunt obligatorii sprinklere intermediare

1

ST5

Fie intervalul dintre rânduri este mai mare de 1,2 m, fie stivele de depozitare nu depăşesc suprafaţa de 150 m2

Sunt recomandate sprinklere intermediare

1,2

ST6

Fie intervalul dintre rânduri este mai mare de 1,2 m, fie stivele de depozitare nu depăşesc suprafeţe mai mari de 150 m2

Sunt obligatorii sprinklere intermediare sau, dacă este imposibil, trebuie instalate despărţituri verticale incombustibile şi continui pe toată înălţimea, longitudinal şi transversal pentru fiecare raft

1, 2

Notă 1: Când tavanul este la mai mult de 4 m de materialele depozitate, trebuie utilizate sprinklere de rafturi.

Notă 2: Stivele de depozitare trebuie separate de un interval de cel puţin 2,4 m.

Notă 3: Stivele de depozitare nu trebuie să depăşească suprafaţa de 150 m2 pentru C I şi C II

7.7.Pericolul total de incendiu al mărfurilor depozitate se determină în funcţie de combustibilitatea materialelor stocate, inclusiv ambalajele lor şi modul de stocare (ST1 + ST6).
7.8._
(1)Riscul general de incendiu al mărfurilor depozitate (definite ca produs şi ambalajul său) este o funcţie de sarcina termică (kW) care la rândul ei este o funcţie de căldura de ardere (kJ/kg) şi de viteza de ardere (kg/s).
(2)Căldura de ardere este determinată de materialul sau de amestecul de materiale din care sunt făcute mărfurile. Viteza de ardere este determinată atât de materialele implicate, cât şi de configuraţia materialului.
SECŢIUNEA 2:Condiţii tehnice generale pentru echiparea clădirilor cu instalaţii automate cu sprinklere
7.9.Distanţa dintre materialele combustibile depozitate în aer liber şi clădirea ce urmează a fi protejată de instalaţia cu sprinklere trebuie să corespundă prevederilor de reglementare în vigoare la locul de utilizare. Unde nu este reglementată, distanţa dintre materialele combustibile depozitate în aer liber şi clădirile protejate de instalaţia sprinkler trebuie să fie de 1,5 ori înălţimea materialului depozitat dar nu mai mică de 10 m.
7.10._
(1)Pereţii care despart compartimente protejate cu instalaţii cu sprinklere şi compartimente neprotejate trebuie să aibă rezistenţa la foc specificată de legislaţia în vigoare dar nu mai puţin de EI 60. Uşile trebuie să aibă un dispozitiv de închidere automată sau să se închidă automat în caz de incendiu, minimum EI1 60 - C.
(2)O separare pentru preîntâmpinarea propagării incendiului poate fi obţinută printr-un perete rezistent la foc sau printr-un sistem de protecţie corespunzător, împotriva exploziei.
Figura 7.2. Schemă de determinare a claselor de pericol la incendiu pentru depozite (conform SR EN 12845)
7.11._
(1)Dacă înălţimea spaţiului ascuns la nivelul tavanului şi acoperişului este mai mare de 0,8 m, măsurat între partea interioară a acoperişului şi faţa superioară a tavanului suspendat sau între pardoseală şi faţa interioară a pardoselii înălţate, aceste spaţii trebuie protejate cu instalaţii sprinkler, conform celor prezentate în figura 7.3. Distanţa măsurată pe orizontală de la sprinklerul de sub tavan până la niplu de diametru D trebuie să îndeplinească condiţia: A > = 3D;
(2)Dacă înălţimea spaţiului ascuns la nivelul tavanului şi acoperişului este mai mare de 0,8 m, măsurat între partea interioară a acoperişului şi faţa superioară a tavanului suspendat sau între pardoseală şi faţa interioară a pardoselii înălţate, iar aceste spaţii sunt echipate cu mai multe rânduri de tavane suspendate, aceste spaţii trebuie protejate cu instalaţii sprinkler, conform celor prezentate în figura 7.4. Distanţa măsurată pe orizontală de la sprinklerul de sub tavanul superior până la niplu de diametru D trebuie să îndeplinească condiţia: A > = 3D;
Figura 7.3. Amplasarea sprinklerelor în spaţiul ascuns la nivelul tavanelor şi a acoperişurilor
Figura 7.4. Amplasarea sprinklerelor în spaţiul dintre nivelul tavanelor şi a acoperişurilor
7.12.Dacă înălţimea spaţiului ascuns la nivelul tavanului şi acoperişului este mai mică de 0,8 m, aceste spaţii trebuie să fie protejate cu instalaţii cu sprinklere numai dacă conţin materiale combustibile sau acestea sunt delimitate de materiale combustibile. De asemenea, este permisă utilizarea instalaţiilor cu sprinklere la cabluri electrice pentru curent monofazat, sub 250 V cu maxim 15 cabluri pe canal.
7.13.Protecţia în spaţiile închise trebuie să se încadreze în clasa de pericol mic de incendiu LH când clasa de pericol de incendiu este LH şi de tip OH1 pentru celelalte situaţii.
7.14.Diferenţa de înălţime dintre sprinklerul cel mai înalt şi sprinklerul cel mai de jos al unei instalaţii (sprinklerele fiind alimentate de la aceeaşi supapă de control şi semnalizare) nu trebuie să depăşească 45 m.
7.15.Acolo unde diferenţa de înălţime între sprinklerul cel mai înalt şi partea cea mai joasă a unei instalaţii sau dacă clădirea depăşeşte 45 m trebuie aplicate cerinţele speciale pentru sisteme de mare înălţime, redate în ANEXA E la standardul SR EN 12845.
7.16.Toate zonele unei clădiri protejate cu instalaţii cu sprinklere trebuie să fie încadrate în clasele de pericol de incendiu conform celor precizate la art. 7.1 şi în anexa nr. 15 (conformă cu ANEXA A din standardul SR EN 12845). Aceste prevederi sunt obligatorii şi pentru zonele din clădire care comunică cu aceasta, exceptând cazurile prezentate la art. 7.17 şi 7.18
7.17._
(1)Protecţia cu instalaţii cu sprinklere nu trebuie utilizată în următoarele zone ale unei clădiri sau fabrici:
a)silozuri sau hambare în care sunt depozitate materialele care în contact cu apa pot expanda;
b)în vecinătatea cuptoarelor industriale sau a cuptoarelor de var, a băilor de sare, oalelor de turnare sau echipamentelor similare dacă pericolul creşte prin utilizarea apei la stingerea incendiilor;
c)zone, camere sau locuri unde proiectarea jetului de apă poate prezenta un risc.
(2)În aceste cazuri, trebuie luate în considerare alte sisteme automate de stingere (de exemplu cu gaze, aerosoli sau cu pulberi).
7.18.După o analiză aprofundată a sarcinii termice nu se echipează cu sprinklere următoarele spaţii:
a)băi şi toalete (cu excepţia vestiarelor) care sunt constituite din materiale incombustibile şi care nu sunt utilizate pentru depozitarea materialelor combustibile;
b)case de scări închise şi puţuri verticale (de exemplu puţuri de lifturi şi canale tehnice) care nu conţin materiale combustibile şi sunt construite astfel încât să constituie un compartiment;
c)camere protejate de alte sisteme automate de stingere (de exemplu gaze, pulberi sau apă pulverizată);
d)ateliere de tratare pe cale umedă, (de exemplu umezirea maşinilor din industria hârtiei).
7.19.Se interzice dispunerea spaţiilor din clădire menţionate la art. 7.17 şi 7.18. sub alte spaţii protejate de instalaţii cu sprinklere.
SECŢIUNEA 3:Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor cu sprinklere pentru stingerea incendiilor
7.20.Instalaţia cu sprinklere trebuie să fie permanent sub presiune şi se poate realiza în următoarele sisteme: apă-apă, apă-aer, mixt, cu preacţionare, în derivaţie.
SECŢIUNEA 4:Instalaţii cu sprinklere în sistem apă-apă
7.21.Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă-apă trebuie montate doar dacă se asigură o temperatură a mediului ambiant de minimum 4oC, precum şi în locurile unde acesta nu depăşeşte 95oC. Pentru sistemele interconectate şi închise trebuie utilizate numai instalaţii apă-apă.
7.22._
(1)Părţile instalaţiei predispuse la îngheţ pot fi protejate prin introducerea în conducte a unor soluţii pe bază de glicerină sau propilenglicol, astfel încât prin amestec cu apa să se obţină un punct de îngheţ corespunzător destinaţiei spaţiului protejat, prin încălzirea conductelor folosind curentul electric sau cu ajutorul unor instalaţii în derivaţie de tip apă-aer sau mixte.
(2)În instalaţiile de stingere predispuse la îngheţ, alimentate din surse de apă potabilă, se poate folosi glicerină sau propilenglicol.
(3)În instalaţiile de stingere predispuse la îngheţ, alimentate din surse de apă nepotabilă, se poate folosi glicerină, etilenglicol, dietilenglicol sau propilenglicol.
(4)Aceste instalaţii trebuie prevăzute cu un dispozitiv cu clapetă de reţinere pentru a preveni contaminarea sursei de apă.
7.23.Numărul de sprinklere din fiecare secţiune de conducte protejate cu glicerină sau propilenglicol nu trebuie să depăşească 20. Acolo unde mai mult de două secţiuni protejate cu glicerină sau propilenglicol sunt controlate de o singură supapă de control şi semnalizare, numărul total al capetelor sprinkler nu trebuie să depăşească 100. Soluţia de apă cu glicerină sau propilenglicol trebuie să aibă un punct de îngheţ sub temperatura minimă estimată din spaţiul protejat. Densitatea specifică a soluţiei trebuie verificată folosind aparate de măsură specifice.
7.24._
(1)Pentru alimentarea cu apă a instalaţiei de stingere cu sprinklere de la pompele mobile, se prevăd racorduri având cuplaj Storz cu diametrul de trecere de 65 mm (DN 65) amplasate în exterior, în locuri accesibile autospecialelor de intervenţie.
(2)Numărul acestora se stabileşte în funcţie de debitul instalaţiei considerând 15 l/s pentru fiecare racord.
(3)Pe fiecare conductă de alimentare cu racord exterior se montează câte o clapetă de reţinere.
(4)Alimentarea cu apă a instalaţiei de stingere cu sprinklere de la pompele mobile ale autospecialelor de intervenţie se realizează în aval de supapa de control şi semnalizare a instalaţiilor tip apă-apă, cu preacţionare şi sprinklere deschise şi respectiv în amonte la instalaţiile apă-aer şi sistem mixt.
(5)Racordul de alimentare cu apă se montează la loc vizibil, separat de orice alt racord, la o înălţime de maximum 1,5 m, marcat corespunzător, pe care trebuie să se menţioneze inclusiv diametrul nominal şi presiunea necesară.
7.25._
(1)Conductele de apă care traversează spaţii neîncălzite trebuie prevăzute cu sisteme de încălzire proprii. Sistemul de încălzire aferent conductelor trebuie supravegheat pentru a preveni căderea sursei de alimentare şi defectarea elementelor sau senzorilor de încălzire.
(2)Conducta trebuie să fie încadrată în clasele A1 sau A2-s1,d0. Conductele neîncălzite trebuie protejate împotriva îngheţului prin două sisteme electrice de încălzire. Fiecare din cele două sisteme de încălzire trebuie să fie capabil să menţină o temperatură în conducte de minimum 4oC. Fiecare circuit de încălzire trebuie monitorizat şi pe circuite separate. Cablurile electrice încălzitoare nu trebuie să se intersecteze şi trebuie fixate pe conductă pe partea opusă capului sprinkler. De asemenea ele trebuie să se termine cu 25 mm înainte de capătul conductei. Un material izolant din clasele A1 sau A2-s1,d0 cu o grosime a stratului de protecţie de cel puţin 25 mm cu un înveliş hidrofug trebuie instalat pe toate conductele protejate prin încălzire electrică. Extremităţile trebuie etanşate astfel încât să asigure împiedicarea oricărei pătrunderi a apei. Cablurile electrice încălzitoare trebuie să aibă o sarcină maximă de 10 W/m.
7.26._
(1)Aria maximă controlată de o supapă de control şi semnalizare apă-apă, incluzând orice conductă auxiliară a sprinklerului nu trebuie să depăşească 10.000 m2 pentru clasa de pericol mic de incendiu (LH), 12.000 m2 pentru clasa de pericol mediu de incendiu(OH), incluzând toate sprinklerele clasate LH, cu excepţia cazurilor prezentate în anexele D şi F din standardul SR EN 12845 şi 9.000 m2 pentru clasa de pericol mare de incendiu (HH), incluzând toate sprinklerele clasate OH şi LH.
(2)Timpul de funcţionare al instalaţiilor de stingere cu sprinklere este de:
a)30 minute pentru LH;
b)60 minute pentru OH;
c)90 minute pentru HH.
(3)Aria maximă controlată de o supapă de control şi semnalizare apă-apă nu trebuie să depăşească 3.720 m2, în cazul utilizării sprinklerelor cu răspuns rapid ESFR.

SECŢIUNEA 5:Instalaţii cu sprinklere în sistem apă-aer
7.27._
(1)Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă-aer sunt încărcate în mod normal cu aer sau gaz inert sub presiune în aval de supapa de control şi semnalizare şi cu apă în amonte de aceasta.
(2)Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă-aer trebuie să fie realizate numai în configuraţie ramificată.
7.28.Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă-aer trebuie instalate doar acolo unde există pericol de îngheţ sau temperatura mediului ambiant depăşeşte 70oC, de exemplu cuptoare de uscare.
7.29.Trebuie asigurată o rezervă de aer/gaz inert pentru a menţine presiunea necesară funcţionării instalaţiei. Instalaţia trebuie presurizată la o valoare stabilită de furnizorul supapei de control şi semnalizare.
7.30.Volumul net al conductelor în aval de supapa de control şi semnalizare, nu trebuie să depăşească valorile din tabelul 7.3, doar dacă din calcule şi încercări se demonstrează că timpul maxim între declanşarea unui sprinkler şi proiectarea apei pe suprafaţa protejată nu depăşeşte 60 s.
7.31.Instalaţia de încercare pentru determinarea timpului maxim între declanşarea unui sprinkler şi proiectarea (dispersarea) apei pe suprafaţa protejată trebuie racordată la o conductă de distribuţie, în amplasamentul hidraulic cel mai îndepărtat, această instalaţie conţine un robinet de încercare prevăzut cu racorduri şi conducte asociate pentru a furniza un debit echivalent pentru simularea declanşării unui singur sprinkler.
7.32.Se recomandă ca instalaţiile cu sprinklere în sisteme apă-aer şi mixte, să nu fie folosite pentru zone cu pericol mare de incendiu HHS, din moment ce întârzierea cu care apa ajunge la primele sprinklere declanşate, poate diminua serios performanţele sistemului.
TABEL 7.3
Volumul maxim net al conductelor în aval de supapa de control şi semnalizare la sisteme apă-aer şi mixte

Tip instalaţie

Volumul maxim al instalaţiei m

Pericole de incendiu mici şi medii (LH şi OH)

Pericol mare de incendiu (HH)

Fără accelerator sau exhaustor

1,5

-

Cu accelerator sau exhaustor

4,0

3,0

SECŢIUNEA 6:Instalaţii cu sprinklere în sistem mixt
7.33.Instalaţiile cu sprinklere în sistem mixt încorporează fie o supapă de control şi semnalizare mixtă fie un sistem mixt format dintr-o supapă de control şi semnalizare apă-apă şi una umplută apă-aer. Pe timpul lunilor de iarnă instalaţia aflată în aval de supapa de control şi semnalizare mixtă sau supapa apă-aer este umplută cu aer sau gaz inert sub presiune, iar în amonte instalaţia este umplută cu apă sub presiune. În celelalte perioade ale anului instalaţia funcţionează ca o instalaţie cu sprinklere în sistemul apă-apă. Conductele instalaţiilor cu sprinklere în sistem mixt se execută din ţevi din oţel zincat.
7.34.Volumul net al conductelor aflate în aval de supapa de control şi semnalizare a instalaţiilor cu sprinklere în sistem mixt nu trebuie să depăşească valorile prevăzute în tabelul 7.3.
SECŢIUNEA 7:Instalaţii cu sprinklere în sisteme cu preacţionare
7.35.Instalaţiile de stingere a incendiilor tip sprinkler cu preacţionare pot fi de tip A, tip B sau cu mai multe sisteme de preacţionare.
7.36.Instalaţiile cu sprinklere cu preacţionare de tip A sunt instalaţii în sistemul apă-aer în care supapele de control şi semnalizare sunt acţionate de un sistem automat de detectare şi semnalizare a incendiului şi nu de declanşarea sprinklerelor.
7.37.Presiunea aerului/gazului inert în instalaţii cu sprinklere cu preacţionare trebuie monitorizată tot timpul. Pentru acţionarea supapei cu preacţionare în caz de urgenţă, trebuie asigurat şi un robinet de pornire rapidă a instalaţiei.
7.38.Instalaţiile cu preacţionare de tip A trebuie instalate doar în zone unde pot avea loc pagube importante în cazul unei descărcări accidentale de apă.
7.39.Instalaţiile cu sprinklere cu preacţionare de tip B sunt instalaţii în sistemul apă-aer în care supapele de control şi semnalizare sunt activate fie de un sistem automat de detectare şi semnalizare a incendiului, fie de declanşarea sprinklerelor. Independent de răspunsul detectoarelor un şoc de presiune în instalaţie provoacă deschiderea supapei de control şi semnalizare.
7.40.Sistemul de detecţie a incendiului trebuie instalat în toate locurile şi compartimentele protejate de sistemul de stingere tip sprinkler cu preacţionare şi trebuie să corespundă cu cerinţele din celelalte reglementări tehnice specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcţiilor şi instalaţiilor.
7.41.Sistemele de stingere tip sprinkler având cel puţin două instalaţii cu preacţionare trebuie realizate după evaluarea pericolelor de incendiu pentru a stabili dacă pot acţiona simultan mai multe instalaţii cu preacţionare. Dacă este oportună declanşarea simultană a mai multor instalaţii tip sprinkler cu preacţionare trebuie luate în considerare următoarele:
a)volumul surselor de apă trebuie mărit cu volumul instalaţiilor cu preacţionare;
b)timpul dintre declanşarea instalaţiilor multiple cu preacţionare şi descărcarea apei la cel mai îndepărtat robinet de încercare din instalaţiile considerate, nu trebuie să depăşească 60 s.
7.42.Instalaţia de detecţie a incendiului trebuie instalată în toate locurile şi compartimentele protejate de sistemul de stingere tip sprinkler cu preacţionare şi trebuie să fie conformă cu părţile relevante ale standardului european EN 54 sau reglementări echivalente.
7.43.Numărul de sprinklere controlate de o supapă de control şi semnalizare în sistemele cu preacţionare se determină conform art. 7.26.
SECŢIUNEA 8:Instalaţii cu sprinklere în derivaţie apă-aer sau mixte
7.44._
(1)Instalaţiile tip sprinkler în derivaţie în sisteme apă-aer sau mixte trebuie montate respectând exclusiv următoarele:
a)sub forma unei derivaţii apă-aer sau mixte la o instalaţie apă-apă în arii reduse, acolo unde există pericol de îngheţ în interiorul clădirii sau prin orice dispozitiv de încălzire corespunzător;
b)sub forma unei derivaţii apă-aer la o instalaţie apă-apă sau instalaţie mixtă în depozite cu temperaturi scăzute şi în cuptoare sau etuve cu temperaturi ridicate.
(2)Instalaţiile tip sprinkler în derivaţie trebuie conectate la sisteme apă-aer sau mixte prin electrovană acţionată de către o instalaţie de detecţie şi semnalizare a incendiilor.
7.45.Numărul de sprinklere din instalaţia în derivaţie, nu trebuie să depăşească 100. Acolo unde două astfel de instalaţii sunt controlate de aceeaşi supapă de control şi semnalizare, numărul total de sprinklere nu trebuie să depăşească 250.
SECŢIUNEA 9:Instalaţii în derivaţie cu apă pulverizată
7.46._
(1)Instalaţiile cu sprinklere în derivaţie cu apă pulverizată utilizează sprinklere deschise (drencere) sau pulverizatoare, conectate la o instalaţie cu sprinklere având propriul robinet de comandă (robinet cu inundare sau comandă multiplă) acţionat de către o instalaţie de semnalizare a incendiilor.
(2)Derivaţiile cu apă pulverizată pot fi conectate la o instalaţie de stingere cu sprinklere dacă conexiunea nu depăşeşte 80 mm iar necesarul de apă suplimentar este luat în considerare în calculul surselor de apă.
(3)Aceste instalaţii sunt montate în zone în care se preconizează incendii violente cu o propagare rapidă sau se doreşte inundarea rapidă cu apă a unei zone determinate în care se aşteaptă originea incendiului.
SECŢIUNEA 10:Tipuri de sprinklere şi condiţii de montare a acestora
7.47._
(1)În instalaţiile de stingere cu sprinklere se folosesc numai componente care îndeplinesc condiţiile de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii.
(2)Se folosesc tipurile de sprinklere specificate în standardele europene sau reglementări echivalente şi anume:
a)constructiv (modul de deschidere a orificiului de refulare a apei):
- sprinkler cu element fuzibil;
- sprinkler cu fiolă de sticlă;
- sprinkler deschis - sprinkler neobturat de un element termosensibil (vechea denumire din reglementările româneşti era drencer);
b)după modul de amplasare:
- sprinkler perdea - sprinkler care protejează, o uşă sau o fereastră situată între două zone, din care doar una este protejată cu sprinklere; sprinkler care protejează un gol;
- sprinkler de tavan sau la acelaşi nivel - sprinkler cu deflectorul în jos sau în sus montat parţial deasupra celui mai jos plan al tavanului şi cu elementul sensibil de declanşare la temperatură sub acesta;
- sprinkler ascuns(mascat)- sprinkler încastrat acoperit cu un capac care se desprinde la atingerea unei anumite temperaturi;
- sprinkler cu deflectorul apă-aer în jos (sprinkler antigel cu deflectorul în jos) - sistem alcătuit dintr-un cap sprinkler şi o conductă apă-aer descendentă cu un robinet la baza conductei, menţinut închis de un dispozitiv acţionat de elementul termic al capului sprinkler;
- sprinkler cu deflectorul apă-aer în sus (sprinkler antigel cu deflectorul în sus) - sistem alcătuit dintr-un cap sprinkler şi o conductă apă-aer ascendentă cu un robinet la baza conductei, menţinut închis de un dispozitiv acţionat de elementul termic al capului sprinkler;
- sprinkler încastrat - cap sprinkler al cărui element termosensibil este situat fie parţial fie total, deasupra nivelului cel mai de jos al tavanului;
c)după forma jetului refulat:
- sprinkler convenţional - sprinkler care realizează o formă sferică a jetului de apă;
- sprinkler cu jet plat (spray) - sprinkler care produce un jet de apă numai deasupra nivelului deflectorului;
- sprinkler orizontal - sprinkler care refulează apa orizontal;
- sprinkler cu deflectorul în jos - sprinkler care refulează apa în jos;
- sprinkler mural - sprinkler care refulează apa sub forma unei jumătăţi de paraboloid spre exterior;
- sprinkler cu pulverizare medie - sprinkler care refulează apa în jos sub forma unui paraboloid;
- sprinkler cu deflectorul în sus - sprinkler care refulează apa în sus;
- perdea de apă - cap de pulverizare a apei pe o suprafaţă, utilizat pentru a asigura protecţie împotriva incendiului.
7.48.În instalaţiile de stingere a incendiilor este obligatorie folosirea numai a sprinklerelor noi fabricate (neutilizate).
7.49.Sprinklerele trebuie inscripţionate în conformitate cu prescripţiile din standardele europene aplicabile sau dintr-o reglementare echivalentă, standard de referinţă SR EN 12259-1 sau o reglementare echivalentă.
7.50.Sprinklerele nu trebuie modificate în nici un fel sau să aibă ornamente aplicate, sau cu suprafaţa acoperită, ulterior livrării efectuate de producător, exceptând specificaţiile privind protecţia anticorozivă a sprinklerelor în conformitate cu standardele europene aplicabile sau a reglementărilor echivalente.
7.51._
(1)Sprinklerele montate în locuri unde există frecvent o atmosferă corozivă, trebuie protejate prin unul dintre următoarele moduri:
a)printr-o protecţie anticorozivă aplicată de către producător în conformitate cu prevederile din standardele europene aplicabile sau o reglementare echivalentă;
b)printr-un strat de parafină care trebuie aplicat o dată înainte şi o dată după instalare.
(2)Tratamentul anticorosiv nu trebuie aplicat pe fiolele sprinklerelor.
7.52.Deflectoarele sprinklerelor trebuie să fie confecţionate din metale sau din materiale plastice termorezistente. Deflectoarele nu trebuie utilizate pentru a susţine tavane sau alte structuri.
7.53.Nici o parte a deflectorului nu trebuie să constituie suport pentru plafon sau pentru alte structuri. De asemenea, elementul termosensibil al sprinklerului nu trebuie ecranat de plafon sau de alte structuri.
7.54.Sprinklerele se montează cu deflectorul în sus sau în jos, în funcţie de tipul (sistemul) instalaţiei şi de specificaţiile producătorului sau furnizorului. Cu excepţia cazului utilizării sprinklerelor antigel care se montează cu deflectorul în jos, la instalaţiile în sistemele apă-aer, mixte sau cu preacţionare trebuie să se utilizeze sprinklere montate cu deflectorul în sus. Acestea trebuie montate în poziţie verticală pe ramurile paralele racordate la conducta principală.
7.55._
(1)Sprinklerele montate cu deflectorul în jos în instalaţiile din sistemul apă-apă au posibilitatea de a realiza o densitate mai mare de stropire la o viteză mai mare imediat sub şi adiacent axei sprinklerului; totodată ele pot prezenta posibilităţi mai mari de control a incendiilor şi sunt mult mai eficiente în cazul protecţiei structurii, în rafturi şi protecţiei zonelor de depozitare.
(2)Pentru a se evita colmatarea orificiului sprinklerelor montate cu deflectorul în jos, acestea se montează pe ramura (ramificaţie) prin legarea laterală sau superioară a racordului sprinklerului.
7.56.Sprinklerele montate cu deflectorul în sus sunt mai puţin expuse deteriorărilor mecanice şi acumulării de impurităţi în racorduri. Totodată ele facilitează drenajul complet al apei din conductele sprinklerelor.
7.57.Sprinklerele trebuie instalate cu deflectoarele paralele cu înclinaţia tavanului sau acoperişului. Acolo unde înclinaţia este mai mare de 300 faţă de planul orizontal, trebuie amplasate sprinklere la vârf sau la distanţe de cel mult 0,75 m circular faţă de acest vârf.
7.58.Sprinklerele care se montează sub tavan, la acelaşi nivel, încastrate şi ascunse nu trebuie instalate în zone din clasele de pericol de incendiu OH4, HHP sau HHS.
7.59.Sprinklerele fără deflectoare fixe, de exemplu cu deflectoare care se retrag, care coboară în momentul punerii în funcţiune, nu trebuie instalate în următoarele situaţii:
a)când tavanul are un unghi mai mare de 450 faţă de orizontală;
b)în situaţii sau atmosferă corosive sau susceptibile de a prezenta un conţinut ridicat de praf;
c)în rafturi sau sub rastele.
7.60.Sprinklerele murale nu trebuie amplasate în zonele din clasele de pericol mare de incendiu HH şi în zonele de depozitare din clase de pericol mediu de incendiu OH sau deasupra tavanelor suspendate. Ele pot fi instalate numai sub tavane plate.

7.61.Sprinklerele murale trebuie utilizate numai în următoarele cazuri:
a)în zonele din clasele de pericol de incendiu LH, OH1, OH2 şi în OH3, fără depozitare;
b)în zonele din clasele de pericol de incendiu OH3 cu riscuri de depozitare;
c)pentru protecţia coridoarelor, canalelor de cabluri şi stâlpilor în zonele din clasele de pericol de incendiu HH.

7.62.Sprinklerele cu refulare plată trebuie utilizate numai în spaţii închise, deasupra tavanelor false suspendate care nu sunt pline, precum cele de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar şi în rafturi.

7.63.Atunci când sprinklerele, altele decât cele montate sub tavan sau cele de la acelaşi nivel, sunt instalate într-o poziţie care poate genera un risc accidental prin deteriorări mecanice, trebuie să fie prevăzute cu protecţie metalică adecvată.
7.64.Sprinklerele instalate pe rafturi sau sub rastele perforate, platforme, pardoseli sau amplasări similare, unde apa de la unul sau mai multe sprinklere situate deasupra poate influenţa temperatura de declanşare a fiolei sau elementului fuzibil, trebuie echipate cu un ecran metalic de protecţie cu un diametru cuprins între 0,075 m şi 0,15 m.
7.65.Ecranele de protecţie contra apei de pe sprinklerele cu deflectorul în sus nu se montează direct pe deflector sau pe cadrul sprinklerului, şi orice suport trebuie proiectat astfel încât să micşoreze influenţa distribuţiei apei sprinklerului.
SECŢIUNEA 11:Amplasarea sprinklerelor
7.66.La amplasarea sprinklerelor se ţine seamă de:
a)clasele de pericol de incendiu;
b)aria maximă acoperită de un sprinkler;
c)structura clădirii (stâlpi, grinzi, ferme, platforme, scări rulante, case de scări, puţuri verticale, tavane suspendate etc.);
d)moduri de depozitare (ST1-ST6) şi categoria de depozitare (C I - C IV);
e)specificaţiile producătorului (furnizorului) de sprinklere.
7.67.În funcţie de încadrarea în clasele de pericol de incendiu, sub deflectorul sprinklerelor de acoperiş sau tavan trebuie păstrat un spaţiu liber de cel puţin:
a)pentru instalaţii din clasele de pericol mic şi respectiv, pericol mediu de incendiu, LH şi OH:
- 0,3 m pentru sprinklere cu difuzare plană;
- 0,5 m pentru celelalte tipuri.
b)pentru instalaţii din clasele de pericol mare de incendiu, HHS şi HHP:
- 1,0 m
7.68._
(1)Aria maximă pe care o poate acoperi un sprinkler amplasat în plan orizontal, sub tavan, se determină conform datelor din tabelul 7.4, cu excepţia sprinklerelor de perete pentru care trebuie să se utilizeze datele din tabelul 7.5. Distanţele maxime S şi D de amplasare (dispunere) a sprinklerelor în plan orizontal, sub tavan, se determină conform figurii 7.5,a pentru dispunere standard (în rânduri paralele) şi figurii 7.5, b, pentru dispunere în zig-zag.
(2)Aria maxima acoperita de un sprinkler este data de relaţia S x D.
7.69.Distanţa minimă dintre sprinklere este de 2 m, exceptând următoarele cazuri:
a)acolo unde amplasarea (dispunerea) sprinklerelor este astfel făcută încât sprinklerele adiacente să se ude reciproc. Acest lucru se poate obţine utilizând deflectoare cu dimensiuni de aproximativ 200 mm x 150 mm sau folosind elemente de construcţie ce pot interveni în acest sens;
b)sprinklere de raft;
c)scări rulante şi casele scărilor.
7.70._
(1)Distanţa maximă de la perete la cele mai apropiate sprinklere, trebuie să aibă valoarea cea mai mică corespunzătoare, după cum urmează:
a)2 m pentru amplasarea standard (în rânduri paralele);
b)2,3 m pentru amplasarea în zig-zag;
c)1,5 m unde tavanul sau acoperişul au grinzi aparente sau căpriorii sunt aparenţi;
d)1,5 m de la faţa deschisă a clădirilor cu faţadă deschisă;
e)1,5 m acolo unde pereţii exteriori sunt construiţi din materiale combustibile;
f)1,5 m acolo unde pereţii exteriori sunt de metal, cu sau fără căptuşeală combustibilă sau material izolator;
g)jumătate din distanţa maximă indicată în tabelele 7.4 şi 7.5.
(2)Distanţa de la sprinkler la perete trebuie să fie măsurată perpendicular pe acesta.
TABEL 7.4
Aria maximă acoperită de un sprinkler, cu excepţia sprinklerelor de perete, în funcţie de clasa de pericol de incendiu şi de distanţele maxime de amplasare (dispunere), S şi D, în plan orizontal, sub tavan, conform figurii 7.3 (SR EN 12845)

Clasă de pericol de incendiu

Aria maximă acoperită de un sprinkler

Distantele maxime conform figurii 7.2. m

Amplasare (dispunere) standard S şi D

Amplasare (dispunere) în zig-zag

S

D

pericol mic LH

21,0

4,6

4,6

4,6

pericol mediu

12,0

4,0

4,6

4,0

pericol mare HHP şi HHS

9,0

3,7

3,7

3,7

Figura 7.5. Distanţele maxime S şi D de amplasare (dispunere) a sprinklerelor, în plan orizontal, sub tavan: a - amplasare (dispunere) standard (în rânduri paralele); b - amplasare (dispunere) în zig-zag
7.71.Distanţa de la marginea unei cupole la cele mai apropriate sprinklere nu trebuie să depăşească 1,5 m.
7.72.Sprinklerele trebuie instalate la distanţa maximă de 0,3 m sub partea de dedesubt a tavanelor combustibile sau 0,45 m sub tavanele sau acoperişurile încadrate în clasele A1 sau A2-s1,d0 de reacţie la foc. Acolo unde este posibil, sprinklerele trebuie să fie situate cu deflectorul între 0,075 m şi 0,15 m sub tavan sau acoperiş, cu excepţia cazului când sunt utilizate sprinklerele la nivelul tavanului sau încastrat în acesta. Acolo unde condiţiile fac inevitabilă folosirea distanţelor maxime de 0,3 m şi 0,45 m, zona respectivă trebuie să fie cât mai mică posibilă.
7.73.Luminatoarele cu un volum mai mare de 1 m3 măsurat deasupra nivelului normal al tavanului trebuie protejate cu sprinklere, cu excepţia cazurilor în care distanţa de la nivelul normal al tavanului la marginea de sus a luminatorului nu depăşeşte 0,3 m sau dacă există un cadru etanş şi geamuri montate la acelaşi nivel cu acoperişul sau tavanul.
TABEL 7.5
Aria maximă acoperită de un sprinkler de perete, în funcţie de clasa de pericol de incendiu, distanţele de-a lungul peretelui, lăţimea şi lungimea camerei, numărul de rânduri de sprinklere de perete şi modul de amplasare în plan orizontal a sprinklerelor de perete (SR EN 12845)

Clasa de pericol de incendiu

Arie maximă acoperită de un sprinkler de perete

[m2]

Distanţe de-a lungul peretelui

Lăţime cameră

(l)

Lungime cameră

(L)

[m]

Rânduri de sprinklere de perete

Mod de amplasare

(plan orizontal)

Între sprinklere

[m]

Între sprinkler şi extremitatea peretelui

[m]

pericol mic de incendiu LH

17,0

4,6

2,3

l < = 3,7

Orice lungime

1

O singură linie

3,7 <  l < = 7,4

L < = 9,2

2

Standard

L >  9,2

2

Zig-zag

l >  7,4

Orice lungime

2

(a se vedea NOTA 1)

Standard

pericol mediu de incendiu OH

9,0

3,4 (a se vedea NOTA 2)

1,8

l < = 3,7

Orice lungime

1

O singură linie

3,7 <  l < = 7,4

L < = 6,8

2

Standard

L >  6,8

2

Zig-zag

l >  7,4

Orice lungime

2

Standard

(a se vedea NOTA 1)

Notă 1: Trebuie adăugate un rând sau mai multe rânduri suplimentare sub tavan sau sub acoperiş.
Notă 2: Valoarea poate fi majorată până la 3,7 m dacă tavanul are o rezistenţă la foc de cel puţin 120 minute.
Notă 3: Se recomandă amplasarea deflectoarelor sprinklerelor la o distanţă între 0,1 m şi 0,15 m sub tavan şi la o distanţă orizontală cuprinsă între 0,05 m şi 0,15 m de perete.
Notă 4: Se recomandă ca tavanul să nu prezinte nici un obstacol într-un patrulater cu lungimea de 1 m de fiecare parte a sprinklerului paralel cu peretele şi de 1,8 m perpendicular pe perete.
7.74.La amplasarea sprinklerelor pe traveele drepte formate între grinzile aşezate la distanţe între axe sub 1,5 m, trebuie să se ţină seamă de următoarele reguli:
a)trebuie să se amplaseze un rând de sprinklere în centrul fiecărei a treia travee şi un alt rând de sprinklere sub linia centrală a grinzii care separă cele două travee neprotejate (fig. 7.6 şi fig. 7.7);
b)distanţa maximă dintre sprinklere de-a lungul traveei (S în figurile 7.6 şi 7.7) trebuie să fie în concordanţă cu regulile aplicabile la clasa de pericol de incendiu implicată (a se vedea art. 7.66 şi tabelul 7.4);
c)sprinklerele trebuie montate la o distanţă de maximum 1 m faţă de pereţii paraleli cu grinzile şi nu mai mare de 1,5 m faţă de pereţii perpendiculari pe grinzi;
d)sprinklerele montate în interiorul traveelor trebuie amplasate astfel încât deflectorul să se situeze la o distanţă cuprinsă între 0,075 m şi 0,15 m sub faţa inferioară a tavanului.
Figura 7.6 Amplasarea sprinklerelor pe traveele drepte formate între grinzile aşezate pe o singură direcţie, la distanţa sub 1,5 m: 1 - tavan; 2 - perete
Figura 7.7 Amplasarea sprinklerelor pe traveele drepte formate între grinzile aşezate pe două direcţii, la distanţe sub 1,5 m: 1 - tavan; 2 - perete
7.75.Dacă deflectorul sprinklerului (D din figura 7.8) este amplasat deasupra nivelului feţei inferioare a grinzilor sau alte elemente de structură asemănătoare, trebuie adoptată una dintre următoarele soluţii pentru a asigura buna funcţionare a sprinklerelor:
a)dimensiunile prezentate în figura 7.5 trebuie să fie conforme cu valorile prezentate în figura 7.6;
b)trebuie aplicate prevederile de la art. 7.72 privind amplasarea sprinklerelor;
c)grinda trebuie protejată pe fiecare parte ca şi cum ar fi un perete.
Figura 7.8 Amplasarea sprinklerelor faţă de grinzi: D - deflector; a - distanţa până la grindă; b - distanţa de la marginea inferioară a grinzii
7.76.Sprinklerele trebuie instalate în concordanţă cu una din situaţiile de mai jos:
a)direct deasupra sau imediat sub fermă, acolo unde lăţimea fermei nu este mai mare de 0,2 m;
b)lateral la o distanţă de cel puţin de 0,3 m lateral faţă de elementele fermei a căror lăţime nu este mai mare de 0,1 m;
c)lateral la o distanţă de cel puţin de 0,6 m lateral faţă de elementele fermei a căror lăţime este mai mare de 0,1 m.
7.77.Dacă sprinklerele sunt instalate sub acoperiş sau tavan la mai puţin de 0,6 m de la faţa laterală a unui stâlp, un alt sprinkler trebuie amplasat în partea opusă a stâlpului la o distanţă de 2 m faţă de aceasta.
Figura 7.9 Grafic pentru determinarea distanţelor (a) şi (b) de amplasare a sprinklerelor fată de grinzi (conform SR EN 12845 + A2:2009): x - distanţa minimă orizontală (a) de la sprinkler la grindă, în metri; y - înălţimea deflectorului (b) deasupra (+) sau dedesubt (-) faţă de grindă, în metri; 1 - sprinkler cu jet pulverizat cu deflectorul în jos; 2 - sprinkler convenţional cu deflectorul în sus; 3 - sprinkler cu jet pulverizat cu deflectorul în sus; 4 - sprinkler convenţional cu deflectorul în jos; 5 - sprinkler convenţional cu deflectorul în jos
7.78.Numărul de sprinklere trebuie să fie mai mare în jurul tavanului deschis format de scările rulante, casele de scări etc. Sprinklerele trebuie amplasate la o distanţă cuprinsă între 1,5 m şi 2 m unul de celălalt (a se vedea figura 7.10). Dacă, datorită structurii, distanţa minimă nu poate fi păstrată, pot fi folosite spaţii mai mici cu sprinklere aşezate adiacent astfel încât să nu se ude unul pe celălalt. Distanţa orizontală dintre sprinklere şi deschiderea tavanului nu trebuie să depăşească 0,5 m (a se vedea figura 7.10). Aceste sprinklere trebuie să fie capabile să furnizeze debitul minim necesar per sprinkler în restul zonei de protecţie de sub tavan. Din considerente de calcule hidraulice trebuie luate în considerare doar sprinklerele de pe latura mai lungă a deschiderii.
Figura 7.10 Amplasarea sprinklerelor în jurul golurilor din tavane
7.79.În puţurile verticale care conţin materiale combustibile trebuie instalate sprinklere din două în două etaje şi la vârful fiecărei secţiuni închise.
7.80.Cel puţin un sprinkler trebuie instalat la vârful tuturor puţurilor cu excepţia cazului când puţul este incombustibil şi inaccesibil şi conţine materiale cu clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepţia cablurilor electrice.
7.81.Folosirea tavanelor suspendate sub sprinklerele proiectate pentru a asigura protecţia la nivelul pardoselii nu este permisă, cu excepţia cazurilor când acestea nu diminuează aria de stropire a sprinklerelor. Acolo unde sprinklerele sunt montate sub tavane suspendate, materialul tavanului trebuie să fie dintr-un tip a cărui stabilitate a fost demonstrată în condiţii de incendiu.
7.82._
(1)Tavanele suspendate cu secţiuni deschise, de exemplu tavane cu secţiuni regulate din construcţie, pot fi folosite sub instalaţiile de sprinklere pentru sistemele LH şi OH, atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)suprafaţa deschisă totală a tavanului, incluzând luminatoarele, nu este mai mică de 70% din suprafaţa tavanului;
b)dimensiunea minimă a deschiderilor din tavan nu este mai mică de 0,025 m sau nu este mai mică decât grosimea tavanelor suspendate;
c)integritatea structurală a tavanului şi a oricărui alt echipament cum ar fi luminatoarele înţelegând volumul situat deasupra tavanului suspendat, nu trebuie să influenţeze funcţionarea sistemului de stingere tip sprinklere;
d)nu există spaţii de depozitare sub tavan.
(2)În astfel de cazuri, sprinklerele trebuie instalate după cum urmează:
a)înălţimea de deasupra tavanului protejată de sprinklere nu trebuie să depăşească 3 m;
b)distanţa verticală dintre orice deflector de sprinkler convenţional sau pulverizator şi marginea de sus a tavanului suspendat trebuie să fie de cel puţin 0,8 m pentru sprinklere altele decât cele pulverizatoare plate şi cel puţin 0,3 m pentru cele plate;
c)sprinklere suplimentare trebuie instalate pentru refularea apei sub obstacole (de exemplu luminatoare) a căror lăţime depăşeşte 0,8 m.
7.83.La amplasarea sprinklerelor, dacă obstacolele aflate deasupra tavanului pot influenţa refularea apei, acestea trebuie considerate, similar ca în cazul pereţilor.
SECŢIUNEA 12:Amplasarea sprinklerelor intermediare în spaţii cu pericol mare de incendiu HH
7.84.Sprinklerele care protejează rafturi amplasate pe două rânduri trebuie montate în spaţiile libere longitudinale, de preferinţă la intersecţia cu spaţiile libere transversale.
7.85.Distanţa dintre mărfurile (bunurile) depozitate în stelaj, aşezate cap la cap, trebuie să fie de cel puţin 0,15 m, şi, dacă este necesar, se va opri încărcarea paletelor. Spaţiul liber dintre deflectoarele sprinklerelor şi partea de sus a materialelor depozitate nu trebuie să fie mai mică de 0,10 m pentru sprinklere cu deflectoare plate şi 0,15 m pentru celelalte tipuri.
7.86.Distanţa maximă verticală de la pardoseală la cel mai jos nivel intermediar şi dintre niveluri nu trebuie să depăşească 3,50 m sau două niveluri, oricare din cele două distanţe ar fi mai mică. Un nivel intermediar trebuie instalat sub nivelul superior al depozitului, excepţie făcând sprinklerele de tavan sau acoperiş situate la cel mult 4 m deasupra părţii superioare a materialelor depozitate. Nivelul cel mai înalt de sprinklere intermediare nu trebuie instalat în nici un caz cu un etaj în plus deasupra părţii superioare a mărfurilor (materialelor) depozitate.
7.87.Amplasarea sprinklerelor la nivelele intermediare între rafturi trebuie să realizeze, acolo unde este posibil, în spaţiile libere longitudinale la intersecţia cu fiecare al doilea rând liber transversal, în zig-zag faţă de rândul de deasupra. În cazul mărfurilor depozitate de categoria I sau II, distanţa orizontală între sprinklere nu trebuie să depăşească 3,75 m şi produsul dintre distanţa orizontală şi distanţa verticală dintre sprinklere nu trebuie să depăşească 9,8 m2. În cazul mărfurilor depozitate de categoria III sau IV, distanţa orizontală între sprinklere, nu trebuie să depăşească 1,90 m, iar produsul dintre distanţa orizontală şi distanţa verticală între sprinklere nu trebuie să depăşească 4,9 m2.
7.88.Numărul de rânduri de sprinklere pe nivel trebuie determinat în funcţie de mărimea scheletului metalic al raftului. Atunci când acesta nu este continuu, mărimea totală trebuie calculată prin adunarea mărimii fiecărui raft incluzând distanţa dintre ele. Pentru fiecare 3,2 m de lăţime a raftului, trebuie montat, un rând de sprinklere pe nivel, acolo unde este posibil, în spaţiul liber.
7.89.Sprinklerele intermediare pentru depozite din clasa de pericol mare de incendiu, HHS, pentru depozitare în palete pe rafturi sau depozitare în stelaje neetajate pe mai multe rânduri (a se vedea tipul ST4 din figura 7.1 şi tabelul 7.2) se amplasează ţinând seamă de următoarele
a)stelajele pe un singur rând, cu lăţimea până la 3,2 m, trebuie protejate prin rânduri unice de sprinklere instalate la nivelul etajelor;
b)stelajele pe rânduri duble, cu lăţimea până la 3,2 m, trebuie protejate cu sprinklere instalate în poziţia centrală din spaţiul longitudinal, la extremităţile etajului şi la nivelurile intermediare între rafturi (vezi art. 7.85);
c)stelajele pe rânduri duble sau multiple cu lăţime mai mare de 3,2 m, dar nu mai mult de 6,4 m, trebuie protejate de două rânduri de sprinklere instalate la distanţă de maximum 3,2 m între ele. Fiecare rând trebuie să aibă aceeaşi distanţă faţă de marginea celui mai apropiat stelaj. Sprinklerele de la un nivel intermediar din fiecare linie trebuie să se afle pe aceeaşi linie a spaţiului liber. Acolo unde orice stelaj sau structură de oţel poate influenţa negativ distribuţia apei de la un sprinkler, trebuie montat un sprinkler suplimentar.
7.90.Sprinklerele intermediare pentru depozite din clasa de pericol mare de incendiu HHS, pentru depozitare ST5 şi ST6 (vezi figura 7.1), trebuie amplasate deasupra fiecărui raft (incluzând ultimul raft dacă sprinklerele de acoperiş sau de tavan sunt mai sus de 4 m deasupra mărfurilor depozitate sau dacă accesul apei la mărfurile din rafturi este împiedicat), în locaţiile specificate în tabelul 7.6 şi figura 7.11. Distanţa verticală între rânduri nu trebuie să depăşească 3,5 m. Rândurile singulare de sprinklere trebuie montate central, deasupra rafturilor. Rândurile duble trebuie poziţionate astfel încât fiecare din acestea să aibă aceeaşi distanţă faţă de marginea celui mai apropriat raft.
Tabel 7.6 - Amplasarea sprinklerelor intermediare pentru tipurile de depozitare ST5 şi ST6 (fig. 7.1, conform SR EN 12845)

Rafturi cu lăţimea - s

[m]

Rânduri de sprinklere

Distanţa maximă între sprinklere în rânduri

[m]

Distanţa maximă între două rânduri de sprinklere

[m]

ST5: s < = 1,0

1

2,8

-

ST6: 1,0 <  s < = 3.0

1

2,8

-

ST6: 3,0, s < = 6,0

2

2,8

2,8

Figura 7.11 Amplasarea sprinklerelor intermediare pentru tipurile de depozitare ST5 şi ST6: 1 - rând de sprinklere
SECŢIUNEA 13:Dimensionarea instalaţiilor cu sprinklere pentru stingerea incendiilor
SUBSECŢIUNEA 1:Caracteristicile hidraulice, tehnice şi funcţionale ale sprinklerelor
7.91.Debitul de apă evacuat prin orificiul sprinklerului, numit şi debit specific al sprinklerului, q,s (l/min) se calculează cu relaţia:
în care:
P este presiunea apei în secţiunea orificiului sprinklerului, [bar];
K - factorul nominal al tipului de sprinkler, având valori redate în tabelul 7.7 în funcţie de clasele de pericol de incendiu (conform SR EN 12845).
7.92._
(1)Densitatea de calcul (intensitatea de stingere) cu apă a unui tip (i) de sprinkler, iis se determină ca raportul între debitul specific al tipului (i) de sprinkler, qis şi aria maximă pe care o poate acoperi un sprinkler, Ap, (aria suprafeţei protejate de un sprinkler):
(2)Aria maximă pe care o poate acoperi un sprinkler, se determină în funcţie de clasele de pericol de incendiu, conform datelor din tabelul 7.4 pentru sprinklerele obişnuite şi din tabelul 7.5 pentru sprinklerele de perete.
(3)Valorile densităţii de calcul (intensităţii de stingere) a sprinklerelor, în funcţie de clasele de pericol de incendiu, sunt redate în tabelul 7.7 (conform SR EN 12845).
7.93.Temperatura nominală de declanşare a sprinklerelor trebuie să fie mai mare cu cel puţin 20oC faţă de temperatura ambiantă a spaţiului în care sunt montate, ţinând seamă de prevederile tabelului 7.8.
7.94.Fiecărei temperaturi nominale de declanşare îi corespunde un cod al culorilor elementului fuzibil sau fiolei care obturează orificiul de evacuare a apei din sprinkler, în conformitate cu standardele europene aplicabile sau o reglementare echivalentă (vezi tabelul 7.8).
TABEL 7.7
Valorile factorilor nominali K pentru sprinklere, în funcţie de clasele de pericol de incendiu (conform SR EN 12845)

Clase de pericol de incendiu

Tip de sprinklere

Factor nominal

K

Densitatea de calcul (intensitatea) de stingere) a sprinklerului iis

mm/min

l/sm2

Pericol mic de incendiu LH

convenţional, cu pulverizare medie, (spray) sub tavan, la acelaşi nivel, cu refulare plată, încastrat, ascuns şi mural

57

2,25

0,0375

Pericol mediu de incendiu OH

convenţional, cu pulverizare medie, (spray) sub tavan, la acelaşi nivel, cu refulare plată, încastrat, ascuns şi mural

80

5,0

0,0833

Pericol mare de incendiu HHP şi HHS sprinklere sub tavan şi sub acoperiş

convenţional, cu pulverizare medie, (spray)

80 sau 115

< = 10

0,1667

convenţional, cu pulverizare medie, (spray)

115

>  10

0,1667

Pericol mare de incendiu HHS sprinklere intermediare pentru depozitare înaltă

convenţional, cu pulverizare medie, (spray) şi cu refulare plată

80 sau 115

  
7.95.În condiţii normale de climă temperată se recomandă ca temperatura nominală de declanşare a sprinklerelor să fie de 68oC sau 74oC.
7.96.În spaţiile închise neventilate, sub luminatoare sau acoperişuri de sticlă etc., poate fi necesară montarea unor sprinklere cu temperatura nominală de declanşare mai mare, până la 93oC sau 100oC.
TABEL 7.8
Coduri de culori folosite la marcarea sprinklerelor

Temperatura de declanşare a sprinklerelor

[oC]

Codul culorilor: fiolă

(bulb de sticlă)

Codul culorilor: element fuzibil

Temperatura de declanşare

[oC]

Temperatura maximă la nivelul tavanului

[oC]

57

portocaliu

necolorat

57 până la 77

38

68

roşu

alb

79 până la 107

66

79

galben

albastru

121 până la 149

107

93/100

verde

roşu

163 până la 191

149

121/141

albastru

verde

204 până la 246

191

163/182

violet

portocaliu

260 până la 302

246

204/227/260/286/343

negru

negru

320 până la 346

329

7.97.O atenţie deosebită trebuie acordată alegerii temperaturii nominale de declanşare a sprinklerelor aflate în vecinătatea cuptoarelor de uscare, aparatelor de încălzit şi altor echipamente, care furnizează căldură radiantă.
7.98._
(1)Sensibilitatea termică a sprinklerelor reprezintă răspunsul (declanşarea) sprinklerului la acţiunea termică produsă de incendiu.
(2)Majoritatea sprinklerelor sunt clasificate conform standardelor europene aplicabile, în ordinea descrescătoare a sensibilităţii termice în una din următoarele clase (tabelul 7.12).
TABEL 7.9
Clase de sensibilitate termică pentru sprinklere

Sensibilitatea termică nominală

Sprinkler de raft

Sprinklerele de tavan, deasupra sprinklerelor de raft

Sisteme tip apă-aer cu preacţionare tip A

Toate celelalte

Standard "A"

NU

DA

DA

DA

Special

NU

DA

DA

DA

Rapid

DA

DA

NU

DA

NOTĂ: Când sprinkere noi sunt adăugate unei instalaţii de sprinklere existente, poate fi necesară luarea în considerare a efectului pe care le pot avea diferenţele de sensibilitate pentru a evita declanşarea accidentală.

7.99.Sprinklerele cu diverse sensibilităţi termice trebuie utilizate în concordanţă cu tabelul 7.8. Sprinklerele sub tavan trebuie să prezinte o sensibilitate termică egală sau mai mică decât sprinklerele situate în rafturi.
SUBSECŢIUNEA 2:Cerinţe minime de proiectare a instalaţiilor cu sprinklere
100.7.100. _
(1)Valorile minime de calcul ale densităţii (intensităţii) de stropire la funcţionarea simultană a sprinklerelor montate sub tavan sau sub acoperiş, dintr-un sector al instalaţiei care protejează o anumită suprafaţă, numită aria de declanşare simultană a sprinklerelor, sunt redate în tabelul 7.10, în funcţie de clasele de pericol de incendiu LH, OH şi HHP (conform SR EN 12845).
(2)Pentru depozite cu pericol mare de incendiu - HHS, valorile minime de calcul ale densităţii (intensităţii) de stropire şi ale ariei protejate la declanşarea simultană a sprinklerelor montate sub tavan sau acoperiş dintr-un sector al instalaţiei sunt redate în tabelul 7.11 în funcţie de categoria şi înălţimea maximă autorizată de depozitare pentru diverse moduri de depozitare cu protecţie unică numai sub tavan sau sub acoperiş. Înălţimea indicată în tabelul 7.11 este considerată ca fiind înălţimea maximă pentru care instalaţia are sprinklere montate numai la nivelul tavanului sau acoperişului.
101.7.101. La depozitele cu pericol mare de incendiu - HHS, distanţa dintre înălţimea maximă de depozitare autorizată şi sprinklerele montate sub acoperiş sau sub tavan nu trebuie să depăşească 4 m. Acolo unde înălţimea de depozitare depăşeşte aceste limite sau unde distanţa dintre înălţimea maximă de depozitare şi tavan sau acoperiş este mai mare de 4 m, trebuie montate sprinklere de raft.
102.7.102. Când sunt montate mai mult de 50 de sprinklere de raft, ele nu trebuie alimentate cu apă de la aceeaşi supapă de control şi semnalizare ca şi sprinklerele montate sub acoperiş sau sub tavan. Supapa de control şi semnalizare trebuie să aibă minimum DN 100.
103.7.103. Pentru proiectarea instalaţiilor cu sprinklere montate sub acoperiş sau sub tavan şi cu sprinklere de raft, pentru depozite cu pericol mare de incendiu - HHS, dacă mărfurile (materialele) sunt depozitate deasupra celui mai înalt nivel de protecţie intermediară, valorile minime de calcul ale densităţii (intensităţii) de stropire şi ale ariei protejate la declanşarea simultană a sprinklerelor dintr-un sector al instalaţiei, sunt redate în tabelul 7.12.
Tabelul 7.10 - Valorile minime de calcul ale densităţii (intensităţii) de stropire şi ale ariei de declanşare simultană a sprinklerelor montate sub tavan sau sub acoperiş, dintr-un sector al instalaţiei, în funcţie de clasele de pericol de incendiu LH, OH şi HHP (conform SR EN 12845)

Clase de pericol de incendiu

Valorile minime de calcul ale densităţii (intensităţii) de stropire

Aria de declanşare simultană (m2)

(mm/min)

(l/sm2)

Sistem apă-apă sau cu preacţionare

Sistem apă-aer sau mixt

LH

2,25

0.0375

84

Nu este permisă.

Se utilizează OH1

OH1

5,00

0,083

72

90

OH2

5,00

0,083

144

180

OH3

5,00

0,083

216

270

OH4

5,00

0,083

360

Nu este permisă.

Se utilizează HHP1

HHP1

7,5

0,125

260

325

HHP2

10,0

0,166

260

325

HHP3

12,5

0,208

260

325

HHP4

Sistem prin inundare (a se vedea NOTA)

NOTĂ - Sistemele cu inundare nu fac obiectul standardului SR EN 12845; este nevoie de studii speciale.

*) La tabelele 7.10-7.12, sintagma "Valorile minime de calcul al densităţii (Intensităţii) de stropire" se înlocuieşte cu sintagma "Valorile minime de calcul al densităţii (intensităţii) de stingere".

SUBSECŢIUNEA 3:Calculul hidraulic al conductelor instalaţiilor cu sprinklere
104.7.104. _
(1)Diametrele conductelor instalaţiilor cu sprinklere pot fi determinate utilizând una din următoarele metode:
a)predimensionare, în care unele diametre sunt date în tabele (vezi art. 13.3, tabelele 30, 31, 32, 33, 34 şi 35 din standardul SR EN 12845+A2:2009) iar restul diametrelor conductelor se determină prin calcul hidraulic al reţelei de conducte;
b)calcul hidraulic complet, în care toate diametrele conductelor reţelei (conducte principale de distribuţie a apei, ramificaţii etc.) se determină prin calcule hidraulice, folosind, de regulă, programe de calcul (având precizate numărul şi data versiunii programului şi să cuprindă prevederile art. 13.4 din standardul SR EN 12845);
c)se pot folosi şi alte variante de calcul şi dimensionare a instalaţiei de stingere cu sprinklere, astfel încât aceasta să asigure cerinţele minime de presiune şi debit, parametrii necesari realizării funcţiilor de stingere şi limitare a incendiilor pe durata de timp normată, numai dacă metodele şi procedurile respective sunt recunoscute prin reglementări europene.
(2)În interiorul conductelor instalaţiilor de stingere cu sprinklere viteza apei trebuie să fie mai mică decât:
a)6 m/s prin armături, debitmetre şi/sau filtre;
b)10 m/s la orice punct din instalaţie,
astfel încât să se asigure alimentarea numărului total cerut de sprinklere care se presupune că pot intra în funcţionare simultan.
Tabelul 7.11 - Valorile minime de calcul ale densităţii (intensităţii) de stropire şi ale ariei protejate la declanşarea simultană a sprinklerelor montate sub tavan sau acoperiş, dintr-un sector al instalaţiei, pentru depozite cu pericol mare de incendiu - HHS (conform SR EN 12845)

Mod de depozitare

Înălţimea maximă de depozitare permisă (a se vedea NOTA 1) (m)

Valorile minime de calcul ale densităţii (intensităţii) de stropire

Aria protejată la declanşarea simultană a sprinklerelor, dintr-un sector al instalaţiei în sistem apă-apă sau sisteme cu preacţionare (a se vedea NOTA 2)

(m2)

Categoria I

Categoria II

Categoria III

Categoria IV

nm/min

l/sm2

ST1 Vrac sau stive

5,3

6,5

7,6

 

 

4,1

5,0

5,9

6,7

7,5

2,9

3,5

4,1

4,7

5,2

1,6

2,0

2,3

2,7

3,0

7,5

10,0

12,5

15,0

17,5

0,125

0,166

0,208

0,25

0,292

260

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5,7

6,3

6,7

7,2





3,3

3,6

3,8

4,1

4,4

20,0

22,5

25,0

27,5

30,0

0,333

0,375

0,416

0,458

0,5

300

ST2 Palete pe un singur rând şi ST4 Stelaje

4,7

5,7

6,8

 

 

3,4

4,2

5,0

5,6

6,0

2,2

2,6

3,2

3,7

4,1

1,6

2,0

2,3

2,7

3,0

7,5

10,0

12,5

15,0

17,5

0,125

0,166

0,208

0,25

0,292

260

  

4,4

5,3

6,0

3,3

3,8

4,4

20,0

25,0

30,0

0,333

0,416

0,5

300

ST3 Palete pe mai multe rânduri, ST5 şi ST6 Rafturi

4,7

5,7

 

 

 

3,4

4,2

5,0

 

 

2,2

2,6

3,2

 

 

1,6

2,0

2,3

2,7

3,0

7,5

10,0

12,5

15,0

17,5

0,125

0,166

0,208

0,25

0,292

260

NOTA 1 - distanţa pe verticală de la pardoseală la deflectorul sprinklerului, mai mică de 1 m, sau valoarea din tabel, oricare din acestea este mai mică.

NOTA 2 - Instalaţiile în sistemul apă-aer sau mixte trebuie evitate la depozitele cu pericol mare de incendiu, în special la cele cu produse foarte combustibile (categoriile cele mai mari) şi depozitele înalte. Dacă totuşi sunt necesare instalaţiile în sistemele apă-aer sau mixte aria protejată trebuie mărită cu 25 %.

*) La tabelele 7.10-7.12, sintagma "Valorile minime de calcul al densităţii (Intensităţii) de stropire" se înlocuieşte cu sintagma "Valorile minime de calcul al densităţii (intensităţii) de stingere".

105.7.105. Proiectantul poate alege între cele două metode de calcul, cu excepţia următoarelor cazuri în care se efectuează calculul hidraulic complet al conductelor:
a)instalaţii cu sprinklere la clădiri (depozite) cu nivele intermediare cu pericol mare de incendiu - HHS;
b)instalaţii cu sprinklere cu reţele inelare de conducte sau cu reţele de conducte sub formă de grilă.
106.7.106. Pentru calculul hidraulic al conductelor instalaţiilor cu sprinklere de rafturi la depozite cu pericol mare de incendiu - HHS, trebuie considerată funcţionarea simultană a trei capete de sprinkler amplasate pe ramurile cele mai defavorabile, aflate pe unul până la trei rafturi, după cum urmează:
a)dacă distanţa dintre rafturi este egală sau mai mare de 2,4 m numai un raft poate fi considerat ca fiind afectat de incendiu;
b)dacă această distanţă este mai mică de 2,4 m dar mai mare de 1,2 m două rafturi pot fi considerate ca fiind afectate de incendiu;
c)această distanţă este mai mică de 1,2 m trebuie considerate ca fiind afectate de incendiu trei rafturi. Nu este necesar a se considera funcţionarea simultană a mai mult de trei rânduri de sprinklere în plan orizontal sau vertical.
TABEL 7.12
Valorile minime de calcul ale densităţii (intensităţii) de stropire şi ale ariei protejate la declanşarea simultană a sprinklerelor dintr-un sector al instalaţiei montate sub acoperiş sau sub tavan şi cu sprinklere de raft, pentru depozite cu pericol mare de incendiu - HHS (conform SR EN 12845)

Mod de utilizare

Înălţimea maximă de depozitare permisă deasupra celor mai înalte sprinklere de raft (a NOTA 1) (m)

Densitatea specifică de calcul

Aria protejată la declanşarea simultană a sprinklerelor, dintr-un sector al instalaţiei în sistem apă-apă sau sisteme cu preacţionare (a se vedea NOTA 2)

(m2)

Categoria I

Categoria II

Categoria III

Categoria IV

mm/min

l/sm2

ST4 Stelaje

3,5

 

 

 

3,5

 

 

 

2,2

2,6

3,2

3,5

1,6

2,0

2,3

2,7

7,5

10,0

12,5

15,0

0,125

0,166

0,208

0,25

260

ST5 şi ST6 Rafturi

3,5

 

 

 

3,5

 

 

 

2,2

2,6

3,2





1,6

2,0

2,3

2,7

12,5

15,0

12,5

15,0

0,208

0,25

0,208

0,25

260

NOTA 1 - distanţa pe verticală de la cel mai înalt sprinkler de raft până la nivelul superior al materialului depozitat.

NOTA 2 - Instalaţiile cu sprinklere în sisteme apă-aer sau mixte trebuie evitate la depozitele cu pericol mare de incendiu, în special la cele cu produse foarte combustibile (categoriile cele mai mari) şi depozitele înalte. Dacă totuşi sunt necesare instalaţiile cu sprinklere în sisteme apă-aer sau mixte aria protejată trebuie mărită cu 25 %.

*) La tabelele 7.10-7.12, sintagma "Valorile minime de calcul al densităţii (Intensităţii) de stropire" se înlocuieşte cu sintagma "Valorile minime de calcul al densităţii (intensităţii) de stingere".

107.7.107. Pentru efectuarea calcului hidraulic al conductelor instalaţiei cu sprinklere se determină în prealabil forma geometrică a ariei protejate la declanşarea simultană a sprinklerelor din sectorul instalaţiei cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic (cel mai depărtat pe orizontală şi pe verticală de punctul de alimentare cu apă a instalaţiei). În acest mod, se identifică pe schema de calcul, traseul principal de alimentare cu apă al reţelei. Calculul hidraulic se efectuează mai întâi, pe traseul principal al reţelei.
108.7.108. Presiunea apei în secţiunea orificiului sprinklerului amplasat în aria de declanşare simultană, în poziţia cea mai nefavorabilă din punct de vedere hidraulic, trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu:
a)0,70 bar pentru instalaţii din spaţiile cu pericol mic de incendiu, LH;
b)0,35 bar pentru instalaţii din spaţiile cu pericol mediu de incendiu, OH;
c)0,50 bar pentru instalaţii din spaţiile cu pericol mare de incendiu, HHP şi HHS excepţie făcând sprinklerele instalate în rafturi;
d)1,00 bar pentru sprinklerele instalate în rafturi care au K 115;
e)2,00 bar pentru sprinklerele instalate în rafturi.
109.7.109. _
(1)Sprinklerele cu deflectorul în sus nu trebuie să fie conectate direct la o conductă cu diametru mai mare de DN 65 pentru conducte aparente sau DN 50 pentru conducte acoperite, inclusiv cu izolaţie.
(2)Sprinklerele cu deflectorul în jos nu trebuie conectate direct la o conductă cu diametrul mai mare de DN 80.
110.7.110. Pentru diametre ale conductelor principale de distribuţie a apei, mai mari decât cele menţionate la art. 7.109, sprinklerul trebuie montat pe o conductă cu diametrul de cel mult DN 80, racordată la conducta principală astfel încât distanţa de la deflectorul sprinklerului la marginea conductei principale să nu fie mai mică de 1,5 ori diametrul acestei conducte.
111.7.111. _
(1)Conductele instalaţiei de stingere cu sprinklere trebuie să respecte prevederile SR EN 12845.
(2)Diametrele minime ale conductelor instalaţiilor cu sprinklere nu trebuie sa fie mai mici ca cele prezentate în tabelul 7.13
TABEL 7.13
Diametrele minime ale conductelor instalaţiilor cu sprinklere, în funcţie de clasele de pericol de incendiu

Clase de pericol de incendiu

Diametrul minim al conductelor (mm)

Pericol mic de incendiu - LH

20

Pericol mediu şi mare de incendiu OH şi HH - conducte orizontale şi ascendente care alimentează sprinklere având un factor K mai mic sau egal cu 80

20

Toate celelalte

25

SECŢIUNEA 14:Alimentarea cu apă
112.7.112. Sursele de alimentare cu apă trebuie să fie conforme cu art. 8.1.1. şi 8.1.2. din SR EN 12845.
113.7.113. Cu excepţia încercărilor, presiunea apei nu trebuie să depăşească 12 bar, conform precizărilor din SR EN 12845.
114.7.114. Rezervoarele de acumulare trebuie să fie conforme cu cap. 9.3. din SR EN 12845.
115.7.115. Rezervoarele tampon închise trebuie să fie conforme cu cap. 9.5. din SR EN 12845.
116.7.116. Se admite ca surse de apă combinate să alimenteze mai multe instalaţii fixe de stingere (de exemplu, hidranţi, furtunuri ş.a.) cu condiţia unui calcul corespunzător al rezervei de apă necesare.
SECŢIUNEA 15:Staţii de pompare
117.7.117. Staţiile de pompare trebuie să fie realizate conform recomandărilor cap. 10 din SR EN 12845 sau o reglementare echivalentă.

118.7.118. În cazul grupurilor de pompare acţionate de motoare diesel, trebuie să se respecte prevederile cap. 10.9 din SR EN 12845.
119.7.119. Motorul diesel trebuie să fie capabil să funcţioneze continuu la sarcină maximă, cu putere nominală de ieşire continuu conform ISO 3046 sau o reglementare echivalentă.
7.120. Pompa acţionată de motorul diesel trebuie să fie complet operaţională într-un interval de 15 s de la începutul fiecărei proceduri de pornire.

121.7.121. Rezervorul de combustibil trebuie să conţină suficient combustibil pentru a asigura o funcţionare la nivel maxim a motorului astfel:
a)3 ore pentru LH;
b)4 ore pentru OH;
c)6 ore pentru HHP şi HHS.
SECŢIUNEA 16:Robinete
122.7.122. Robinetele instalaţiei de stingere cu sprinklere trebuie să fie conforme cu cap. 15 din SR EN 12845.
123.7.123. _
(1)Aparatele de control şi semnalizare trebuie să fie conforme cu SR EN 12259-2 sau cu SR EN 12259-3 sau o reglementare echivalentă.
(2)Aparatele de control şi semnalizare (ACS), cu dispozitivele anexe, se montează într-o încăpere proprie, separată de restul construcţiei cu elemente rezistente la foc, corespunzător densităţii sarcinii termice din încăperile adiacente, dar minimum El 180 pentru pereţi şi REI 90 pentru planşee sau într-o altă încăpere cu altă destinaţie, cu densitatea de sarcină termică mai mică de 420 MJ/m2 ori în încăperea staţiei de pompare a apei destinate stingerii incendiilor.
(3)Încăperea trebuie să asigure spaţiul necesar exploatării şi reparării aparatelor de control şi semnalizare, să fie încălzită şi cu acces direct din spaţiile de circulaţie comună, prin uşă cu rezistenţa la foc de minimum El2 90-C3 sau încăpere-tampon prevăzută cu uşi rezistente la foc El2 45-C3 ori direct din exterior.
(4)Dacă încăperea are şi altă destinaţie decât staţie de pompare a apei destinate stingerii incendiilor, aparatele de control şi semnalizare se montează într-un dulap metalic închis, cu uşiţă şi geam, asigurat cu încuietoare şi iluminat de securitate pentru intervenţii, nefiind obligatorii condiţiile de separare şi de protejare a golului de acces prevăzute la alin. (2) şi (3).

SECŢIUNEA 17:Interacţiunea cu alte măsuri de apărare împotriva incendiilor
124.7.124. _
(1)În proiectare şi în exploatare, trebuie luată în considerare posibila interacţiune între instalaţiile de stingere cu sprinklere şi alte măsuri de apărare împotriva incendiilor. Sensibilitatea instalaţiilor cu sprinklere nu trebuie diminuată.
(2)Funcţionarea altor dispozitive de securitate la incendiu poate depinde de declanşarea adecvată a instalaţiei de sprinklere şi, ca urmare, totalitatea măsurilor de securitate la incendiu nu trebuie să fie afectată.
(3)Funcţionarea efectivă a instalaţiilor de stingere cu sprinklere se bazează pe stingerea sau controlul focarului în stadiul iniţial. Cu excepţia sprinklerelor amplasate în rafturi, sprinklerele sunt acţionate în mod normal prin contactul cu gazele de ardere fierbinţi provenite de incendiu şi care curg în plan orizontal printre sprinklere. Ca urmare, trebuie luate măsuri pentru ca să nu se împiedice această curgere orizontală a gazelor de ardere.
SECŢIUNEA 18:Încercări şi verificări periodice
125.7.125. Încercările şi verificările periodice se efectuează conform cap. 19 din SR EN 12845 şi conform prezentului normativ.
126.7.126. Întreţinerea se efectuează conform cap. 20 din SR EN 12845.
SECŢIUNEA 19:Supravegherea instalaţiilor de stingere cu sprinklere
127.7.127. Supravegherea instalaţiilor de stingere cu sprinklere se efectuează conform Anexei H din SR EN 12845.
128.7.128. Transmiterea alarmelor trebuie să fie conformă cu Anexa I din SR EN 12845.
SECŢIUNEA 20:Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii cu sprinklere deschise pentru limitarea şi stingerea incendiilor
130.7.130. În România pentru sprinklerele deschise se utilizează şi denumirea de drencere.
131.7.131. Instalaţiile cu sprinklere deschise pot fi utilizate pentru:
a)protecţia împotriva propagării incendiilor, utilizând perdele de apă;
b)stingerea incendiilor.
132.7.132. Perdele de apă pentru protecţia împotriva propagării incendiilor folosind sprinklere deschise se pot prevedea pentru:
a)protejarea elementelor de închidere a golurilor (uşi, ferestre etc.) din pereţii despărţitori, pentru a evita propagarea focului de la o încăpere la alta;
b)protecţia cortinelor, uşilor sau obloanelor din pereţii rezistenţi la foc;
c)protejarea unor porţiuni de încăperi cu pericol de incendiu;
d)protecţia golurilor scărilor rulante;
e)protecţia clădirilor (faţade, acoperişuri) în exterior, când nu sunt amplasate la distanţe corespunzătoare.
133.7.133. Sprinklerele deschise pentru stingerea incendiilor se recomandă la:
a)încăperile cu pericol mare de incendiu ca: platouri de filmare, hangare pentru avioane, garaje mari etc., unde, din cauza propagării rapide a focului sau din alte considerente, nu pot fi utilizate cu destulă eficienţă alte mijloace de stingere;
b)scenele teatrelor, expoziţii şi alte săli aglomerate, în care publicul se află în prezenţa unor cantităţi mari de materiale combustibile;
c)depozite de materiale sau substanţe combustibile cu degajări mari de căldură (cauciuc, celuloid, alcooli etc.).
SECŢIUNEA 21:Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor cu sprinklere deschise
134.7.134. Instalaţia de sprinklere deschise are în componenţă:
a)vanele (robinetele) de acţionare (manuale sau electrice) montate pe conductele de alimentare cu apă de la o sursă (care trebuie să asigure parametrii de debit şi presiune necesari funcţionării);
b)reţelele de distribuţie;
c)sprinklere deschise
135.7.135. Amplasarea sprinklerelor deschise, utilizate pentru stingerea incendiilor, faţă de spaţiul protejat, se face similar sprinklerelor standard. Distanţele faţă de plafoane se stabilesc în funcţie de rolul sprinklerelor deschise faţă de acestea (de protecţie, de stingere etc.).
136.7.136. _
(1)La sălile de spectacole, care au scenă amenajată sprinklere deschise se prevăd:
a)sub plafonul scenei, când acesta este executat din materiale combustibile, sub grătare, sub pasarele şi în buzunarele scenei, neseparate de acestea prin cortine de siguranţă;
b)de ambele părţi ale cortinei de siguranţă, pentru protecţia acesteia;
c)deasupra golurilor protejate care leagă scena sau buzunarele scenei de încăperile vecine.
(2)Atunci când sunt separate prin cortine, buzunarele scenei se prevăd cu sprinklere standard.
137.7.137. În funcţie de cerinţele de stingere, se montează, de regulă, grupe de maximum 72 de sprinklere deschise, care au conducte de alimentare cu vane de acţionare separate pentru fiecare grupă.
138.7.138. _
(1)Acţionarea robinetelor de alimentare a instalaţiilor cu sprinklere deschise se face:
a)manual, în cazul în care sprinklere deschise sunt utilizate pentru stingerea incendiilor în încăperi industriale şi pentru protejarea prin perdele de apă, a unor porţiuni din încăperile cu pericol de incendiu sau golurile din pereţii despărţitori, dacă există, în permanenţă, personal, iar operaţiile de acţionare manuale pot fi efectuate în timpul normat de la semnalarea incendiului;
b)automat, se recomandă în toate cazurile, iar în mod obligatoriu în cazul în care sprinklerele deschise sunt utilizate pentru stingerea incendiilor în încăperi sau pentru crearea unor perdele de apă pentru protecţia golurilor din pereţii rezistenţi la foc, în locurile în care nu se lucrează permanent sau dacă operaţiunile de acţionare manuală nu se pot efectua în timp util.
(2)Intrarea automată în funcţiune a instalaţiilor cu sprinklere deschise se semnalizează optic şi acustic la serviciul privat/voluntar pentru situaţii de urgenţă şi la camera de comandă sau dispeceratul instalaţiei tehnologice cu supraveghere permanentă, dacă aceasta există.
139.7.139. Instalaţiile cu sprinklere deschise cu acţionare automată trebuie să aibă asigurată şi posibilitatea acţionării manuale.
140.7.140. _
(1)Amplasarea robinetelor de acţionare (manuală sau automată) a instalaţiei cu sprinklere deschise se face în locuri încălzite, uşor accesibile pentru personalul de exploatare, ferite de acţiunea focului, retrase faţă de circulaţia de evacuare.
(2)Deasupra robinetelor de acţionare se montează robinete de golire, iar dedesubt manometre de control.
141.7.141. Pentru alimentarea instalaţiei cu sprinklere deschise de la pompele mobile de stins incendiu se prevăd aceleaşi echipări ca şi la instalaţia cu sprinklere standard.
142.7.142. Robinetele de acţionare a instalaţiei se marchează cu indicatoare.
143.7.143. Pentru fiecare instalaţie cu sprinklere deschise - atât sprinklere deschise pentru stingere, cât şi sprinklere deschise pentru perdele de protecţie - se asigură o rezervă de sprinklere deschise, calculată separat pentru fiecare tip din cele montate, de 2 - 5%, însă nu mai mică de 10 buc. (procentul mare se aplică la instalaţiile cu un număr redus de sprinklere deschise).
144.7.144. Alegerea tipului de sprinkler deschis, forma deflectorului pentru dispersarea apei, precum şi modul de montare, se stabilesc de către proiectant funcţie de locul de montaj şi suprafaţa protejată, având în vedere scopul urmărit.
SECŢIUNEA 22:Dimensionarea instalaţiilor cu sprinklere deschise
145.7.145. _
(1)Timpul teoretic de funcţionare a instalaţiilor cu sprinklere deschise trebuie să fie de 60 minute. Fac excepţie situaţiile în care se utilizează sprinklere deschise pentru protecţia golurilor, pentru care trebuie să asigure funcţionarea pentru un interval de timp egal cu cel de rezistenţă la foc a elementului de construcţie în care golul este practicat;
(2)Tipul, modul şi distanţele de amplasare a sprinklerelor deschise utilizate la protecţia prin răcire a elementelor de construcţii şi a utilajelor se stabilesc astfel încât să se asigure în punctul cel mai dezavantajos o intensitate de răcire, ir, de:
a)0,1...0,2 l/s.m2 pentru elementele orizontale sau înclinate, în funcţie de natura, poziţia şi dimensiunile instalaţiilor, utilajelor sau materialelor protejate, precum şi de caracteristicile hidraulice ale sprinklerelor deschise utilizate; pentru instalaţii tehnologice vulnerabile la incendii din secţii cu pericol deosebit, intensitatea de stropire este, după caz, mai mare şi anume de 0,2...0,5 l/s m2;
b)0,2 l/s.m pentru perdele de apă sau pelicule de protecţie pentru elementele verticale;
c)0,10...0,15 l/s.m2 pentru rezervoarele orizontale sau sferice, incendiate sau expuse radiaţiei termice; pentru determinarea debitului de apă necesar pentru răcirea rezervoarelor cilindrice învecinate se ia în considerare un sfert din suprafeţele lor laterale totale;
d)0,5 l/s.m pentru circumferinţa rezervorului incendiat şi 0,25 l/s.m pentru semisuma circumferinţei rezervoarelor expuse radiaţiei termice, protejate cu instalaţii mobile;
e)0,5 l/s.m2 pentru tamburii deschişi.
146.7.146. Pentru rezervoarele cilindrice orizontale învecinate neizolate termic, ce conţin lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate peste 55oC, depozitate la o temperatură inferioară celei de inflamabilitate, intensităţile de răcire se reduc cu 50%.
147.7.147. Pentru rezervoarele cilindrice orizontale izolate termic cu izolaţii incombustibile, nu se prevăd instalaţii de răcire.
148.7.148. În cazurile când se prevede răcirea elementelor orizontale, înclinate sau verticale prin instalaţii mobile, debitul se majorează, după caz, cu 30...50%. Procentele mici sunt aplicabile pentru răcirea elementelor orizontale iar procentele mari pentru elementele verticale.
149.7.149. Prin "rezervoare învecinate expuse radiaţiei" se înţeleg rezervoarele situate la o distanţă de rezervorul incendiat mai mică decât 1,5 x diametrul rezervorului incendiat.
150.7.150. Sprinklerele deschise utilizate pentru stingerea incendiilor se amplasează la fel ca sprinklerele standard, fără a se impune o distanţă maximă faţă de plafon, dacă nu trebuie să asigure protecţia elementelor de construcţie ale tavanului.
151.7.151. Sprinklerele deschise pentru protecţia cu peliculă de apă a elementelor de construcţie şi a utilajelor se amplasează cu paleta orizontal sau înclinat la 45o.
152.7.152. Distanţa dintre două sprinklere deschise se recomandă să fie de 1,5 2,5 m, funcţie de caracteristicile tehnice ale produselor, astfel încât să se realizeze o perdea de apă continuă Distanţa între rândul de sprinklere deschise şi golul de protejat trebuie să fie, în funcţie de forma jeturilor, între 0,25-1,20 m. Dacă distanţa între două sprinklere deschise este mai mică de 1 m, acestea se amplasează alternativ, unele cu orificiul de stropire în sus, altele în jos.
153.7.153. _
(1)Sprinklerele deschise pentru protecţia golurilor se amplasează cu cel puţin 40 cm deasupra golurilor protejate şi cu orificiul de stropire orientat în jos.
(2)Sprinklerele deschise utilizate pentru protecţia golurilor trebuie să funcţioneze un timp egal cu timpul de rezistenta la foc a elementului constructive, în care este practicat golul protejat.
(3)Sprinklerele deschise utilizate pentru stingerea incendiului trebuie să aibă acelaşi timp de funcţionare ca şi în cazul sprinklerelor.
154.7.154. Numărul, tipul şi amplasarea sprinklerelor deschise utilizate pentru formarea perdelelor de apă se stabilesc astfel încât să se asigure în punctul cel mai dezavantajos, intensitatea de stropire de minimum:
a)0,5 l/s m, în cazul în care golul sau elementul de compartimentare protejat are o înălţime până la 3 m inclusiv;
b)1 l/s m, în cazul în care suprafaţa protejată are o înălţime mai mare de 3 m; aceeaşi intensitate se adoptă indiferent de înălţime la construcţiile la care propagarea incendiului prezintă pericol deosebit pentru aglomerări de oameni sau bunuri de mare valoare.
155.7.155. Sprinklerele deschise pentru perdele de apă se amplasează astfel încât să formeze o pânză continuă de apă pe toată suprafaţa perdelei.
156.7.156. Debitele specifice, qis, (l/min) şi presiunile normale de utilizare, P, (bar) ale apei în secţiunile orificiilor de refulare ale sprinklerelor deschise, sunt date de producător.
157.7.157. Numărul de sprinklere deschise (de un anumit tip, i), Ni, se stabileşte în funcţie de debitul specific minim, qismin, mărimea zonei protejate, Ai, sau Li, şi intensitatea minimă de debitare a apei, ii, cu relaţiile:
în care:
Ai, Li, reprezintă aria, respectiv lungimea zonei care trebuie protejată, conform prescripţiilor legale în vigoare cu privire la gradul de dotare a obiectivelor, în m2 respectiv, m;
ii - intensitatea minimă de debitare a apei (după caz: intensitatea de stingere, intensitatea de răcire, intensitatea de protecţie), în l/s m2, respectiv l/s m;
qismin - debitul specific minim al unui sprinkler deschis, în l/s.
158.7.158. Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor instalaţiei cu sprinklere deschise, Qid, utilizate la protecţia prin răcire a elementelor de construcţii şi utilajelor, sau pentru formarea perdelelor de apă necesare limitării propagării incendiilor, se stabileşte cu relaţia:
în care:
n este numărul sprinklerelor deschise prevăzute să funcţioneze simultan, situate într-un sector al instalaţiei cu sprinklere deschise;
qis - debitul specific al sprinklerului deschis.
159.7.159. Calculul hidraulic al conductelor instalaţiei cu sprinklere deschise se efectuează după aceeaşi metodologie ca la instalaţia cu sprinklere standard.
SECŢIUNEA 23:Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor cu sprinklere cu răspuns rapid tip EFSR
SUBSECŢIUNEA 1:Domenii de utilizare
160.7.160. Sprinklerul tip ESFR este o duză cu un element termosensibil proiectat să acţioneze la o temperatură predeterminată printr-o refulare automată a apei într-o astfel de distribuţie şi cu o astfel de intensitate încât să asigure stingerea rapidă a incendiului pentru aria protejată proiectată.
161.7.161. _
(1)Instalaţiile de stingere a incendiilor cu sprinklere cu răspuns rapid, tip ESFR se utilizează numai pentru echiparea construcţiilor având ca destinaţie depozitarea de materiale combustibile solide, paletizate sau dispuse pe rafturi.
(2)Există diferenţe majore între proiectarea instalaţiilor cu sprinklere cu răspuns rapid şi proiectarea instalaţiilor cu sprinklere standard. În general, sprinklerele cu răspuns rapid sunt utilizate în situaţia în care sprinklerele de raft nu pot fi utilizate din motive tehnice. În faza de proiectare trebuie să se ia în considerare dacă acestea sunt indicate pentru protecţia bunurilor depozitate şi a construcţiei propriu zise. Sprinklerele tip ESFR nu se utilizează pentru echiparea construcţiilor cu altă destinaţie decât cea de depozitare (industriale, de locuit etc.).
SUBSECŢIUNEA 2:Cerinţe pentru sprinklerele cu răspuns rapid
162.7.162. Sprinklere cu răspuns rapid trebuie să îndeplinească cerinţele standardului ISO 6182-7 sau o reglementare echivalentă.
163.7.163. Sprinklere cu răspuns rapid trebuie să aibă un element de declanşare cu răspuns rapid care trebuie să acţioneze la una din următoarele temperaturi:
a)sprinklere cu bulb:
- 68oC - 74oC, cod culoare lichid, roşu;
- 93oC - 104oC, cod culoare lichid, verde;
b)sprinklere cu element fuzibil:
- între 68oC şi 74oC, cod culoare, necolorat;
- între 93oC şi 104oC, cod culoare, alb
164.7.164 Factorul nominal K al sprinklerelor cu răspuns rapid trebuie să fie între 200 şi 360 [l/min bar1/2].
SUBSECŢIUNEA 3:Configuraţii de depozitare
165.7.165. Depozitele trebuie să aibă între rafturi spaţii libere longitudinale şi transversale, cu următoarele caracteristici:
a)continui pe toată înălţimea de depozitare;
b)aliniate vertical;
c)depozitare liberă.
166.7.166. _
(1)Configuraţii de depozitare ST1, ST2, ST3 şi ST4
(2)Configuraţiile de depozitare ST1, ST2, ST3 şi ST4 trebuie să aibă spaţii libere regulate şi care au următoarele dimensiuni:
a)spaţiile libere transversale trebuie să aibă o lăţime de cel puţin 0,08 m iar distanţa între acestea să nu fie mai mare de 3 m (vezi figura 7.12);
b)spaţiile libere longitudinale trebuie să aibă o lăţime de cel puţin 0,15 m iar distanţa între acestea să nu fie mai mare de 3 m.
Figura 7.12 - Caracteristicile spaţiilor libere longitudinale şi transversale pentru configuraţii de depozitare ST1, ST2, ST3 şi ST4 în cazul utilizării sprinklerelor ESFR
167.7.167. _
(1)Configuraţii de depozitare ST5 şi ST6
(2)Rastelele cu un rând sau cu două rânduri de rafturi trebuie să îndeplinească următoarele:
a)rafturile care au deschideri mai mici cu 50% decât suprafaţa în plan trebuie să nu fie mai mari de 2 m2 şi trebuie să fie delimitate pe toate cele patru feţe de spaţii libere care trebuie să aibă lăţimea minimă de 0,15 m;
b)rafturile trebuie să aibă poliţe cu arii deschise, uniform distribuite pentru cel puţin 50% din suprafaţa totală. Distanţa deschiderilor nu trebuie să fie mai mare de 0,15 m; sau
c)grătare sau rafturi tip plasă trebuie să aibă deschideri uniforme pentru cel puţin 50% din suprafaţa în plan a acesteia. Distanţa măsurată pe orizontală nu trebuie să fie mai mare de 0,15 m.
168.7.168. Proiectarea instalaţiilor cu sprinklere cu răspuns rapid trebuie să se realizeze în conformitate cu prevederile din tabelul 7.14 a, 7.14 b şi SR EN 12845.

169.7.169. Sprinklerele cu răspuns rapid trebuie instalate în clădiri cu acoperişuri sau tavane cu următoarele caracteristici:
a)pantă mai mică de 170 mm/m;
b)sunt continui şi nu are deschideri permanente;
c)produsele pentru construcţii sunt din materiale incombustibile;
d)să fie rezistente la o presiune ascendentă de 150 N/m2;
e)înălţimea maximă a tavanului să fie de maximum 13,7 m de la pardoseală. Înălţimea tavanului este distanţa maximă măsurată pe verticală de la nivelul pardoselii la suprafaţa tavanului sau partea inferioară a acoperişului.
NOTA 1: Pentru acoperişurile sau pantele cu pante mai mari de 170 mm/m, acestea pot fi compartimentate cu tavane false ancorate şi cu ESFR-urile montate sub nivelul acestor tavane false.
NOTA 2: Cele mai uzuale produse pentru construcţii utilizate pentru tavane false sunt din gips carton cu grosimi de 10 mm ondulate sau din panouri sandwich din fibre minerale acoperite cu foi din tablă metalică.
SUBSECŢIUNEA 4:Situaţii în care nu se recomandă protecţia cu sprinklere ESFR
170.7.170. Sprinklerele cu răspuns rapid nu se utilizează în următoarele situaţii:
a)depozitare exponate fără performanţe de comportare la foc, cum ar fi, de exemplu, sulurile din stofă;
b)containere combustibile deschise la partea superioară;
c)produse uzuale sau depozitare pentru care nu a fost demonstrată, prin testere sau alte metode, eficienţa acestui sistem;
d)magazii în care pentru produsele sau materialele depozitate nu se cunoaşte modul de comportare în caz de incendiu sau în contact cu apa;
e)depozitarea substanţelor care prezintă riscuri speciale: aerosoli, lichide inflamabile, alcooli, precum şi a produselor în ambalaje din polipropilenă sau polistiren;

SECŢIUNEA 24:Proiectarea instalaţiilor de stingere cu sprinklere cu răspuns rapid (ESFR)
SUBSECŢIUNEA 1:Generalităţi
171.7.171. _
(1)Instalaţiile de stingere cu sprinklere cu răspuns rapid se proiectează şi se realizează conform prevederilor prezentului normativ şi conform instrucţiunilor producătorilor.
(2)Instalaţiile de stingere cu sprinklere cu răspuns rapid se proiectează şi se realizează numai în sisteme apă-apă.
(3)Pot fi utilizate şi în sisteme aer-apă sau în sisteme cu preacţionare, numai dacă soluţia tehnică respectivă este agrementată sau aprobată conform legii.
172.7.172. _
(1)Protecţia cu sprinklere cu răspuns rapid se asigură la construcţii fără goluri în acoperiş sau alte deschideri în acesta.
(2)Dacă prin construcţie nu poate fi evitată realizarea golurilor sau deschiderilor, elementele de închidere a acestora trebuie prevăzute cu dispozitive acţionate manual. Cortinele aferente golurilor sau deschiderilor din acoperiş trebuie să fie limitate ca înălţime şi astfel amplasate încât distanţa dintre capetele sprinkler să respecte distanţele prevăzute în tabelul nr. 7.17.
Tabelul 7.14a - Proiectarea instalaţiilor cu sprinklere cu răspuns rapid şi înălţimi maxime de montaj

Produse

(metode de depozitare pentru aplicarea punctului 7.166 şi 7.167

Înălţimea maximă a tavanului: 9,1 m

(vezi nota 1)

Înălţimea maximă a tavanului: 9,8 m (vezi nota 1)

Înălţimea maximă a tavanului: 10,6 m

(vezi nota 1)

Înălţimea maximă a tavanului: 12,2 m

(vezi nota 1)

Înălţimea maximă de depozitare (m)

(vezi nota 6)

Presiunea de lucru a sprinklerelor

(bar)

Înălţimea maximă de depozitare (m)

(vezi nota 6)

Presiunea de lucru a sprinklerelor

(bar)

Înălţimea maximă de depozitare (m)

(vezi nota 6)

Presiunea de lucru a sprinklerelor

(bar)

Înălţimea maximă de depozitare (m)

(vezi nota 6)

Presiunea de lucru a sprinklerelor

(bar)

K-

201

K-

363

K-201

K-363

K-

201

K-

363

Plastic expandat şi cauciuc spongios în ambalaj de carton (mai mult de 15% în volum cutii de carton)

7,6

3,5

1,4

7,6

4,2

NA

NA

NA

NA

NA

Categoriile 1, 2, 3 şi 4 (vezi notele 2 şi 3)

7,6

3,5

1,4

7,6

4,2

7,6

2,1

10,6

5,2

2,8

Suluri de hârtie depozitate vertical în rânduri deschise sau închise, stratificate sau nestratificate: hârtie cu densitate specifică mare (vezi notele 4 şi 5)

7,6

3,5

1,4

vezi nota 7

vezi nota 7

vezi nota 7

vezi nota 7

9,1

5,2

2,8

Suluri de hârtie depozitate vertical în rânduri deschise sau închise, stratificate sau nestratificate: hârtie cu densitate specifică medie şi mase plastice ambalate în hârtii cu densitate specifică mare (vezi notele 4 şi 5)

6,1

3,5

1,4

vezi nota 7

vezi nota 7

vezi nota 7

vezi nota 7

6,1

5,2

2,8

Mezanin cu înălţime <  4,5 m. Se acceptă toate configuraţiile de depozitare sau stocare de bunuri

6 sprinklere care funcţionează la o presiune de 3,5 bar pentru K = 200 şi la 1,4 bar pentru K = 360 (vezi nota 6)

Mezanin cu înălţime >  4,5 m. Se acceptă toate configuraţiile de depozitare sau stocare de bunuri

Presiune apropiată pentru bunurile depozitate şi înălţimea tavanului sau mezaninului (vezi nota 6)

Nota 1: Înălţimea tavanului trebuie să fie măsurată ca distanţa maximă măsurată pe verticală de la nivelul pardoselii la suprafaţa tavanului sau partea inferioară a acoperişului.

Nota 2: Autorităţile trebuie să fie consultate pentru protecţia maselor plastice.

Nota 3: Masele plastice (expandabile sau neexpandabile) trebuie să fie depozitate în cutii din lemn, carton sau materiale incombustibile. Plasticul expandabil şi cauciucul celular nu trebuie să ocupe un volum mai mare de 15% din capacitatea cutiei.

Nota 4: Cu excepţia hârtiei uşoare.

Nota 5: hârtie uşoară - toate hârtiile cu o greutate mai mică decât 50 g/m2 şi hârtiile cu caracteristici absorbante (cum ar fi hârtia igienică, prosoape din hârtie, produse din hârtie absorbante) indiferent de greutate. Hârtia cu greutate medie - hârtii fără caracteristici absorbante cu o mare sau finisaj neted cu greutăţi specifice între 50 g/m2şi 100 g/m2. Hârtia cu greutate mare - hârtii fără caracteristici absorbante sau care au greutatea specifică mai mare de 100 g/m2.

Nota 6: Se va alege valoarea mai mică dintre distanţa măsurată pe verticală de la nivelul pardoselii la deflectorului unui sprinkler din care se scade 1 metru sau valoarea prezentată în tabel.

Nota 7: Trebuie utilizate valorile date pentru înălţimea maximă a tavanului, respectiv 12,2 m.

Tabelul 7.14b - Elemente de proiectare a instalaţiilor cu sprinklere cu răspuns rapid

Destinaţie

Înălţimea maximă de depozitare

[m]

Înălţimea maximă a tavanului/acoperişului

[m]

Factorul sprinklerului

[l/min bar1/2]

Orientare cap sprinkler

Presiune minimă de lucru

[bar]

Depozitare produse din categoriile I, II, III şi IV clasificate conform SR EN 12845, containere capsulate (care nu sunt deschise la partea superioară sau rastele solide)

6,1

7,6

201

capul în sus/capul în jos

3,4

242

capul în sus/capul în jos

2,4

322

capul în jos

1,7

363

capul în jos

1,0

7,6

9,1

201

capul în sus/capul în jos

3,4

242

capul în sus/capul în jos

2,4

322

capul în jos

1,7

363

capul în jos

1,0

9,8

201

capul în sus/capul în jos

4,1

242

capul în jos

2,9

9,1

10,7

201

capul în sus/capul în jos

5,2

242

capul în sus/capul în jos

3,6

322

capul în jos

2,4

363

capul în jos

1,4

10,7

12,2

201

capul în sus/capul în jos

5,2

242

capul în sus/capul în jos

3,6

322

capul în jos

2,8

363

capul în jos

1,7

10,7

13,7

322

capul în jos

2,8

363

capul în jos

2,8

12,2

13,7

322

capul în jos

2,8

364

capul în jos

2,8

(3)Toate golurile sau deschiderile din acoperiş trebuie să fie închise automat preferabil înainte de intrarea în funcţiune a primului sprinkler. Se acceptă o întârziere de maxim 30 de secunde între cele două momente.
173.7.173. Spaţiul liber sub deflectorul sprinklerului până la materialele depozitate nu trebuie să fie mai mic de 1 metru.
174.7.174. Luminatoarele trebuie amplasate la acelaşi nivel sau sub nivelul tavanului. Luminatoarele trebuie să reziste la o temperatură de 300oC pentru cel puţin cinci minute. În situaţiile în care spaţiile protejate sunt echipate cu instalaţii de ventilare, clădirea trebuie să fie echipată cu o instalaţie de semnalizare a incendiilor. Instalaţia de semnalizare are şi rolul de a opri ventilatoarele acestor instalaţii şi de comandă a închiderii automate a tuturor clapetelor.
SUBSECŢIUNEA 2:Dimensionare hidraulică
175.7.175. Instalaţiile cu sprinklere ESFR trebuie să fie complet calculate din punct de vedere hidraulic.
176.7.176. Dimensionarea hidraulică presupune calculul pierderilor de presiune în conducte. Pentru dimensionarea instalaţiilor cu sprinklere cu răspuns rapid se adoptă metoda de calcul similară sistemelor complet dimensionate a sprinklerelor standard.
177.7.177. _
(1)Aria de declanşare se alege ca suma ariilor de stropire a 12 sprinklere de tavan dar aceasta să fie minimum 90 m2. Această suprafaţă trebuie să fie aleasă ca fiind determinată de sprinklerele cu răspuns rapid cele mai defavorizate din punct de vedere hidraulic. În situaţiile în care este necesară echiparea cu sprinklere sub obstacole sau în porţiuni care nu pot fi protejate/acoperite de sprinklerele de tavan atunci în calcul trebuie să se cuprindă încă 6 sprinklere suplimentare din afara acestei arii de declanşare.
(2)Dimensionarea instalaţiilor cu sprinklere cu răspuns rapid trebuie să fie realizată astfel încât să se asigure presiuni minime de lucru conform celor prezentate în tabelele 7.14.
(3)Rezerva de apă trebuie să asigure alimentarea la debitele normate pentru cel puţin 60 de minute.
(4)Pentru scopurile calculului hidraulic, se presupune că intră în funcţiune câte 4 sprinklere pe trei ramificaţii diferite. În situaţiile în care ramificaţiile au mai puţin de patru sprinklere, se presupune că intră în funcţiune toate sprinklerele de pe acele ramuri iar numărul de ramificaţii care se ia în calcul trebuie să fie ales astfel încât să totalizeze 12 sprinklere care intră în funcţiune. Pentru sprinklerele amplasate sub obstacole sau în porţiuni care nu pot fi protejate/acoperite de sprinklerele de tavan se presupune că intră în funcţiune câte 3 sprinklere pe două ramificaţii diferite.
178.7.178. În situaţiile în care sprinklerele cu răspuns rapid sunt instalate sub mezanine cu înălţimi de 4,5 m sau mai mici măsurate de la nivelul pardoselii, se presupune că cel puţin 6 sprinklere cu răspuns rapid intră în funcţiune (trei sprinklere cu răspuns rapid pe două ramificaţii diferite) la o presiune de lucru de cel puţin 3,5 bar.
NOTĂ: Dacă se asigură protecţia cu sprinklere standard amplasate sub mezaninul cu înălţimi de 4,5 m sau mai mici, aria de declanşare trebuie aleasă în conformitate cu cerinţele normative specifice. Sprinklerele cu răspuns rapid trebuie să fie amplasate sub nivelul mezaninelor cu înălţimi mai mari de 4,5 m. Se presupune în acest caz faptul că intră în funcţiune 12 sprinklere cu răspuns rapid (patru sprinklere pe trei ramificaţii diferite).
179.7.179. Sprinklerele amplasate sub pasarele, transportoare, obstacole sau mezanine trebuie să fie luate în considerare la dimensionarea alimentării cu apă conform celor prezentate în tabelul 7.16.
Tabelul 7.16 - Proiectarea sprinklerelor amplasate faţă de obstacole

Obstacole în afara ariei de stropire proiectate

Numărul maxim de sprinklere suplimentare a fi introduse suplimentar sprinklerelor de tavan şi cerinţe

Obstacole cu lăţime mai mică de 3 m

2 sprinklere cu presiuni de 3,5 bar (K = 200) 1,4 bar (K = 360)

Obstacole cu lăţime mai mare de 3 m cum ar fi pasarele şi transportoare

2 sprinklere cu presiuni de 3,5 bar (K = 200) 1,4 bar (K = 360)

Mezanin (vezi nota 1)

6 sprinklere cu presiune de lucru egală cu cea de proiectare (vezi tabelele 7.14)

Nota 1: Condiţii:

a) Pentru protecţia golurilor de la mezaninele deschise se instalează ecrane verticale incombustibile care asigură protecţia pentru cel puţin 1,2 m de la nivelul tavanului;

b) Se menţine un culoar între feţele ecranelor şi centrul acestuia de cel puţin 0,6 m faţă de fiecare ecran; nu este necesară introducerea în calcul a rezervei de apă pentru sprinklerele amplasate suplimentar.

SECŢIUNEA 25:Amplasarea sprinklerelor cu răspuns rapid
180.7.180. Aria de acoperire a sprinklerelor cu răspuns rapid nu trebuie să fie mai mică de 7,5 m2 şi nu mai mare de 9 m2. Distanţa între sprinklere trebuie să fie în concordanţă cu prevederile prezentate în tabelul 7.17..
Tabelul 7.17 - Distanţa între sprinklerele ESFR

Înălţimea maximă a tavanului (m)

Distanţa între sprinklere (m)

minim

maxim

9,1

2,4

3,7

12,2

2,4

3

181.7.181. _
(1)Linia care uneşte centrul elementelor sensibile la temperatură ale sprinklerelor trebuie să fie între 0,1 şi 0,33 faţă de acoperiş sau tavan pentru sprinklerele cu răspuns rapid care au K = 200 (a se vedea figura 7.13). Linia care uneşte centrul elementelor sensibile la temperatură ale sprinklerelor trebuie să fie între 0,1 m şi 0,33 m faţă de acoperiş sau tavan sau 0,46 m pentru sprinklerele cu răspuns rapid care au K = 322 şi K = 360. Atunci când sunt instalate sprinklere ESFR la acoperişuri ondulate, cum sunt cele indicate în figura 7.14, distanţa maximă se consideră de la o linie mediană fictivă care trece prin centrul profilului şi baza deflectorului. Baza deflectorului sprinklerului nu trebuie să depăşească nivelul marginii inferiore a profilului ondulat.
Figura 7.13 - Distanţe de amplasare a sprinklerelor faţă de elementele vecine
Figura 7.14 - Distanţe de amplasare a sprinklerelor faţă de marginea inferioară a unui plafon ondulat
(2)În situaţiile în care acoperişurile sau tavanele sunt alcătuite din grinzi şi ferme metalice sau panouri profilate, sprinklerele trebuie să fie amplasate în deschideri mai exact sub grinzi. Înălţimea deschiderilor practicate nu trebuie să fie mai mare de 0,75 m. În situaţia tavanelor profilate, distanţa de la tavan la sprinkler trebuie să fie măsurată de la limitele profilului (vezi figurile de la 7.15 la 7.17). Unde nu este practică o asemenea soluţie trebuie să se adopte soluţia montării unor tavane suspendate.
Figura 7.15 - Distanţe de amplasare a sprinklerelor faţă de marginea inferioară a unei grinzi sau a altui obstacol
Figura 7.16 - Distanţe de amplasare a sprinklerelor faţă de obstacole care sunt în întregime sub nivelul deflectorului
(a)distanţa măsurată pe orizontală de la sprinkler la faţa unei grinzi sau a unui obstacol (b) distanţa maximă între deflectorului amplasat deasupra părţii inferioare a unei grinzi şi un alt obstacol
Figura 7.17 - Nomogramă de stabilire a distanţelor de amplasare a sprinklerelor faţă de elementele vecine
(3)Exemplul din nomograma din figura 7.17 prezintă faptul că dacă distanţa măsurată pe verticală de la deflector la partea inferioară a unui obstacol este de 40 cm, atunci distanţa permisă de la muchia obstacolului până la linia verticală imaginară o centrului orificiului sprinklerului trebuie să fie 1,25 m.
182.7.182. În situaţiile în care deflectoarele sprinklerelor sunt amplasate deasupra tălpii grinzilor, a fermelor metalice, conductelor, dispozitivelor pentru fixarea corpurilor pentru iluminatul fluorescent sau a altor obstacole amplasate lângă tavan, amplasarea sprinklerelor trebuie să se realieze cu respectarea distanţelor faţă de aceste obstacole în conformitate cu cele prezentate în figurile 7.15, 7.16 şi 7.17.
183.7.183. Obstacolele continue amplasate sub capul sprinkler, cum ar fi conductele instalaţiei de tip sprinkler, conductele instalaţiilor utilitare sau ghenele cu lăţimi de până la 0,3 m amplasate la o distanţă, măsurată pe orizontală, de cel puţin 0,6 m faţă de verticala capului sprinkler, nu necesită protecţia suplimentară, dedesubt, cu alte sprinklere. Capete sprinkler suplimentare se prevăd sub obstacole cu lăţimi mai mari sau amplasate la distanţe mai mici decât cele menţionate.

184.7.184. Sprinklerele montate cu capul în sus trebuie să fie amplasate cu deflectorul la o distanţă minimă de 0,18 m deasupra conductei de alimentare.
185.7.185. _
(1)Sprinklerele ESFR cu capul în jos care au factorul sprinklerului 201 sau 242 trebuie să fie amplasate astfel încât distanţa de la deflector la tavan să fie mai mare de 150 mm, dar mai mică decât 350 mm.
(2)Sprinklerele ESFR cu capul în jos care au factorul sprinklerului 322 sau 363 trebuie să fie amplasate astfel încât distanţa de la deflector la tavan să fie mai mare de 150 mm, dar mai mică decât 450 mm.
(3)Sprinklerele ESFR cu capul în sus care au factorul sprinklerului 201 sau 242 trebuie să fie amplasate astfel încât distanţa de la deflector la tavan să fie mai mare de 76 mm, dar mai mică decât 305 mm.
(4)Direcţia deflectoarelor sprinklerelor ESFR trebuie să fie paralelă cu tavanul sau acoperişul spaţiului protejat.
186.7.186. Transportoarele cu role şi pasarelele cu grătare care au 50% sau mai mult deschideri repartizate uniform nu sunt considerate obstacole. Totodată, în situaţiile în care fiecare alt transportor sau pasarelă au deschideri de 50% sau mai mult, trebuie să fie amplasată o linie de sprinklere cu răspuns rapid sub fiecare nivel al acestora începând de la cel de-al doilea nivel de sub tavan (vezi figura 7.18).
Figura 7.18 - Dispunerea sprinklerelor ESFR în cazul benzilor transportoare şi al pasarelelor
SECŢIUNEA 26:Separarea între arii protejate cu sprinklerele cu răspuns rapid şi cele protejate cu alte tipuri de sprinklere
187.7.187. Între arii protejate de sprinklerele cu răspuns rapid şi arii protejate de alte tipuri de sprinklere trebuie să fie instalate ecrane verticale. Acestea se aplică în situaţiile în care acoperişul care acoperă două zone protejate sunt la aceeaşi înălţime sau la înălţimi diferite. Ecranele realizate din materiale incombustibile trebuie să coboare cel puţin 1,2 m sub nivelul tavanului. Culoarele de trecere delimitate de astfel de ecrane trebuie să asigure între feţele acestora un spaţiu liber de cel puţin 1,5 metri.
CAPITOLUL 5:8. Instalaţii de stingere a incendiilor cu apă pulverizată
SECŢIUNEA 1:Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor cu apă pulverizată
8.1.Instalaţiile cu apă pulverizată se prevăd pentru:
a)protejarea obiectelor (structuri şi echipamente ale instalaţiilor tehnologice, recipiente pentru lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 60°C şi gaze inflamabile, motoare cu ardere internă, gospodării mari de cabluri electrice cu izolaţie combustibilă), împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat, pentru a limita absorbţia căldurii până la limita care previne sau micşorează avariile;
b)localizarea incendiilor de substanţe ce se pot revărsa;
c)protecţia împotriva căldurii transmise prin radiaţie (protecţie prin răcire);
d)prevenirea formării unor amestecuri explozibile în spaţii închise (reducerea evaporării prin răcirea suprafeţelor care vin în contact cu lichide inflamabile) sau în spaţii deschise (prin diluarea amestecurilor explozive sau a scăpărilor de gaze ce pot forma amestecuri explozive), inclusiv în spaţiile unde se depozitează sau se manipulează explozivi;
e)stingerea incendiilor de materiale combustibile solide (lemn, hârtie, textile, materiale plastice etc.); Instalaţiile cu apă pulverizată sunt adecvate pentru stingerea incendiilor izbucnite la maşinile de hârtie, tipar şi în alte echipamente tridimensionale şi unde materialele combustibile cum sunt hârtia sunt transportate în interiorul echipamentului ca parte integrată a procesului;
f)stingerea incendiilor în canale, precum cele de cabluri, în care incendiile se pot propaga rapid;
g)stingerea incendiilor izbucnite la scările rulante, benzile rulante de transport şi alte utilaje în mişcare, unde incendiul se poate propaga cu uşurinţă;
h)limitarea posibilităţilor de propagare rapida a incendiului prin stropirea zonei de ardere;
i)degazarea spatiilor incendiate prin spălarea atmosferei cu jeturi de apa pulverizata
j)protecţia contra încălzirii excesive, prin răcirea intensă a materialelor, elementelor de construcţii şi instalaţiilor tehnologice ameninţate de incendiu;
k)prevenirea incendiului prin stropirea cu apă a zonei care scapă, în caz de avarie, lichide sau gaze combustibile, spre a se evita aprinderea;
l)neutralizarea unor agenţi agresivi asupra mediului.
8.2.Instalaţiile de stingere cu apă pulverizată se utilizează atunci când este necesară refularea unei anumite cantităţi de apă, în acelaşi timp, pe întreaga arie protejată.
8.3.Instalaţiile cu apă pulverizată nu se utilizează în situaţiile în care materialele reacţionează cu apa producând reacţii violente sau produşi periculoşi.
SECŢIUNEA 2:Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu apă pulverizată
SUBSECŢIUNEA 1:
8.4.Instalaţia de stingere cu apă pulverizată destinată protecţiei suprafeţelor expuse la incendiu, trebuie să fie realizată pentru a intra în funcţiune înainte de apariţia depunerilor de carbon pe suprafeţele expuse şi înainte ca recipientele cu lichide inflamabile să cedeze datorită creşterii de temperatură. În cazul în care protecţiile (flanşe de vizitare, flanşe de legătură, suporturi de susţinere etc.) obstrucţionează jetul de apă, inclusiv spargerea sau antrenarea jetului pe suprafeţe verticale, este necesară instalarea unor pulverizatoare suplimentare în jurul lor pentru a proteja şi zonele mascate de acestea.
8.5.Sistemul trebuie să asigure o funcţionare efectivă pe toată durata estimată a incendiului, apreciere făcută pe baza cantităţilor şi a naturii materialelor combustibile şi ţinând seamă de influenţa echipamentelor de stingere.
8.6._
(1)Durata estimată a expunerii trebuie să fie una adecvată, în conformitate cu prevederile aplicabile în locul de utilizare a sistemului.
(2)La nevoie sistemul trebuie să fie operaţional timp de mai multe ore.
SUBSECŢIUNEA 2:a) Instalaţii de stingere cu apă pulverizată pentru recipiente sub presiune cu gaze lichefiate inflamabile
8.7._
(1)Pentru protecţia împotriva incendiilor a părţilor expuse de deasupra recipientelor sub presiune cu gaze lichefiate inflamabile, apa este pulverizată pe suprafeţele verticale şi pe cele înclinate ale vasului cu o densitate minimă de 10 mm/min (0,166 l/sm2).
(2)Densitatea de pulverizare a apei poate fi crescută pentru fiecare pulverizator în parte pentru a compensa obstrucţionările apărute prin spargerea sau antrenarea jetului pe suprafeţe. În situaţiile în care proiectarea sistemului ţine cont de spargerea jetului, distanţa măsurată pe verticală între pulverizatoare nu trebuie să depăşească 3,7 m. Jeturile de la extremităţile orizontale trebuie să se întrepătrundă.
8.8.Acolo unde temperatura vasului sau a conţinutului acestuia trebuie limitată la o anumită valoare, sunt necesare densităţi mai mari.
8.9.Partea inferioară şi partea superioară a recipientelor verticale trebuie să fie acoperite complet de jeturi cu o densitate minimă de 10 mm/min pe suprafaţa expusă. Trebuie să se acorde atenţie fenomenului de antrenare a jetului pe suprafeţe, dar la partea inferioară a vasului jeturile pulverizatoarelor aflate la extremităţile orizontale trebuie să se întrepătrundă.
9.10.Cămaşa rezervorului trebuie să fie pulverizată cu apă pe partea expusă, fie la interior fie la exterior cu o densitate minimă de 10 mm/min.
8.11.Pulverizatoarele trebuie să se amplaseze la o distanţă stabilită de producător faţă de mantaua recipientului, cu scopul de a minimiza efectul vântului asupra formei jetului iar distanţa nu trebuie să depăşească 0,35 m de suprafaţa rezervorului.
8.12.Pentru suprafeţele sferice sau cilindrii orizontali, jeturile pulverizatoarelor trebuie să întrepătrundă.
8.13.O atenţie deosebită trebuie să se acorde distribuţiei pulverizatoarelor în jurul supapelor de descărcare, în jurul conductelor de alimentare şi a proeminenţelor de la îmbinări.
8.14.Pentru protecţia împotriva incendiilor a suprafeţelor expuse ale rezervoarelor de depozitare la presiune atmosferică a lichidelor inflamabile, trebuie să se ţină seamă de informaţiile oferite de producător referitoare la substanţa stocată în rezervor, iar poziţionarea pulverizatoarelor trebuie să permită stropirea mantalei rezervorului şi chiar a capacului, dacă această protecţie este indicată.
8.15.Distanţa dintre pulverizatoarele de pe inelul cel mai înalt şi marginea superioară a rezervorului nu depăşeşte 0,35 m.
8.16.Pulverizatoarele instalate pe conducte dispuse circular în jurul rezervorului trebuie montate decalate faţă de cele de pe inelul de mai jos. Distanţa maximă pe verticală dintre pulverizatoarele ce protejează mantaua rezervorului nu trebuie să depăşească 5 m. Numărul de inele depinde de înălţimea rezervorului. Distanţa dintre inelul inferior şi baza rezervorului nu trebuie să depăşească 8 metri.
8.17.În cazul rezervoarelor orizontale, distanţa până la mantaua rezervorului nu trebuie să depăşească 650 mm. Trebuie să se asigure protecţia totală a suprafeţei rezervorului. Trebuie să se asigure inclusiv protecţia structurii de susţinere a rezervorului. Conductele şi pulverizatoarele destinate protecţiei mantalei trebuie să fie dispuse sub linia de rupere predeterminată.
8.18.În situaţia în care rezervorul este acoperit cu capac, trebuie să i se asigure protecţie şi acestuia.
8.19.În cazul în care rezervorul este introdus într-un cilindru de oţel ce este protejat pentru răcire nu mai este necesară protejarea suprafeţei de la interiorul cilindrului.
SUBSECŢIUNEA 3:b) Instalaţii cu apă pulverizată pentru protecţia împotriva incendiilor a structurilor metalice
8.20.Elementele de oţel ale structurii verticale trebuie protejate împotriva incendiilor cu pulverizatoare dispuse la o distanţă maximă de 3 m faţă de centrul acestora (de preferabil pe feţe opuse), astfel încât să ofere o densitate minimă de 10 mm/min (0,166 l/sm2), iar elementele din oţel solicitate (încărcate) ale structurii orizontale trebuie protejate cu pulverizatoare dispuse la o distanţă maximă de 3 m faţă de centrul acestora (de preferabil pe feţe opuse), astfel încât să ofere o densitate minimă de 4 mm/min (0,067 l/sm2).
SUBSECŢIUNEA 4:c) Instalaţii cu apă pulverizată pentru protecţia împotriva incendiilor a suprafeţelor verticale ale unei construcţii
8.21.Când structura ce trebuie protejată are două părţi expuse, sistemul nu trebuie separat pe fiecare faţă ci trebuie făcut să funcţioneze ca un singur sistem.
8.22.Suprafaţa expusă este proiecţia sursei pe clădirea expusă la care se adaugă 10 metri la ambele extremităţi pe toată înălţimea acesteia.
8.23.Distribuirea conductelor şi pulverizatoarelor în instalaţii separate trebuie să ţină cont de gradul de expunere al fiecărei clădiri sau structuri ce poate fi cuprinsă de un eventual incendiu. Se poate presupune că incendiul este limitat la o suprafaţă mai mică de radiaţie şi convecţie a căldurii comparativ cu toată construcţia adiacentă în cazul în care clădirea expusă este compartimentată cu elemente de construcţii precum compartimentările şi pereţii rezistenţi la foc.
8.24.Dacă sunt necesare mai multe rânduri orizontale de pulverizatoare, distanţa pe verticală dintre pulverizatoare nu trebuie să fie mai mare de 3,7 m şi acestea trebuie să fie dispuse decalat unul faţă de celălalt. Jeturile extremităţilor orizontale trebuie să se întâlnească.
8.25.Dacă suprafaţa expusă este un perete plin, nu este necesar ca sistemul de protecţie a acestuia să funcţioneze simultan cu sistemul de sprinklere, dacă acesta este prevăzut în clădirea expusă.
8.26.Dacă suprafaţa expusă conţine ferestre uşi sau alte deschideri, sursa de apă trebuie să asigure funcţionarea simultană a sistemului de protecţie şi a sistemului de sprinklere din clădirea expusă.
SUBSECŢIUNEA 5:d) Instalaţia de inundare cu apă pulverizată pentru stingerea incendiilor
8.27.Toate zonele protejate de o instalaţie de inundare autonomă ce se află pe o rază mai mică de 7 m de cea mai defavorabilă locaţie posibilă a incendiului trebuie să fie prevăzute cu instalaţii care să intre în funcţiune simultan.
8.28.Pentru o suprafaţă mai mare de 200 m2, zona protejată de o singură instalaţie de inundare nu trebuie să fie mai mică de 100 m2. Pentru o suprafaţă de până la 200 m2 trebuie să fie definite zone mici. Sursele de alimentare trebuie să asigure apa necesară operaţiunilor de stingere pentru întreaga suprafaţă protejată.
SUBSECŢIUNEA 6:e) Instalaţii de stingere cu apă pulverizată pentru diferite pericole industriale
8.29.Criteriile de proiectare dimensionare ale instalaţiilor de stingere a incendiilor cu apă pulverizată (redate în reglementarea tehnică SR CEN/TS 14816) sunt exemplificate după cum urmează:
Industria lemnului (uscătoare de aşchii lemnoase; cicloane; buncăre de rumeguş; mori de lemn; filtre; silozuri de aşchii lemnoase):
- protecţia minimă: 30 min;
- densitatea proiectată minimă a jetului pulverizat: 5 mm/min (0,083 l/sm2);
- dacă este utilizat un sprinkler de detecţie distanţa maximă: 3,75 m;
Benzi rulante
- protecţia minimă: 30 min;
- densitatea proiectată minimă a jetului pulverizat: 7,5 mm/min (0,125 l/sm2);
- distanţa maximă dintre tamburi şi pulverizatoare (pentru tamburi): 2,5 m;
- distanţa maximă măsurată pe verticală dintre banda rulantă şi sprinklerul deschis ce protejează tavanul: 4 m;
- suprafaţa maximă pentru fiecare sprinkler deschis ce protejează tavanul:12 m2.
Sistemele pot fi proiectate şi pe baza suprafeţei maxime per pulverizator dată de producător în urma rezultatelor testelor de încercare la foc.
Activarea automată sau cea manuală trebuie să pună în funcţiune sistemul de stingere cu apă pulverizată iar banda rulantă trebuie să fie oprită automat.
NOTĂ: La determinarea suprafeţei de operativitate şi atunci când se realizează zonarea, viteza benzii rulante, compartimentarea şi metoda de detecţie trebuie luate în seamă.
Rafturi de cabluri electrice în interiorul clădirilor:
- protecţia minimă: 30 min;
- densitatea proiectată minimă a jetului pulverizat: 7,5 mm/min (0,125 l/sm2) pentru fiecare raft de cablu;
- lungimea minimă de acţiune: 30 m sau lungimea zonei despărţită de un element rezistent la foc, în funcţie de valoarea mai mică.
În cazul pulverizării apei pe o suprafaţă, considerând suprafaţa proiectată calculată ca produsul între înălţimea traseului de cabluri şi lungimea de acţiune, datele de proiectare trebuie fie următoarele:
- protecţia minimă: 30 min;
- densitatea proiectată minimă de pulverizare a apei: 10 mm/min (0,166 l/sm2);
- lungimea minimă de acţiune: 30 m sau lungimea zonei despărţită de un element rezistent la foc, în funcţie de valoarea mai mică;
- distanţa minimă măsurată pe verticală între rafturile de cabluri şi tavan:200 mm;
- distanţa măsurată pe orizontală între rafturile de cabluri: între 700 mm şi 900 mm;
- lăţimea maximă a unui raft de cabluri: 600 mm;
- înălţimea maximă a cablului pe fiecare raft: 60 mm;
- presiunea minimă la pulverizator: 2 bar;
- deschiderea minimă a raftului de cabluri: 33%.
Transformatoare electrice cu ulei
Pentru protejarea suprafeţelor exterioare ale unui transformator, trebuie să fie aplicate următoarele criterii numai în cazul în care distanţa dintre transformatoare este de cel puţin 5 m sau când acestea sunt separate de un perete cu rezistenţă la foc de minimum 60 min: 0 pentru stingere:
- protecţia minimă: 5 min;
- densitatea proiectată minimă: 15 mm/min pentru suprafeţe netede sau 30 mm/min pentru celelalte.
0 pentru localizare:
- protecţia minimă: 60 min;
- densitatea proiectată minimă: 10 mm/min (0,166 l/sm2); Distanţa maximă dintre pulverizatoare: 1,5 m.
Centrale electrice
Pentru protecţia buncărelor de cărbune, trebuie să fie aplicate următoarele criterii:
- densitatea proiectată minimă: 7,5 mm/min (0,125 l/sm2);
- protecţia minimă: 90 min;
- suprafaţa maximă protejată de un pulverizator: 9 m2;
Pentru protecţia camerei de depozitare a uleiului de turbină, băilor de ulei sau conductelor de ulei, supapelor hidraulice, lagărelor turbinelor şi generatoarelor, pompelor de ulei pentru lubrifiere antrenate de turbine cu abur, pompelor alimentate cu ulei, pompelor şi ventilatoarelor (suflantelor) antrenate cu abur, trebuie să fie aplicate următoarele criterii:
- protecţia minimă: 30 min sau cel puţin timpul de oprire a turbinei;
- densitatea proiectată minimă: 10 mm/min (0,166 l/sm2);
Acolo unde pot fi implicate lichide inflamabile se trebuie să fie utilizaţi aditivi spumogeni.
Incineratoare de gunoi
Pentru protecţia împotriva incendiilor, cu sisteme cu apă pulverizată a următoarelor spaţii: spaţiul de alimentare cu gunoi, depozitul de gunoi, coşul de fum al incineratorului, moara de gunoi, depozitele de deşeuri toxice, spaţiile ce adăpostesc utilaje hidraulice, trebuie să se aplice următoarele criterii:
- protecţia minimă: 60 min;
- densitatea de apă pulverizată: 20 mm/min (0,33 l/sm2);
În cazul în care deşeurile conţin preponderent mase plastice trebuie utilizaţi spumanţi cu proprietăţi de formare a peliculei apoase (AFFF).
Combustibili solizi
Pentru protecţia împotriva incendiilor a combustibililor solizi, cu sisteme de apă pulverizată se aplică criteriile redate în tabelul 8.1.
Lichide inflamabile
Pentru lichidele inflamabile cu punctul de inflamabilitate sub 66°C trebuie să se utilizeze sisteme cu apă pulverizată de velocitate medie, iar pentru lichidele cu punctul de inflamabilitate peste 66°C trebuie să se utilizeze sisteme cu apă pulverizată de velocitate mare.
SUBSECŢIUNEA 7:f) Sisteme de stingere a incendiului cu apă pulverizată de velocitate medie
8.30.Densitatea de pulverizare a apei, proiectată, trebuie să fie determinată în funcţie de următoarele aspecte:
a)substanţa implicată;
b)rolul protecţiei, spre exemplu:
- localizarea incendiului;
- protecţia suprafeţelor expuse;
c)înălţimea de la suprafaţa protejată până la tavan;
d)suprafaţa pe care se manifestă incendiul;
e)tipul de containere utilizate pentru stocarea substanţelor.
8.31.Densitatea de pulverizare a apei, proiectată, (de calcul), se obţine folosind datele din figura 8.1.
Tabelul 8.1 - Criterii de proiectare pentru instalaţii de stingere a incendiilor cu apă pulverizată, în funcţie de combustibilii solizi
 

Densitatea de apă pulverizată proiectată

Timpul de funcţionare

(min.)

Suprafaţa protejată

(m2/supapă de inundare)

 

mm/min.

l/sm2

Buncărul de deşeuri:

- înălţimea deşeurilor < = 2 m;

- înălţimea deşeurilor > 2 m < = 3 m;

- înălţimea deşeurilor > 3 m < = 5 m;

- înălţimea deşeurilor > 5 m.

5,0

7,5

12,5

20,0

0,083

0,125

0,208

0,333

60

400

Plastic expandat:

- înălţimea de depozitare < = 2 m;

- înălţimea de depozitare > 2 m < = 3 m;

- înălţimea de depozitare > 3 m < = 4 m;

- înălţimea de depozitare > 4 m.

10,0

15,0

22,5

30,0

0,166

0,250

0,375

0,500

60

150

150

200

200

8.32.Densitatea de pulverizare a apei, proiectată, pentru stingerea incendiilor de produse petroliere, determinată din figura 1, trebuie să fie multiplicată cu factorul suprafeţei incendiate (f) dat de relaţia:
în care a şi b sunt dimensiunile în plan orizontal a incendiului, exprimate în metrii şi presupuse a fi perpendiculare, unde a este mai mare sau egal cu b.
8.33.Dacă pardoseala nu permite împărţirea în mai multe zone şi incendiul poate cuprinde întreaga suprafaţă atunci aceasta trebuie să fie considerată ca fiind suprafaţă probabilă a fi incendiată.
8.34.În situaţiile în care camerele nu sunt rectangulare, dimensiunile de calcul trebuie să fie date de cele mai mari cote perpendiculare ce pot fi cuprinse în acel spaţiu.
Densitatea de pulverizare a apei, proiectată în mm/min (1 mm/min = 1/60 l/sm2)
Figura. 8.1 Densitatea de pulverizare a apei pentru stingerea incendiilor de produse petroliere vărsate, pe baza punctelor de inflamabilitate a lichidului. Curbele 1, 2, 3, 4, 5, 6 şi 7 corespund pentru înălţimi ale tavanului mai mici respectiv de 3 m, 4 m, 5 m, 6 m, 7 m, 8 m şi 9 m.
8.35.Dacă incendiul este unul circular, atunci dimensiunile utilizate trebuie să fie a = b = diametrul incendiului. În cazul în care factorul suprafeţei incendiate este subunitar atunci acesta poate fi neglijat. Dacă a este mai mare decât 3b, a trebuie să fie considerat ca fiind egal cu 3b.
8.36.În multe cazuri dimensiunile incendiului trebuie să fie date de digurile amenajate pentru retenţie.
8.37.Valorile densităţii de pulverizare a apei pentru stingerea incendiilor, determinate cu ajutorul figurii 8.1 trebuie să se utilizeze pentru toate suprafeţele orizontale, inclusiv pardoselile pe care se pot vărsa lichide inflamabile sau suprafeţele libere ale containerelor cu lichide inflamabile (suprafeţele orizontale cu lăţimi mai mici de 1,5 m nu trebuie să fie luate în considerare).
8.38.Înălţimea tavanului se consideră a fi minimul distanţei dintre orice suprafaţă şi plafon. Înălţimea tavanului implică de asemenea şi înălţimea celor mai joase nivele.
8.39.Înălţimea de amplasare a pulverizatorului deasupra pardoselii determină unghiul conului de apă, conform figurii 8.2. Se acceptă orice unghi cuprins în zona 3 din figura 8.2.
8.40.Pentru protecţia părţilor expuse ale rezervoarelor de depozitare la presiune atmosferică a lichidelor inflamabile, densitatea proiectată de pulverizare a apei pentru stingerea incendiilor, se determină în funcţie de diametrul rezervorului (densitatea proiectată este raportată la suprafaţa acestuia), după cum urmează:
a)până la 20 m: 1,114 mm/min (0,0185 l/sm2);
b)între 20 m şi 80 m:
Dp = 1,114 - 0,0057d
unde:
Dp reprezintă densitatea proiectată (mm/min);
d reprezintă diametrul rezervorului (m)
c)peste 80 m: 0,66 mm/min (0,011 l/sm2).
8.41.Pentru materialele protejate ce pot polimeriza sau se pot descompune datorită căldurii trebuie să se utilizeze o densitate dublă.
8.42.Timpul minim de funcţionare trebuie să fie de 120 min.
8.43.În general suprafaţa protejată şi distanţa dintre pulverizatoare trebuie să fie determinate prin intermediul densităţii proiectate specifice riscului considerat. În această situaţie trebuie să se echipeze cel puţin un pulverizator la o suprafaţă de 9 m2 cu o distanţă maximă de 3 m între centrele suprafeţelor stropite şi 1,5 m între centrele suprafeţelor de la extremităţi şi pereţi sau limitele zonei protejate. Cu toate acestea, următoarele aspecte trebuie să fie luate în considerare:
a)dacă plafoanele sau acoperişurile sunt confecţionate din materiale combustibile trebuie să se echipeze sprinklere deschise pentru protejarea acestora;
b)atunci când sistemele pentru protejarea bazinelor sunt dispuse la nivelul plafonului se recomandă ca pulverizatoarele să fie amplasate în lateralul acestora cu acţiune directă asupra lor;
c)pentru platforme şi bazine, precum şi sub liniile de conducte sunt necesare pulverizatoare adiţionale în vederea asigurării unei protecţii corespunzătoare la nivelul pardoselii;
d)pentru structuri deschise (ex: structuri cu plafoane tip grătar) şi bazine aflate în cadrul unei construcţii trebuie să se asigure protecţia pardoselii sub platforma situată cel mai jos; pulverizatoarele de pe nivelele superioare şi cele amplasate la nivelul tavanului sunt destinate protecţiei echipamentului şi a structurii metalice portantă cu o rată de 10 mm/min (pentru alte cazuri decât combustibili cu suprafeţe libere sau potenţiale suprafeţe libere ce depăşesc 1,5 m lăţime, situaţii ce necesită o stropire mai intensă).
SUBSECŢIUNEA 8:g) Sisteme de stingere a incendiului cu apă pulverizată de velocitate mare
8.44.În clădirile prevăzute cu sisteme cu apă pulverizată de velocitate mare, trebuie să se amplaseze pe reţeaua de conducte sprinklere deschise pentru stropirea tavanului.
8.45.Suprafaţa ce trebuie protejată trebuie să fie considerată delimitată pe contur de bariere fizice pentru a preveni scurgerea lichidelor inflamabile. În cazul suprafeţelor mari unde este posibilă situaţia ca mai multe sisteme de protecţie să intre în funcţiune concomitent, trebuie să se acorde o atenţie deosebită alegerii pompelor, a rezervei de apă, a pierderilor de sarcină şi dimensiunilor conductelor astfel încât să se poată asigura cel puţin presiunea minimă necesară la nivelul pulverizatoarelor.
8.46.Pulverizatoarele trebuie să fie amplasate astfel încât jetul pulverizat să stropească în totalitate potenţialul pericol şi suprafaţa adiacentă acestuia.
8.47.Exceptând situaţiile în care autorităţile stabilesc alte modalităţi, sistemele trebuie să intre în funcţiune automat, acţionate de o comandă multiplă sau o supapă de curgere. Pentru fiecare supapă de curgere trebuie să fie prevăzut un mecanism de deschidere manuală de urgenţă.
Înălţimea exprimată în m
Figura 8.2 Alegerea unghiului de pulverizare în funcţie de înălţimea de amplasare a pulverizatorului deasupra suprafeţei protejate 1 - Limita superioară - unghiul de pulverizare; 2 - Limita inferioară - unghiul de pulverizare; 3 - Alegerea unghiului de pulverizare în domeniul dintre limita superioară şi limita inferioară; 4 - Limita domeniului de utilizare; 5 - Pentru o înălţime mai mică de 1 m trebuie să se utilizeze un unghi de pulverizare de 1000.
SECŢIUNEA 3:Sisteme de pulverizare pentru protejarea împotriva incendiilor de lichide inflamabile
8.48.Sistemele de pulverizare ce utilizează aditivi sunt indicate în următoarele situaţii:
a)utilaje folosite în procesul tehnologic în care lichidele inflamabile sunt prezente în rezervoare şi/sau conducte de vehiculare ce formează un mecanism complex, indiferent dacă sunt amplasate într-o încăpere sau în aer liber, sub un acoperiş sau neacoperite;
b)utilaje ce presupun prezenţa lichidelor inflamabile în containere fixe sau mobile.
8.49.Aditivii utilizaţi pentru protejarea împotriva incendiilor de lichide inflamabile necesită avizul autorităţilor.
8.50.Concentraţia aditivului trebuie specificată de producător. Aditivul trebuie să fie compatibil cu lichidele inflamabile pentru care este utilizat.
8.51.Cerinţele minime depind de tipul de aditiv folosit. Următoarele criterii de proiectare sunt aplicabile pentru aditivi AFFF:
a)densitatea minimă de proiectare (de calcul) a amestecului trebuie să fie de 12,5 mm/min;
b)fiecare sursă de apă trebuie să asigure funcţionarea sistemului minim 30 min;
c)rezerva de aditiv trebuie să asigure funcţionarea sistemului minim 30 min.
SECŢIUNEA 4:Reţeaua de conducte
8.52.Calculul hidraulic de dimensionare a conductelor reţelei ramificate sau inelare, de alimentare cu apă a pulverizatoarelor (duzelor) se efectuează după aceeaşi metodologie ca şi în cazul instalaţiei cu sprinklere.
8.53.Reţeaua de conducte principale de alimentare cu apă se execută, de regulă, de formă inelară, iar cea de conducte secundare cu pulverizatoare (duze), urmăreşte pe cât posibil, forma obiectului protejat.
8.54.Trebuie să fie luate măsuri pentru asigurarea protecţiei împotriva coroziunii pentru toată reţeaua de conducte atunci când sistemul nu poate fi activat în totalitate pentru cel puţin un test pe an. În funcţie de condiţiile de ambient existente, conductele galvanizate sau cele de o calitate superioară acestora pot fi o soluţie de protecţie anticorozivă. Toate conductele exterioare trebuie galvanizate atât la interior cât şi la exterior.
8.55.Se impune o protecţie suplimentară pentru mediile deosebit de corozive.
8.56.În absenţa altor specificaţii, sistemul şi sursa de apă trebuie să fie proiectate pentru a asigura o stropire la nivelul tuturor pulverizatoarelor timp de 60 de secunde după intrarea în funcţiune a sistemului de detecţie.
8.57.Trebuie să se echipeze un dispozitiv de evacuare a apei în vederea evitării rămânerii acesteia pe conductele instalaţiei. Toată reţeaua supraterană de conducte trebuie să reziste la o temperatură de 7700C timp de 15 min.
SECŢIUNEA 5:Componentele instalaţiei de stingere cu apă pulverizată
8.58.În proiectarea şi execuţia instalaţiei şi a componentelor instalaţiei cu apă pulverizată (pompe, conducte, valve, marcare, mentenanţă ş.a.) se aplică prevederile capitolelor corespunzătoare din SR EN 12845: capitolele 4, 8, 9,10,13,15,17,18,19, 20, precum şi anexele J, H, I.
8.59.Fiecare instalaţie de stingere a incendiului cu apă pulverizată trebuie să fie prevăzută cu o supapă de control şi semnalizare. Supapa de control şi semnalizare trebuie să conţină un robinet de oprire cu una din supapele de mai jos:
a)supapă de alarmă apă-apă în conformitate cu SR EN 12259-2 sau o reglementare echivalentă;
b)supapă de alarmă apă-aer în conformitate cu SR EN 12259-3 sau o reglementare echivalentă;
c)supapă de curgere în conformitate cu SR EN 12259-9 sau o reglementare echivalentă.
8.60.Fiecare supapă de control şi semnalizare trebuie să fie prevăzută cu un sesizor de presiune pentru a comanda la distanţă semnalul de alarmă.
8.61.Trebuiesc asigurate mijloace automate de comunicaţie pentru a facilita informarea directă a unei staţii deservite de operator uman.
8.62.Activarea manuală a instalaţiei de pulverizare a apei pentru stingerea incendiului este acceptată ca unică modalitate de acţionare a sistemului atunci când activarea automată poate prezenta riscuri pentru personal sau poate provoca dificultăţi operaţionale (ex: acţionări imprudente), doar cu acordul autorităţilor.
8.63.Atunci când instalaţiile de pulverizare a apei pentru stingerea incendiului sunt prevăzute doar cu activări manuale, acestea trebuie supravegheate permanent de personal specializat.
8.64.Sistemele de detecţie trebuie instalate în toate zonele protejate de sistemul de stingere cu apă pulverizată şi trebuie să respecte aspectele relevante din SR EN 54 (de exemplu SR EN 54-2, SR EN 54-3, SR EN 54-4, SR EN 54-5, SR EN 54-10 şi SR EN 54-11) sau reglementări echivalente.
8.65.Temperatura de activare a sprinklerelor folosite ca detectoare de incendiu şi a comenzilor multiple trebuie să fie cât mai apropiată de o valoare cu 300C peste temperatura maximă anticipată a ambientului, dar nu mai mică decât aceasta.
8.66.Când este folosit aer sau gaz inert, presiunea de lucru a sistemului nu trebuie să depăşească 3,5 bar, cu excepţia cazurilor în care acest lucru face obiectul unor specificaţii oferite de producătorul supapei de curgere. Linia de detectare a presiunii trebuie să fie monitorizată.
8.67.Reţeaua de conducte folosite pentru detecţie trebuie să fie realizată din oţel sau cupru. Reţeaua folosită pentru detecţie trebuie să fie realizată cu o pantă de curgere de cel puţin 1 la 250 şi trebuie să fie prevăzută cu o supapă de curgere în punctul cel mai de jos. Sistemul de conducte folosit pentru detecţie nu trebuie să aibă în componenţe conducte cu diametru nominal mai mic de 15 mm. Acest sistem trebuie să aibă o capacitate de cel puţin 10 l.
SECŢIUNEA 6:Dimensionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu apă pulverizată
8.68.Pulverizarea apei se realizează în scopul creşterii raportului între suprafaţa exterioară a picăturilor şi masa lor pentru a se obţine un contact mai bun între apă şi mediul ambiant în zona focarului, intensificarea transferului de căldură şi în consecinţă stingerea rapidă a incendiului.
8.69.Principalele particularităţi ale pulverizatoarelor sunt:
a)factorul K;
b)unghiul conului format de jetul de apă pulverizată;
c)toleranţa presiunii minime de funcţionare;
d)limitele spaţiale.
8.70.Debitul de apă al unui pulverizator poate fi calculat cu relaţia:
Q = K radical din P
unde:
Q este debitul pulverizatorului (l/min);
K este constanta dată de producător;
P este presiunea în bar.
8.71.Alimentarea cu apă trebuie să asigure condiţiile de presiune şi debit necesare, pe durata minimă specificată în acest normativ, pentru riscul specific. Dacă aceasta nu este specificată, durata minimă trebuie să fie de 60 de minute.
8.72.Dacă funcţionează simultan sub 20 de pulverizatoare se poate prevede o singură sursă de alimentare cu apă, cu un singur rezervor. Pentru celelalte cazuri se prevăd două rezervoare.
8.73.Proiectarea alimentării cu apă se face conform capitolului 9 din SR EN 12845.
CAPITOLUL 6:9. Instalaţii de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă
SECŢIUNEA 1:Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă
9.1.Instalaţiile de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă (standard de referinţă pentru proiectare CEN/TS 14972:2011) se prevăd pentru:
a)protecţia elementelor de structură ale clădirii (grinzi, stâlpi etc.);
b)protecţia echipamentelor instalaţiilor tehnologice a recipientelor pentru lichide combustibile cu temperaturi de inflamabilitate a vaporilor mai mari de 600C şi gaze inflamabile, a motoarelor cu ardere internă, precum şi a gospodăriilor de cabluri electrice cu izolaţie combustibilă;
c)protecţia împotriva radiaţiei termice emise de un incendiu învecinat, pentru a limita absorbţia căldurii până la limita care previne sau micşorează avariile;
d)stingerea incendiilor de materiale combustibile solide (lemn, hârtie, textile, materiale plastice etc.);
e)prevenirea formării unor amestecuri explozibile în spaţii închise, sau în spaţii deschise, prin diluarea amestecurilor explozive sau a scăpărilor de gaze ce pot forma amestecuri explozive.
9.2.Se recomandă adoptarea instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor cu ceaţă de apă în situaţiile în care rezervele de apă sunt limitate sau când alimentarea cu apă se face cu restricţii.
9.3.Instalaţiile cu ceaţă de apă se recomandă pentru limitarea şi stingerea incendiilor de clasă A, B şi/sau C.
9.4.Instalaţiile de limitare şi stingere a incendiilor cu ceaţă de apă, nu sunt recomandate în cazurile în care apa în contact cu substanţele combustibile care ard, formează amestecuri explozibile sau toxice.
SECŢIUNEA 2:Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă
9.5.Componentele principale ale instalaţiilor de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă sunt următoarele:
a)sursa de alimentare cu apă;
b)rezervoare (sau recipiente) pentru stocarea rezervei de apă necesară stingerii incendiilor cu ceaţă de apă;
c)staţia de pompare a apei (din rezervoarele de stocare, prin reţeaua de conducte, la duzele de pulverizare);
d)reţeaua de conducte de alimentare cu apă a duzelor de pulverizare;
e)duze de pulverizare a apei;
f)armături, aparate şi dispozitive de comandă, siguranţă şi control;
g)instalaţia proprie de detectare, semnalizare şi comandă în caz de incendiu;
h)sursele de alimentare cu energie electrică.
9.6.După modul de formare a ceţei de apă necesară stingerii incendiului, se disting:
a)instalaţii cu pulverizare directă a apei reci, la presiunea apei din conductă;
b)instalaţii cu pulverizarea apei reci folosind un gaz de atomizare, de regulă, aerul comprimat sau azotul sub presiune.
9.7.În cazul instalaţiilor de stingere funcţionând cu apă şi aer (sau azot) comprimat pentru formarea ceţei de apă, pe lângă componentele de la art. 10.5 mai intervin:
a)bateria cu butelii de aer (sau azot) comprimat;
b)dispozitivele de acţionare a bateriei cu butelii de aer (sau azot) comprimat;
c)conductele de distribuţie pentru aer (sau azot) comprimat;
d)armături de închidere, siguranţă şi control pentru aer (sau azot) comprimat;
9.8.Instalaţiile cu pulverizarea directă a apei reci, la presiunea apei din conductă, pot folosi duze de construcţie obişnuită (standard), având orificiile de refulare în permanenţă deschise, sau duze de construcţie specială (automate), prevăzute cu dispozitive de activare termică (în funcţie de temperatura provocată de incendiu).
9.9.În primul caz, (art. 9.8) instalaţia este plină cu apă rece sub presiune până la o supapă de comandă şi control, acţionată de sistemul de detectare a incendiului. În caz de incendiu, detectoarele transmit semnalul la centrala de detecţie şi semnalizare, care verifică autenticitatea semnalului şi în caz afirmativ, comandă deschiderea supapei, astfel încât apa rece sub presiune din conducte se descarcă direct prin toate duzele de pulverizare montate pe conductele respective, formând ceaţa de apă.
9.10.În cazul al doilea, (art. 9.8) instalaţia este plină cu apă rece sub presiune până la duzele prevăzute cu dispozitive de activare termică. În caz de incendiu, dispozitivele de activare termică, deschid automat orificiile de refulare a duzelor, la o temperatură prestabilită (de producătorul duzelor) şi apa rece sub presiune din conducte este pulverizată prin duze, formând ceaţa de apă.
9.11.Instalaţiile cu pulverizarea apei reci folosind un gaz de atomizare (aer comprimat sau azot comprimat) sunt echipate cu duze automate, prevăzute cu dispozitive de activare termică şi se pot realiza în următoarele sisteme:
a)cu o reţea de conducte plină cu apă rece sub presiune până la supapa de comandă şi control şi cu aer (sau azot) comprimat, de la supapa de comandă şi control până la duze;
b)cu reţele distincte de conducte, de apă rece sub presiune, respectiv de aer (sau azot) comprimat, de la care se alimentează, prin conducte de racord, fiecare duză.
9.12.La primul sistem, (art. 9.11) în caz de incendiu, dispozitivele de activare termică deschid orificiile de refulare ale duzelor, la temperatura prestabilită şi aerul (sau azotul) comprimat este evacuat prin duze. Datorită diferenţei de presiune între presiunea apei şi respectiv, a aerului (sau azotului) comprimat, supapa de comandă şi control deschide admisia apei reci sub presiune din conducte, care pulverizată prin duzele activate formează ceaţa de apă.
9.13._
(1)La al doilea sistem, (art. 9.11) în caz de incendiu, dispozitivele de activare termică deschid orificiile de refulare ale duzelor, la temperatura prestabilită şi aerul (sau azotul) comprimat antrenează curentul de apă rece sub presiune, la fiecare duză activată, prin fenomenul de ejecţie, pulverizând apa sub formă de ceaţă.
(2)Acest sistem are aplicaţii, în special, în instalaţii locale de stingere a incendiului cu ceaţă de apă, când numărul duzelor este relativ mic. În instalaţiile locale, apa şi aerul (sau azotul) comprimat pot fi stocate în butelii amplasate în vecinătatea obiectului protejat împotriva incendiului.
9.14.După valorile presiunilor de pulverizare a apei (de lucru), instalaţiile de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă sunt:
a)instalaţii cu presiune înaltă: peste 34 bar;
b)instalaţii cu presiune medie: între 12 bar şi 34 bar;
c)instalaţii cu presiune joasă: între 6 bar şi 12 bar.
9.15.În funcţie de modul în care se asigură stingerea incendiului în spaţiul protejat, instalaţiile de stingere cu ceaţă de apă pot fi:
a)cu inundare totală;
b)cu inundare zonală;
c)cu inundare locală;
9.16.Inundarea totală cu ceaţă de apă se poate realiza numai la incinte închise, la care uşile, ferestrele, tubulaturile etc. se pot închide înainte sau simultan cu începerea deversării ceţei de apă.
9.17._
(1)Pentru stingerea incendiilor din interiorul incintelor prin inundare totală, întreg spaţiul incintei trebuie să fie umplut cu ceaţă de apă, astfel încât procentul de oxigen să scadă, în timpul cel mai scurt posibil, sub valoarea de menţinere a arderii.
(2)Inundarea totală cu ceaţă de apă a unei incinte, se realizează, de regulă, prin activarea simultană a tuturor duzelor de pulverizare a apei, amplasate în instalaţia aferentă incintei.
9.18.La sistemele cu inundare totală, pentru incendii instantanee şi de suprafaţă (declanşate de lichide inflamabile), cantitatea de ceaţă de apă introdusă, trebuie să acopere pierderile prin scurgere datorate neetanşeităţilor. Suprafaţa totală - în m2 - a golurilor ce nu pot fi închise nu trebuie să depăşească 3% din volumul - în m3 - al incintei protejate sau 10% din suprafaţa totală - în m2 - a suprafeţelor laterale şi părţilor superioare şi inferioare ale incintei. În situaţia în care din motive tehnice sau tehnologice aceste condiţii nu se pot realiza, trebuie să se adopte un sistem de inundare locală.
9.19._
(1)Inundarea zonală cu ceaţă de apă, se realizează, în caz de incendiu, prin activarea unui anumit grup de duze, amplasate, de regulă, într-un compartiment de incendiu al clădirii.
(2)În sistemul cu inundare zonală, se pot folosi duze automate, activate termic, sau printr-un sistem propriu de detectare, semnalizare şi comandă, în caz de incendiu.
9.20._
(1)La sistemele cu inundare locală, se asigură inundarea cu ceaţă de apă pe suprafeţe limitate sau în jurul obiectului protejat. Procedeul se foloseşte la stingerea incendiilor de suprafaţă, în special de lichide combustibile sau suprafeţe solide şi în general, în spaţii unde nu sunt condiţii pentru inundare totală.
(2)Sistemele cu inundare locală, se activează în caz de incendiu, prin duze automate, sau printr-un sistem propriu de detectare, semnalizare şi comandă.
9.21.
[textul din subpunctul 9.21.. din partea II, capitolul 6, sectiunea 2 a fost abrogat la 15-nov-2018 de Art. I, punctul 33. din Ordinul 6026/2018]
9.22.Duzele de pulverizare trebuie să fie marcate de producător cu principalele lor caracteristici tehnice, respectiv: tipul duzei, diametrul orificiului de refulare şi protecţia anticorosivă.
9.23.Temperatura nominală de declanşare a duzelor prevăzute cu sistem de activare termică, trebuie să fie mai mare decât temperatura maximă a mediului ambiant în care sunt montate (pentru a se evita declanşarea falsă), conform precizărilor producătorului.
9.24.După timpul de răspuns termic al duzelor cu funcţionare automată prin sistem de activare termică, duzele pot fi: cu răspuns termic rapid, special sau standard.
9.25.Timpul de răspuns termic pentru fiecare tip de duze cu funcţionare automată este precizat de producător şi intervine în stabilirea timpului de operare pentru formarea perdelei de ceaţă de apă şi a timpului total de inundare a incintei protejate împotriva incendiului.
9.26.Duzele se amplasează în funcţie de riscul de incendiu, combustibilitatea şi rezistenţa la foc a elementelor de construcţie, de poziţia şi dimensiunile grinzilor, stâlpilor etc., ale diferitelor instalaţii, utilaje sau stive de materiale, precum şi de parametrii hidraulici (debit, presiune, forma şi caracteristicile jetului) daţi de producător, astfel încât să se asigure:
a)intrarea în funcţiune a duzelor în cel mai scurt timp, de la momentul declanşării incendiului;
b)intensitatea de stingere minimă normată;
c)protecţia elementelor portante ale construcţiei cu limită de rezistenţă la foc redusă;
d)realizarea unei perdele de ceaţă de apă cât mai uniformă pe suprafaţa protejată.
9.27.Duzele de pulverizare se amplasează în încăperile şi spaţiile ce se protejează, în aşa fel încât să se realizeze o inundare rapidă şi uniformă.
9.28.Duzele se amplasează, de regulă, perpendicular pe suprafaţa protejată, direcţia de pulverizare a apei fiind de sus în jos.
9.29.Duzele se montează pe ramificaţiile (ramurile) conductelor reţelei, cât mai aproape de obiectul protejat, în funcţie de tipul instalaţiei de stingere a incendiului: cu inundare locală, zonală sau totală.
9.30.În cazul instalaţiilor de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă, cu inundare totală, duzele se amplasează, de regulă, la plafonul încăperii.
9.31.Dacă prin instrucţiunile date de producător nu se specifică altfel, la amplasarea duzelor se recomandă următoarele distanţe:
a)între duze şi tavanul continuu, minimum 8cm şi maximum 40cm;
b)între duze şi suprafaţa (obiectul) protejat, minimum 60cm;
c)între duze şi pereţii incintei, distanţa nu trebuie să fie mai mare decât jumătatea distanţei dintre duze;
d)distanţa dintre duze se stabileşte în funcţie de parametrii hidraulici ai duzelor indicaţi de producător şi de intensitatea minimă de pulverizare a apei, dar se recomandă să nu fie mai mare de 1,5 m;
e)dacă obiectele existente în încăpere sunt stivuite, introduse în cutii sau depozitate pe etajere (exceptând cazul depozitelor cu stive înalte), spaţiul liber în jurul duzelor trebuie să fie de 0,90m (emisferă cu rază de 0,90m sub duze).
9.32.Se recomandă ca, duzele de pulverizare pentru obţinerea ceţei de apă, să fie executate din metale şi aliaje rezistente la coroziune.
9.33.Duzele de pulverizare a apei trebuie să aibă rezistenţa mecanică corespunzătoare utilizării în condiţii normale de funcţionare a instalaţiei de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă (presiuni, temperaturi, deteriorări mecanice).
9.34.Dacă condiţiile de amplasare şi de funcţionare a duzelor pot conduce la înfundarea lor, trebuie să fie prevăzute cu discuri de ruptură sau capace. Aceste dispozitive de obturare trebuie să asigure o deschidere sigură, totală şi rapidă, atunci când sistemul de stingere intră în funcţiune, fără riscuri de accidente pentru personalul de intervenţie şi exploatare.
9.35.La sistemele de stingere cu ceaţă de apă, în special la cele cu inundare locală sau zonală, fixarea duzelor trebuie să fie sigură, pentru a nu permite desprinderea lor.
9.36.Atât prin modul de amplasare şi montare în instalaţie, cât şi prin măsurile de protecţie, duzele se protejează împotriva deteriorărilor mecanice, a efectelor termice şi a influenţelor reciproce în timpul declanşării lor.
9.37.Pentru a evita colmatarea orificiilor duzelor de pulverizare a apei, pe ramificaţiile reţelei de conducte pe care acestea sunt montate, se prevăd filtre de apă.
9.38.Pentru înlocuirea duzelor de pulverizare fină a apei, deteriorate sau declanşate în caz de incendiu, se prevede o rezervă de duze de acelaşi tip şi cu aceleaşi caracteristici, după cum urmează:
a)pentru sisteme cu până la 50 de duze, rezerva este de minimum 3 duze;
b)pentru sisteme cu 51 până la 300 de duze, rezerva este de minimum 6 duze;
c)pentru sisteme cu 301 până la 1000 de duze, rezerva este de minimum 12 duze;
d)pentru sisteme cu peste 1000 de duze, rezerva este de minimum 24 de duze;
SECŢIUNEA 3:Dimensionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor cu ceaţă de apă
9.39.Debitul specific qis (l/s) al unui tip i de duză de pulverizare pentru formarea ceţei de apă, de determină cu relaţia:
qis = K radical din P
unde:
Q este debitul pulverizatorului (l/min);
K este constanta dată de producător;
P este presiunea în bar.
9.40.Tipul duzelor se alege din catalogul producătorului în funcţie de tipul instalaţiei (de înaltă, medie sau joasă presiune) şi de modul de declanşare, astfel încât valorile intensităţilor de pulverizare a apei sub formă de ceaţă, să fie mai mari sau cel puţin egale cu valorile intensităţilor de stingere a incendiului.
9.41.Aria de declanşare simultană a duzelor, As (m2), reprezintă aria în care sunt acţionate, în caz de incendiu, n duze din totalul de N duze existente într-un sector al instalaţiei de pulverizare a apei şi este dată de relaţia:
9.42.Intensitatea de pulverizare a apei pe suprafaţa protejată, ii (l/sm2), este dată de raportul între debitul specific qis (l/s) şi aria protejată Ap (m2):
9.43.Intensitatea de stingere a incendiului, ii (l/sm2), este o caracteristică specifică a materialelor care sunt protejate şi reprezintă intensitatea minimă de pulverizare a apei, ii (l/sm2), la care arderea încetează:
în care qis (l/s), reprezintă debitul specific al duzei de pulverizare a apei, amplasată în poziţia cea mai dezavantajoasă din punct de vedere hidraulic (în punctul cel mai înalt şi mai îndepărtat de punctul de alimentare cu apă a instalaţiei).
Pentru stingerea incendiului cu ceaţă de apă, trebuie îndeplinită condiţia:
ii > = is [l/sm2]
respectiv:
ii > = iimin [l/sm2]
9.44._
(1)Numărul n de duze care funcţionează simultan, din numărul total N de duze care se montează în instalaţie, amplasate în aria de declanşare, As, dintr-un sector al instalaţiei, se determină cu relaţia:
n = As/Ap
(2)În funcţie de natura materialelor combustibile, respectiv de valorile intensităţilor de stingere ale acestora (care variază între 0,07 l/sm2 şi 0,17 l/sm2), se recomandă ca aria de declanşare simultană a duzelor, As, să nu depăşească 200 m2.
9.45.Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor, Qis (l/s), se determină considerând funcţionarea simultană a duzelor de pulverizare a apei amplasate în aria de declanşare, As, a duzelor dintr-un sector al instalaţiei, cu relaţia:
în care:
qis este debitul specific al unei duze de tip i, în l/s;
n - numărul duzelor de acelaşi tip, i, prevăzute să funcţioneze simultan în aria de declanşare, As.
CAPITOLUL 7:10. Branşamentele instalaţiilor interioare de stingere cu apă a incendiilor la reţelele exterioare
10.1.Fiecare clădire sau grup de clădiri dintr-o incintă, prevăzută cu instalaţii de stins incendiu, se alimentează de regulă, printr-un singur branşament.
10.2.Pot fi prevăzute două branşamente în situaţiile în care nu se poate realiza debitul necesar printr-un singur branşament;
10.3._
(1)În situaţiile în care nu se pot asigura cerinţele de la art. 10.2 precum şi în cazurile în care reţeaua exterioară nu prezintă continuitate în asigurarea debitului şi presiunii ori atunci când investitorul doreşte o mai mare siguranţă în exploatare, se admite alimentarea printr-un branşament de la reţeaua exterioară şi altul de la o sursă proprie de rezervă de apă, dimensionată conform normativului.
(2)În acest caz trebuie să se monteze ventile de reţinere pe legătura reţelei exterioare la sursa proprie
10.4.În cazul prevederii mai multor branşamente, pe fiecare din ele se montează armături de închidere, precum şi ventil de reţinere, astfel încât să poată fi scoase separat din funcţiune în caz de avarii şi să împiedice circulaţia apei în sens invers, prin contor.
CAPITOLUL 8:11. Reţele exterioare de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor
11.1.Reţelele exterioare de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor aferente ansamblurilor de clădiri şi incinte industriale se fac, de regulă, comune cu cele pentru apa menajeră sau industrială.
11.2.Realizarea unei reţele exterioare separate de alimentare cu apă pentru incendiu se recomandă atunci când este raţională din punct de vedere economic sau când este cerută de considerente speciale. Se recomandă reţele inelare pentru debite de incendiu mai mari de 20 l/s.
11.3._
(1)Reţelele exterioare de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor, se împart în sectoare prin vane de sectorizare, după cum urmează:
a)la grupuri de clădiri cu reţele inelare, în aşa fel încât să se poată izola, în caz de avarie, porţiuni de maximum 300 m;
b)la incinte industriale, astfel încât să nu se scoată din funcţiune, în caz de avarie, mai mult de 10 hidranţi sau două tunuri de apă pentru stingerea incendiului.
(2)Vanele de sectorizare se sigilează în poziţia "normal deschis".
11.4.Nu se admite trecerea reţelelor exterioare de alimentare cu apă pentru stingerea incendiului neprotejate corespunzător, prin clădiri, subsoluri tehnice, precum şi prin canale de conducte, cabluri etc. care prezintă risc de incendiu sau explozie numai în condiţiile în care se asigură funcţionarea acestora pentru timpul normat de funcţionare al acestora prin separări sau compartimentări corespunzătoare.
CAPITOLUL 9:12. Rezervoare şi bazine pentru rezerva de apă necesară stingerii incendiilor. Surse de apă
SECŢIUNEA 1:Rezerva de apă
12.1.Rezerva de apă necesară stingerii incendiilor se stabileşte conform prevederilor din normativ. Aceasta se asigură din una sau mai multe surse de alimentare cu apă.
12.2._
(1)Alimentarea cu apă a instalaţiilor de stingere a incendiilor se realizează din:
a)reţeaua de distribuţie publică;
b)rezervoare de acumulare cu capacitate totală şi staţie de pompare;
c)rezervoare de acumulare cu capacitate redusă şi staţie de pompare;
d)surse inepuizabile şi staţie de pompare;
e)rezervor tampon închis şi staţie de pompare.
(2)Pentru instalaţiile cu hidranţi interiori se admit alimentările cu apă prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b).
(3)Pentru instalaţiile cu hidranţi exteriori se admit alimentările cu apă prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) şi d).
(4)Pentru instalaţiile cu sprinklere se admit alimentările cu apă prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi e) conform precizărilor de la art. 7.112 - 7.116.
(5)Pentru instalaţiile cu apă pulverizată, ceaţă de apă şi spumă se admit alimentările cu apă prevăzute la alin. (1) lit. b).
12.3._
(1)Reţeaua de distribuţie publică trebuie să asigure necesarul de apă pentru stingerea incendiilor conform prevederilor din normativ sau celor din reglementările tehnice specifice.
(2)Se pot adopta soluţiile de alimentare cu apă prezentate în pct. 12.2 alin. (1) lit. a), b), c) şi e) cu următoarele condiţii:
a)instalaţia de incendiu se racordează direct la conducta de alimentare cu apă dacă compania de apă certifică în scris funcţionarea reţelei la debitul şi presiunile necesare funcţionării instalaţiei de stingere a incendiilor;
b)rezervoare de acumulare cu capacitate totală şi staţie de pompare, când compania de apă nu asigură debitul şi presiunea necesare funcţionării instalaţiei de stingere a incendiilor;
c)rezervoare de acumulare cu capacitate redusă şi staţie de pompare, dacă compania de apă certifică în scris funcţionarea reţelei la debitul constant dar insuficiente funcţionării instalaţiei de stingere a incendiilor;
d)rezervor-tampon închis şi staţie de pompare, dacă compania de apă certifică în scris funcţionarea reţelei, la debit şi presiune constante, dar insuficiente funcţionării instalaţiei de stingere a incendiilor şi soluţia se adoptă conform cap. 9.5 din SR EN 12845.

(3)Rezerva de apă se determină pentru fiecare categorie de instalaţie de stingere a incendiilor în parte.
12.4.Rezerva de apă necesară stingerii incendiilor se poate păstra în rezervoare de acumulare independente sau comune, care servesc şi alţi consumatori.

12.5.Se prevede rezervă de apă intangibilă pentru instalaţiile de stingere cu sprinklere, sprinklere deschise, apă pulverizată, ceaţă de apă şi spumă.
12.6.În mod excepţional, se admite să se utilizeze pentru stingerea incendiului apa potabilă sau industrială ori apa rece de alimentare a centralelor de apă caldă ale incintei respective, dacă procesul tehnologic permite acest lucru şi pentru utilizarea ei nu se manevrează mai mult de 2 vane din staţia de pompare sau din cămine exterioare accesibile în timpul incendiilor şi astfel amplasate sau telecomandate încât să poată fi acţionate în timp util.
12.7.În scopul supravegherii permanente a alimentării normale cu apă a rezervoarelor se prevăd instalaţii pentru semnalizare optică şi acustică a nivelului rezervei de incendiu, care să permită, în caz de necesitate, luarea măsurilor de utilizare a rezervei de incendiu în regim de avarii, stabilite prin instrucţiunile de exploatare (înlăturarea avariilor în timp util, restrângerea sau suprimarea unor consumuri, întărirea regimului de supraveghere etc.).
12.8.Rezervoarele şi castelele de apă se prevăd cu traductoare de nivel pentru comanda automată a pompelor. De asemenea se pot prevedea indicatoare de nivel montate pe rezervoare.
12.9.Când rezerva de incendiu este mai mare de 1.000 m3, aceasta se păstrează în cel puţin două rezervoare sau compartimente ale rezervorului, legate între ele, proiectate astfel încât să poată fi scoase individual din funcţiune.
12.10.La instalaţiile care au rezerva de incendiu mai mică de 1.000 m3 şi sunt prevăzute cu un singur rezervor, se face o legătură între conducta de aducţiune a apei şi cea de debitare (plecare), prin ocolirea pompelor, care să fie folosită pentru alimentarea cu apă direct de la sursă pe timpul când rezervorul este scos din funcţiune (pentru a fi spălat sau reparat).
12.11.La toate rezervoarele şi bazinele amplasate la o distanţă mai mică de 1.000 m de construcţie, inclusiv la cele interioare, se prevede posibilitatea alimentării cu apă direct din acestea a pompelor mobile de intervenţie în caz de incendiu prin intermediul racordurilor Storz DN 100. Fac excepţie rezervoarele independente şi rezervoarele interioare, cu capacitate de maximum 10 m3, şi rezervoarele la care nu se asigură înălţimea maximă de aspiraţie.

12.12.Punctele de alimentare a pompelor mobile de incendiu din bazine sau rezervoare exterioare, precum şi punctele de staţionare a pompelor se recomandă să fie amplasate la minimum 10 m de clădirile cu nivel de stabilitate la foc I-II şi la 20 m de cele încadrate în nivelurile de stabilitate III-V sau faţă de depozite deschise de materiale şi lichide combustibile.

12.13.Râurile, lacurile, iazurile sau fântânile cu debit suficient şi cu adâncime corespunzătoare pot fi amenajate pentru a servi la alimentarea cu apă în caz de incendiu, asigurându-se accesul autovehiculelor de intervenţie şi posibilităţile de alimentare a autopompelor sau, după caz, a unor pompe fixe, la debitul de calcul.
12.14.Rezervoarele se pot amplasa în interiorul clădirilor sau în exteriorul acestora.
12.15._
(1)Amplasarea rezervoarelor şi a bazinelor de apă pentru stingerea incendiilor se face astfel încât să fie asigurat accesul maşinilor de intervenţie pentru incendiu la punctele de alimentare.
(2)Racordurile fixe ale autovehiculelor de intervenţie la punctul de alimentare cu apă direct din rezervor la conductei de aspiraţie trebuie să aibă garnituri de absorbţie şi racord înfundat, prevăzut cu lanţ şi asamblat la racordul fix, pentru a se evita pătrunderea corpurilor străine în conducta de aspiraţie şi înfundarea acesteia. Punctele de staţionare şi alimentare a pompelor mobile de incendiu direct din rezervoare vor fi marcate cu indicatoare, conform SR ISO 3864 şi menţinute libere.
(3)Căminele de alimentare directă cu apă a pompelor mobile în caz de incendiu constituie o alternativă la alimentarea cu apă a pompelor mobile direct din rezervoare şi bazine prin intermediul racordurilor Storz DN 100.

12.16.În sistemele de stingere a incendiilor cu pompe mobile, alimentate direct din rezervoare (bazine), amplasarea se face astfel încât să se asigure intervenţia cu apă la clădiri şi depozite, considerând lungimea maximă a furtunului (dispozitivului de intervenţie) de 150 m în cazul motopompelor şi 200 m în cazul autopompelor.
12.17._
(1)Durata pentru refacerea rezervei de apă pentru incendiu, Tr, se alege conform prevederilor din tabelul 12.1.
(2)Refacerea rezervei de apă pentru stingerea incendiilor se face, de regulă, pe seama restrângerii consumului pentru alte nevoi, precizându-se măsurile necesare a se lua în funcţionare a instalaţiilor
12.18._
(1)Se admite, în condiţiile normativului, ca sursă de apă pentru instalaţiile de stingere cu sprinklere şi/sau apă pulverizată utilizarea rezervoarelor tampon închise. Nu se admite alimentarea de la aceleaşi rezervor tampon închis a altor consumatori de apă.
(2)Rezervorul tampon închis trebuie să fie accesibil pentru inspecţie din interior şi din exterior. Acesta trebuie să fie protejat împotriva coroziunii.
(3)Conducta de refulare a rezervorului tampon închis trebuie să fie amplasată la maximum 0,05 m faţă de marginea inferioară a rezervorului.
12.19.În situaţiile în care rezervorul tampon închis reprezintă singura sursă de alimentare cu apă, acestea trebuie echipate cu dispozitive de alarmare a nivelului de presiune scăzut de aer şi respectiv a nivelului scăzut de apă, dispozitive care trebuie alimentate separat de circuitele aferente compresorului de aer.
Tabelul 12.1 - Durata pentru refacerea rezervei de apă pentru incendiu

Denumirea obiectivelor alimentate cu apă

Tr

(ore)

Clădiri civile echipate cu instalaţii de stingere cu sprinklere

36

Clădiri civile care nu sunt echipate cu instalaţii de stingere cu sprinklere

24

Construcţii de producţie şi depozitare cu risc de incendiu foarte mare şi mare

24

Construcţii de producţie şi depozitare cu risc de incendiu mijlociu şi debit de stingere mai mare de 25 l/s

24

Construcţii de producţie şi depozitare cu risc de incendiu mijlociu şi debit de stingere mai mic de 25 l/s

36

Construcţii de producţie şi depozitare cu risc de incendiu mic şi debit de stingere mai mare de 25 l/s

36

Construcţii de producţie şi depozitare cu risc de incendiu mic şi debit de stingere mai mic de 25 l/s

48

Nota 1: Pentru obiectivele situate în zone la care sursele de apă au debite insuficiente sau sunt situate la distanţe mari, proiectantul poate stabili, de la caz la caz, prelungirea duratei de refacere a rezervei de apă de incendiu până la maximum 72 ore, cu condiţia de a justifica, prin proiect, acest lucru.
Nota 2: Dacă debitul sursei de alimentare este insuficient pentru refacerea rezervei de apă în timpul prevăzut mai sus, se admite prelungirea termenului de refacere, mărindu-se rezerva cu volumul de apă ce nu poate fi completat.
Nota 3: Prin debit de stingere se înţelege suma debitelor tuturor instalaţiilor de stingere.
12.20._
(1)Volumul de aer al rezervorului tampon închis nu trebuie să fie mai mic decât o treime din volumul total al rezervorului.
(2)Presiunea în rezervor trebuie să fie de maximum 12 bar.
(3)Presiunea aerului şi debitul de apă de la rezervor trebuie să asigure cerinţele funcţionale ale instalaţiei de stingere la punctul de alimentare a acestora.
(4)Volumul minim de apă din rezervorul tampon închis trebuie să aibă:
a)15 m3 pentru LH şi 23 m3 pentru LH şi OH1 pentru cele care au o singură alimentare;
b)15 m3 pentru LH şi toate clasele OH pentru cele care au o dublă alimentare.
12.21.Sursele inepuizabile sunt constituite din surse de apă naturale sau artificiale cum ar fi râurile, canalele şi lacurile, care pot asigura cantitatea de apă necesară funcţionării instalaţiilor pentru tot timpul anului. Sursele inepuizabile trebuie să îndeplinească condiţiile secţiunii 9.4 din SR EN 12845.
12.22.Sursele de apă pentru sprinklere trebuie să îndeplinească condiţiile secţiunii 9.6 din SR EN 12845.
12.23.Temperatura maximă a apei nu trebuie să fie mai mare de 400C. Dacă se utilizează pompe submersibile, temperatura apei nu trebuie să depăşească 250C, cu excepţia cazului în care pompele utilizate pot fi utilizate pentru temperaturi ale apei de până la 400C
12.24.Scoaterea din funcţiune a surselor de alimentare cu apă trebuie să se realizeze astfel încât:
a)să se permită accesul la elementele componente cum ar fi filtre, staţie de pompare, clapete antiretur şi aparatura de măsură şi control;
b)orice avarie care se produce la una din sursele de alimentare cu apă să nu influenţeze celelalte surse de alimentare cu apă;
c)lucrările specifice pentru întreţinere la una din sursele de alimentare cu apă nu influenţează funcţionarea celorlalte surse de alimentare cu apă.
SECŢIUNEA 2:Căminele de alimentare directă cu apă a pompelor mobile în caz de incendiu
12.27._
(1)În cazul în care presiunea din reţea se asigură prin pompe fixe, dacă rezervoarele sunt situate la distanţe mai mici de 200 metri de construcţii trebuie să se asigure şi posibilitatea alimentării pompelor de incendiu mobile direct din aceste rezervoare.
(2)Căminele de alimentare directă cu apă a pompelor mobile în caz de incendiu se aleg conform prevederilor prezentului normativ sau a reglementărilor tehnice echivalente..
(3)Amplasarea căminelor trebuie să se facă în afara zonelor carosabile, pe platforme betonate sau fâşii libere de teren amenajate corespunzător pentru accesul pompelor mobile.
(4)Punctele de alimentare a pompelor mobile de incendiu la căminele de alimentare cu apă trebuie să fie amplasate la cel puţin 10 metri de clădirile încadrate în nivelul I sau II de stabilitate la incendiu şi la cel puţin 15 metri de clădirile încadrate în nivelul III, IV sau V de stabilitate la incendiu sau de depozitele deschise.
12.28.În funcţie de modul în care se face alimentarea cu apă a pompelor mobile, căminele sunt de două tipuri:
a)cămin tip A, la care alimentarea pompelor mobile se face prin aspirarea apei din cămin. Alcătuirea căminelor de tip A este prezentată în figura 12.1;
b)cămin tip B, la care alimentarea pompelor mobile se face prin racorduri din exteriorul căminului. Alcătuirea căminelor de tip B este prezentată în figura 12.2.
12.29._
(1)Căminele tip A se folosesc când alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor se face direct din rezervoare, bazine sau alte surse şi anume când:
a)distanţa de la sursele de alimentare cu apă până la drumul sau platforma care asigură accesul pompelor mobile depăşeşte 2 metri;
b)nivelul capacului de vizitare al rezervoarelor sau al bordurii bazinelor altor surse de alimentare cu apă se află cu peste 0,5 metri deasupra nivelului părţii carosabile de la locul de staţionare al pompelor mobile în poziţie de aşteptare.
(2)Căminele tip B se folosesc când alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor se face de la rezervoare sau bazine, prin intermediul racordurilor, sub presiunea din conducte.
(3)Dimensionarea căminelor trebuie să fie dimensionate corespunzător necesităţilor de acces şi manevrabilitate precum şi de adâncimea de îngheţ a terenului. Numărul de cămine se stabileşte în funcţie de debitul necesar pompelor mobile pentru stingerea incendiilor, în ipoteza cea mai dezavantajoasă. Zonarea adâncimii maxime de îngheţ este prezentată în anexa 32.
12.30.La alcătuirea căminelor pentru alimentarea directă cu apă a pompelor mobile în caz de incendiu trebuie să se respecte următoarele:
a)distanţa de la axa conductei de alimentare până la fundul căminului trebuie să fie de minimum 40 cm;
b)distanţa de la partea superioară a căminului A până la axa conductei de alimentare nu trebuie să depăşească înălţimea de aspiraţie a pompei mobile. La căminele tip B această condiţie se referă la distanţa dintre axa conductei de alimentare cu apă şi axa racordului (numerotat cu 7 din figura 12.2);
c)la căminele tip A capacele trebuie să fie montate cu faţa superioară situată între 30 şi 40 cm faţă de nivelul terenului. La căminele tip B această condiţie se referă la distanţa dintre axa racordului (numerotat cu 7 din figura 12.2) şi teren care trebuie să fie de minimum 30 cm.;
d)Pardoseala căminului trebuie să aibă o pantă de 3% spre o başă cu dimensiunile de 40 x 40 şi înălţime de minimum 30 cm;
e)Căminele trebuie să fie semnalizate conform ISO 3864 şi ISO 7010 precizându-se diametrul şi debitul conductei de alimentare.
f)căminele se echipează cu iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului.
Dimensiunile sunt exprimate în centimetri
Figura. 12.1 Cămin de alimentare directă cu apă a pompelor mobile de tip A 1 - pereţi şi radier, 2 - capac şi ramă, 3- trepte, 4 - conductă de alimentare, 5 - armătură, 6 - tijă de manevră a robinetului, 7 - suport pentru ghidarea tijei
Figura. 12.2 Cămin de alimentare directă cu apă a pompelor mobile de tip B 1 - pereţi şi radier, 2 - capac şi ramă, 3 - trepte, 4 - conductă de alimentare, 5 - suport pentru fixarea conductei, 6 - armătură, 7 - racord înfundat, 8 - tijă de manevră a robinetului, 9 - suport pentru ghidarea tijei, 10 - robinet de golire
CAPITOLUL 10:13. Staţii de pompare a apei şi compresoare de aer destinate stingerii incendiilor
13.1.În cazul în care se prevăd pompe fixe de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor este obligatorie montarea unei pompe de rezervă, egală cu cea mai mare pompă din grupul celor în funcţiune, în următoarele situaţii:
a)construcţii şi grupuri de construcţii la care debitul de apă pentru incendiu exterior depăşeşte 20 l/s;
b)construcţii industriale sau civile care sunt prevăzute cu instalaţii automate de stingere (sprinklere standard sau sprinklere deschise, pulverizatoare);
c)clădirile civile, de producţie şi depozitare la care, pentru stingerea incendiilor din interior, se folosesc două jeturi simultane.
13.2.Alimentarea cu energie electrică a pompelor şi a robinetelor de incendiu se face în conformitate cu Normativul 17.

13.3._
(1)Pompele trebuie acţionate de motoare electrice sau diesel, capabile să asigure cel puţin puterea cerută.
(2)În cazurile în care este obligatorie şi nu se poate asigura a doua sursă de energie electrică (de rezervă), se montează pompe fixe cu motor cu ardere internă, cu pornire automată. Se admite, de asemenea, folosirea în acest scop a pompelor cu abur (in cazul în care este asigurată alimentarea lor permanentă printr-o conductă separată, direct de la sursă).
(3)[textul din subpunctul 13.3.., alin. (3) din partea II, capitolul 10 a fost abrogat la 15-nov-2018 de Art. I, punctul 39. din Ordinul 6026/2018]
13.4.Pompele de incendiu sunt acţionate automat şi/sau manual. În cazul în care pompele sunt acţionate automat, se prevede, în mod obligatoriu, şi acţionare manuală.
13.5.Oprirea pompelor, în toate cazurile se face manual, din staţia de pompare.
13.6.Pompele de incendiu cu pornire automată, ce servesc numai reţelele cu hidranţi exteriori, se prevăd şi cu dispozitive (butoane marcate corespunzător), care să permită acţionarea lor cel mai târziu în 5 minute de la darea semnalului de alarmă, în caz de incendiu.
13.7.Timpul maxim admis pentru manevrarea a maximum două robinete, ce permit utilizarea rezervei de apă de incendiu pentru incendiu şi pornirea pompelor fixe de rezervă pentru funcţionarea hidranţilor este, de asemenea, de 5 minute
13.8._
(1)Pornirea pompelor de incendiu se realizează, conform instrucţiunilor de funcţionare a instalaţiei, în unul din următoarele moduri:
a)manual, din staţia de pompare, sau de la distanţă, prin acţionarea butoanelor de pornire amplasate în acest scop lângă fiecare hidrant interior de incendiu - în cazul pompelor de incendiu prevăzute să lucreze independent de presiunea din hidrofor,
b)prin comandă din staţia de pompare, serviciul pentru situaţii de urgenţă, atunci când există, şi din diferite puncte ale construcţiilor din incintă - în cazul pompelor de incendiu care alimentează cu apă reţele separate;
c)automat, la scăderea presiunii din reţea.
(2)Intrarea pompelor în funcţiune succesivă se asigură temporizat, în cazul staţiilor de pompare cu mai multe agregate, pentru a se evita suprasarcinile şi declanşarea aparaturii de protecţie, conform instrucţiunilor de funcţionare.
13.9.Oprirea pompelor la terminarea incendiului se face manual din staţia de pompare. Pentru acţionarea pompelor de incendiu, care lucrează independent de presiunea din rezervorul tampon închis, se prevăd butoane de pornire din casa pompelor şi de la fiecare hidrant, iar oprirea se face din staţiile de pompare prin acţionare manuală, la terminarea incendiului.
13.10.Se admite oprirea automată a pompelor numai în cazul lipsei de apă.
13.11.Instalaţiile automate de stingere a incendiilor (sprinklere standard sau sprinklere deschise, apă pulverizată) au asigurate debitele şi presiunile de stingere pe tot timpul teoretic de intervenţie prin staţii de ridicare a presiunii.

13.12.Acţionarea pompelor destinate alimentării cu apă a reţelelor cu hidranţi în sistem aer-apă se face prin butoane, amplasate la fiecare hidrant, care acţionează şi electrovana care delimitează reţeaua de alimentare cu apă.
13.13.Instalaţiile de tip sprinkler, prevăzute cu pompe cu pornire automată, se echipează şi cu pompe pilot, care să asigure acoperirea eventualelor pierderi din reţea şi menţinerea presiunii în instalaţie.
13.14._
(1)Pompele de incendiu se montează astfel încât nivelul rezervei de apă pentru incendiu să fie mai sus decât partea superioară a corpului pompei (pompă înecată). Conductele de legătură între pompe şi rezervor nu se montează deasupra nivelului rezervei de apă pentru incendiu. Fac excepţie pompele prevăzute cu sisteme de autoamorsare agrementate tehnic, care se montează conform indicaţiilor producătorului.

(2)Se admit pompe submersibile în condiţiile prevăzute de SR EN 12845.
(3)Pentru acoperirea eventualelor pierderi în reţea şi menţinerea presiunii în instalaţie se asigură pompe-pilot amplasate în staţiile de pompare a apei de incendiu; în cazul pornirilor dese, anormale, se analizează cauzele şi se iau măsuri pentru reducerea pierderilor din reţea.
13.15.Pentru încercarea periodică a pompelor de incendiu se recomandă asigurarea posibilităţii întoarcerii apei în rezervor.
13.16.Schema instalaţiei, calculul şi execuţia reţelelor, rezervoarelor tampon închise, rezervoarelor şi a conductelor din staţiile de pompare se fac astfel încât, în cazul unei avarii, în orice porţiune a acestor conducte şi ale elementelor acestora să se poată asigura condiţiile de debit şi de presiune pe durata teoretică a incendiului.
13.17.Aparatele de automatizare şi comandă, precum şi tablourile electrice se protejează împotriva umidităţii, fie prin amplasarea în încăperi uscate la temperatura indicată de producător, fie prin montarea în cutii (dulapuri) capsulate.
13.18.Este indicat ca fiecare pompă pentru stins incendiul să aibă conductă proprie de aspiraţie din rezervorul de apă.
13.19._
(1)Când se montează mai mult de două pompe, pentru una sau mai multe reţele, se admite prevederea unei conducte de aspiraţie - tip colector - prevăzută cu cel puţin două sorburi, calculate fiecare pentru întregul debit teoretic în caz de incendiu şi astfel realizate încât, în cazul unei avarii la elementele componente, să se asigure funcţionarea instalaţiei la parametrii proiectaţi.
(2)Pentru pompele aferente instalaţiei automate de stingere cu sprinklere se respectă schemele de montare prevăzute în SR EN 12845.

13.20._
(1)Refularea, respectiv legarea pompelor la reţelele de distribuţie aferente, se face astfel:
a)la instalaţiile de stingere cu sprinklere standard sau sprinklere deschise, ceaţă de apă sau apă pulverizată se prevede un distribuitor propriu instalaţiei, separat şi independent, alimentat prin minimum două conducte, fiecare asigurând debitul maxim necesar. Din acest distribuitor se alimentează numai instalaţiile de sprinklere, prin două conducte, dimensionate fiecare pentru întreg debitul, până la instalaţia interioară de distribuţie, respectiv până la Aparatul de Control şi Semnalizare (ACS);
b)la instalaţiile de stingere cu hidranţi exteriori, respectiv cu hidranţi interiori, se prevede câte o conductă proprie de refulare.
13.21.Alimentarea cu apă a instalaţiilor de stingere de la autospecialele de intervenţie se realizează în conformitate cu prevederile normativului.

13.22.Staţiile de pompare pentru apa de incendiu pot fi instalate în clădiri independente sau pot fi înglobate în clădiri civile ori de producţie şi/sau depozitare care au risc de incendiu mare, mijlociu, mic ori alipite de acestea.

13.23._
(1)Încăperile staţiilor de pompare, înglobate sau alipite clădirilor cu alte destinaţii, se separă de restul clădirii prin elemente rezistente la foc.
(2)Staţiile de pompare pentru stingerea incendiului dispuse în construcţii, care asigură un debit de stingere mai mare de 4,2 l/s, se separă faţă de restul construcţiei cu elemente clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1d0, rezistente la foc corespunzător densităţii sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, dar minimum EI/REI 180 pentru pereţi şi minimum REI 90 pentru planşee.
(3)Staţia de pompare a apei pentru stingerea incendiilor care asigură un debit mai mare de 4,2 l/s poate să comunice cu restul construcţiei printr-un gol funcţional protejat cu uşă rezistentă la foc El2 90-C3 sau prin încăpere-tampon prevăzută cu uşi rezistente la foc El2 45-C3.
(4)În încăperea staţiei de pompare a apei pentru stingerea incendiului care asigură un debit mai mare de 4,2 l/s se pot monta numai instalaţiile, dispozitivele şi aparatele specifice acestei funcţiuni şi va avea asigurată o cale de acces din exterior (uşă directă din exterior sau dintr-o scară comună de circulaţie).
(5)Staţiile de pompare a apei pentru stingerea incendiilor care asigură un debit mai mic sau egal cu 4,2 l/s se separă de restul construcţiei cu elemente clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1d0, rezistente la foc corespunzător densităţii sarcinii termice (q) din încăperile adiacente, dar minimum EI/REI 60 pentru pereţi şi minimum REI 45 pentru planşee. Staţia poate să comunice cu restul construcţiei printr-un gol funcţional protejat cu uşă rezistentă la foc El2 30-C3 fără a fi obligatoriu accesul din exterior (uşă directă din exterior sau dintr-o scară comună de circulaţie). Staţia poate să aibă acces dintr-un hol/coridor aflat în legătură directă cu o scară de evacuare.

13.24.Clădirile independente ale staţiilor de pompare trebuie să asigure cerinţele nivelurilor de stabilitate la incendiu I sau II, iar în cazul când există numai o pompă de incendiu, ele trebuie să asigure nivelul de stabilitate la incendiu III. Nu se admit construcţii cu structuri metalice neprotejate sau protejate parţial.
13.25.Încăperile în care se găsesc pompele de incendiu se prevăd cu legătură telefonică directă cu serviciul privat/voluntar pentru situaţii de urgenţă, constituit conform reglementărilor specifice, atunci când debitul de apă pentru stingerea incendiului din interior şi exterior este mai mare de 20 l/s.

13.26.Indiferent de debit, încăperea staţiei de pompare se prevede şi cu iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului, conform Normativului I7 sau o altă reglementare tehnică echivalentă aplicabilă.
13.27.[textul din subpunctul 13.27.. din partea II, capitolul 10 a fost abrogat la 15-nov-2018 de Art. I, punctul 45. din Ordinul 6026/2018]
13.28.La instalaţiile de pompare cu recipiente hidropneumatice de incendiu se prevede compresor de aer.
13.29.Compresoarele pentru instalaţiile cu sprinklere din sistemele apă-aer trebuie să asigure umplerea cu aer a instalaţiei în maximum 20 minute.
13.30.Compresoarele pentru instalaţiile cu sprinklere din sistemele apă-aer se prevăd cu acţionare manuală şi cu semnalizarea scăderii presiunii aerului. Se interzice acţionarea automată a compresoarelor.
13.31.La stabilirea simultaneităţilor şi duratelor de funcţionare ale diferitelor sisteme de protecţie împotriva incendiilor, pentru dimensionarea staţiei de pompare şi a reţelei exterioare de alimentare cu apă, se ţine seama de următoarele:
a)dacă instalaţia are hidranţi interiori şi hidranţi exteriori de incendiu, se consideră - la construcţiile civile, precum şi la clădirile de producţie şi/sau depozitare care sunt echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor tip sprinkler, din categoria de importanţă normală - funcţionarea hidranţilor de incendiu interiori timp de 10 minute, iar a celor exteriori în următoarele 180 de minute;

b)la clădirile foarte înalte şi la cele industriale multietajate cu înălţimea mai mare de 20 metri, în primele două ore se asigură funcţionarea, fie a hidranţilor de incendiu interiori, fie a celor exteriori, instalaţia dimensionându-se la debitul cel mai mare, iar în următoarea oră, se asigură funcţionarea numai a hidranţilor de incendiu exteriori;
c)la clădirile cu săli aglomerate, clădirile monobloc şi clădirile înalte, în prima oră se asigură funcţionarea, fie a hidranţilor de incendiu interiori, fie a celor exteriori, instalaţia dimensionându-se la debitul cel mai mare, iar în următoarele două ore, se asigură funcţionarea numai a hidranţilor de incendiu exteriori;
d)pentru construcţiile civile, de producţie şi depozitare care au nivelul de stabilitate la incendiu I sau II, în care densitatea sarcinii termice, determinată prin calcul, este mai mică de 210 MJ/m2, precum şi cele echipate cu instalaţii automate de stingere, cu excepţia clădirilor cu săli aglomerate, înalte şi foarte înalte, funcţionarea instalaţiilor cu hidranţi exteriori se asigură timp de 2 ore iar a hidranţilor de incendiu interiori timp de 10 minute;
e)pentru construcţiile civile cu nivel de stabilitate la incendiu III, IV şi V, cu excepţia clădirilor cu săli aglomerate, timpul teoretic de funcţionare al hidranţilor exteriori este de 120 minute iar a hidranţilor de incendiu interiori timp de 10 minute;
f)pentru parcajele subterane din categoria P1 şi P2, definite conform reglementărilor tehnice specifice, care nu sunt echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor tip sprinkler, parcaje supraterane închise cu mai mult de 10 autoturisme ori cu peste 2 (două) niveluri, parcaje supraterane deschise cu peste 2 (două) niveluri sau cu mai mult de 50 autoturisme, clădiri de producţie şi/sau depozitare care nu sunt echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor tip sprinkler, în primele 30 de minute se asigură funcţionarea hidranţilor de incendiu interiori, iar în următoarele 180 de minute se asigură numai funcţionarea hidranţilor de incendiu exteriori.