Capitolul 4 - 7. Instalaţii de stingere a incendiilor cu sprinklere - Normativ din 2013 PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCŢIILOR, Partea a II a - INSTALAŢII DE STINGERE Indicativ P118/2 - 2013

M.Of. 595 bis

În vigoare
Versiune de la: 15 Noiembrie 2018
CAPITOLUL 4:7. Instalaţii de stingere a incendiilor cu sprinklere
SECŢIUNEA 1:Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor cu sprinklere standard. Încadrarea clădirilor şi spaţiilor protejate de instalaţii (sisteme) automate cu sprinklere standard, în clase de pericol de incendiu
7.1._
(1)Echiparea tehnică cu instalaţii automate de stingere a incendiilor, tip sprinkler, se asigură la:
a)clădiri civile închise din categoriile de importanţă excepţională A ori deosebită B, având densitatea de sarcină termică mai mare sau egală cu 420 MJ/m2;
b)clădiri înalte, cu excepţia locuinţelor;
c)clădiri foarte înalte, cu excepţia locuinţelor;
d)platouri de filmare închise, studiouri de televiziune şi scene amenajate în construcţii închise, cu arii mai mari de 150 m2, inclusiv buzunarele, depozitele şi atelierele anexă ale acestora;
e)clădiri închise sau încăperi subterane pentru comerţ, cu aria desfăşurată mai mare de 500 m2 şi densitatea de sarcină termică mai mare sau egală cu 420 MJ/m2;
f)clădiri închise sau încăperi supraterane pentru comerţ, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 1.500 m2 şi densitatea de sarcină termică mai mare sau egală cu 840 MJ/m2;
g)clădiri închise sau încăperi de producţie dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:
(i)au risc mare sau foarte mare de incendiu;
(ii)au densitatea de sarcină termică mai mare sau egală cu 420 MJ/m2;
(iii)au aria desfăşurată de peste 2.000 m2;
h)clădiri închise sau încăperi de depozitare, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:
(i)au densitatea de sarcină termică mai mare sau egală cu 840 MJ/m2;
(ii)au aria desfăşurată de peste 600 m2;
i)parcaje subterane conform reglementărilor tehnice specifice;
j)parcaje supraterane închise, dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
(i)au mai mult de 50 de autoturisme;
(ii)au mai mult de 3 (trei) niveluri;
(iii)sunt dispuse în clădiri înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, indiferent de numărul autoturismelor;
k)alte clădiri civile închise, cu excepţia locuinţelor, având aria construită mai mare de 1.250 m2 şi densitatea de sarcină termică mai mare sau egală cu 840 MJ/m2;
l)spaţii (o încăpere sau mai multe încăperi, inclusiv circulaţiile lor comune) cu destinaţia de discotecă sau club, cu aria desfăşurată mai mare de 1.000 m2.
(2)În cazul clădirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de echipare cu instalaţii automate de stingere a incendiilor, tip sprinkler, se stabileşte pentru fiecare compartiment de incendiu în parte, cu excepţia clădirilor înalte şi foarte înalte.

7.2.Enumerarea echipării cu instalaţii automate de stingere precizate la pct. 7.1, este minimală. Investitorii pot prevedea şi în alte situaţii astfel de instalaţii, în funcţie de pericolul şi/sau riscul de incendiu, amplasare, contribuţia la foc, valoarea clădirii şi a bunurilor protejate etc.
7.3.Nu se prevăd instalaţii automate de stingere tip sprinkler în cazurile în care stingerea incendiului se asigură cu instalaţii automate de stingere cu alte substanţe prevăzute în prezenta reglementare tehnică: gaze, pulbere, spumă, aerosoli, abur, apă pulverizată, ceaţă de apă etc., precum şi atunci când apa nu este indicată ca substanţă de stingere, situaţie în care se prevăd instalaţii automate de stingere cu alte substanţe prevăzute în normativ.

7.4._
(1)Clădirile şi spaţiile care urmează a fi protejate de sisteme automate cu sprinklere trebuie încadrate în clase de pericol de incendiu, după cum urmează:
a)pericol mic de incendiu - LH;
- spaţii cu sarcina termică mică şi materiale cu combustibilitate scăzută delimitate de elemente rezistente la foc cel puţin 30 min cu suprafaţa maximă de 126 m2;
- pentru exemple trebuie consultată anexa nr. 15 (conform EN 12845).
b)pericol mediu de incendiu - OH, care se împarte în 4 subgrupe:
- OH1, pericol mediu grupa 1;
- OH2, pericol mediu grupa 2;
- OH3, pericol mediu grupa 3;
- OH4, pericol mediu grupa 4.
(2)Materialele pot fi depozitate în încăperi încadrate în clasele de pericol mediu de incendiu OH1, OH2 şi OH3 dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
- protecţia întregii încăperi trebuie proiectată conform clasei OH3 minimum;
- nu trebuie depăşită înălţimea maximă de depozitare stabilită în tabelul 7.1;
- aria maximă de depozitare a unei stive trebuie să fie de maximum 50 m2 la cel puţin 2,4 m de orice alt loc de depozitare a unei alte stive.
TABEL 7.1
Înălţimea maximă de depozitare pentru clasele de pericol mediu OH1, OH2 şi OH3

Categorie de depozitare

Înălţime maximă de depozitare (a se vedea nota 1), m

Vrac sau stivuite (ST1)

Alte tipuri de depozitare (ST2 - ST6)

Categoria I

4,0

3,5

Categoria II

3,0

2,6

Categoria III

2,1

1,7

Categoria IV

1,2

1,2

NOTĂ - Pentru înălţimile de stocare care depăşesc aceste valori spaţiile se consideră că sunt cu pericol mare. De asemenea sunt aplicabile prevederile art. 7.2 din SR EN 12845+A2:2009

(3)Modurile de depozitare se clasifică după cum urmează (fig. 7.1):
- ST1: vrac sau stivă;
- ST2: palete pe un singur rând, cu alei cu lăţimea mai mare de 2,4 m;
- ST3: palete pe mai multe rânduri (inclusiv duble);
- ST4: stelaje;
- ST5: rafturi cu lăţime mai mică sau egală cu 1 m;
- ST6: rafturi cu lăţime cuprinsă între 1 m şi 6 m.
Figura 7.1. Moduri de depozitare conform (conform EN 12845): 1 - vrac sau stive (ST1); 2 - depozitare pe rafturi (ST4); 3 - depozitare pe paleţi (ST2); 4 - depozitare pe paleţi (ST3); 5 - rafturi solide sau cu goluri (ST5/6).
(4)Pentru ca instalaţia cu sprinklere să fie eficientă trebuie îndeplinite cerinţele de limitare şi protecţie pentru diverse moduri de depozitare, prezentate în tabelul 7.2.
(5)Se încadrează în pericol mediu de incendiu OH locurile unde sunt procesate sau fabricate materiale combustibile cu o sarcină termică medie şi combustibilitate medie.
(6)Pentru exemple trebuie consultată anexa nr. 15.
(7)Când procesul desfăşurat în clădire este încadrat la OH4, zona trebuie tratată ca fiind de pericol mare de incendiu HHS (depozitare cu pericol ridicat).
c)spaţii de producţie cu pericol mare de incendiu - HHP, care se împarte în 4 subgrupe:
- HHP1 Activităţi cu pericol mare grupa 1;
- HHP2 Activităţi cu pericol mare grupa 2;
- HHP3 Activităţi cu pericol mare grupa 3;
- HHP4 Activităţi cu pericol mare grupa 4.
(8)Clasele de activităţi cu pericol mare de incendiu acoperă activităţile unde materialele implicate au o sarcină termică mare şi combustibilitate mare şi incendiile au o dezvoltare rapidă sau intensă.
(9)În cazul în care zone cu pericol de incendiu diferit comunică între ele, criteriile de proiectare pentru zona cu pericol mare de incendiu trebuie aplicate şi cel puţin primelor două conducte ale instalaţiei cu sprinklere din zona cu pericol mediu sau mic de incendiu.
d)depozite cu pericol mare de incendiu - HHS, care se subîmpart în 4 categorii:
- HHS1 depozite cu pericol mare categoria I;
- HHS2 depozite cu pericol mare categoria II;
- HHS3 depozite cu pericol mare categoria III;
- HHS4 depozite cu pericol mare categoria IV.
7.5._
(1)Metodologia de clasificare pe categorii a mărfurilor depozitate este redată în ANEXA B din standardul SR EN 12845+A2:2009. Lista alfabetică a produselor depozitate şi categoriilor depozitate este redată în ANEXA 15 tabelul 15.4, identică cu Anexa C din standardul SR EN 12845. Protecţia pentru mai multe riscuri speciale, este redată în ANEXELE E, F şi ANEXA G la standardul SR EN 12845+A2:2009.
(2)Pentru a determina criteriile de proiectare a instalaţiei cu sprinklere necesare pentru protecţia contra incendiului a mărfurilor depozitate trebuie urmată procedura redată în figura 7.2.
7.6.Clasele de depozite cu pericol mare de incendiu acoperă depozitele de mărfuri în care înălţimea de depozitare depăşeşte limitele date în tabelul 7.1.
TABEL 7.2
Cerinţe de limitare şi protecţie pentru diverse moduri de depozitare (standard de referinţă SR EN 12845)

Mod de depozitare

Limitări

Protecţie suplimentară faţă de sprinklere la plafon sau acoperiş

Note aplicabile

ST1

Depozitarea trebuie să se facă în stive care nu depăşesc suprafaţa de150 m2 pentru C III şi C IV

Nu este cazul

2,3

ST2

Rânduri unice la intervale de 2,4 m

Nu este cazul

2

ST3

Depozitarea se limitează la stive care nu depăşesc suprafaţa de 150 m2

Nu este cazul

2

ST4

Intervalul dintre rânduri este egal sau mai mare de 1,2 m

Sunt recomandate sprinklere intermediare

1,2

Intervalul dintre rânduri este mai mic de 1,2 m

Sunt obligatorii sprinklere intermediare

1

ST5

Fie intervalul dintre rânduri este mai mare de 1,2 m, fie stivele de depozitare nu depăşesc suprafaţa de 150 m2

Sunt recomandate sprinklere intermediare

1,2

ST6

Fie intervalul dintre rânduri este mai mare de 1,2 m, fie stivele de depozitare nu depăşesc suprafeţe mai mari de 150 m2

Sunt obligatorii sprinklere intermediare sau, dacă este imposibil, trebuie instalate despărţituri verticale incombustibile şi continui pe toată înălţimea, longitudinal şi transversal pentru fiecare raft

1, 2

Notă 1: Când tavanul este la mai mult de 4 m de materialele depozitate, trebuie utilizate sprinklere de rafturi.

Notă 2: Stivele de depozitare trebuie separate de un interval de cel puţin 2,4 m.

Notă 3: Stivele de depozitare nu trebuie să depăşească suprafaţa de 150 m2 pentru C I şi C II

7.7.Pericolul total de incendiu al mărfurilor depozitate se determină în funcţie de combustibilitatea materialelor stocate, inclusiv ambalajele lor şi modul de stocare (ST1 + ST6).
7.8._
(1)Riscul general de incendiu al mărfurilor depozitate (definite ca produs şi ambalajul său) este o funcţie de sarcina termică (kW) care la rândul ei este o funcţie de căldura de ardere (kJ/kg) şi de viteza de ardere (kg/s).
(2)Căldura de ardere este determinată de materialul sau de amestecul de materiale din care sunt făcute mărfurile. Viteza de ardere este determinată atât de materialele implicate, cât şi de configuraţia materialului.
SECŢIUNEA 2:Condiţii tehnice generale pentru echiparea clădirilor cu instalaţii automate cu sprinklere
7.9.Distanţa dintre materialele combustibile depozitate în aer liber şi clădirea ce urmează a fi protejată de instalaţia cu sprinklere trebuie să corespundă prevederilor de reglementare în vigoare la locul de utilizare. Unde nu este reglementată, distanţa dintre materialele combustibile depozitate în aer liber şi clădirile protejate de instalaţia sprinkler trebuie să fie de 1,5 ori înălţimea materialului depozitat dar nu mai mică de 10 m.
7.10._
(1)Pereţii care despart compartimente protejate cu instalaţii cu sprinklere şi compartimente neprotejate trebuie să aibă rezistenţa la foc specificată de legislaţia în vigoare dar nu mai puţin de EI 60. Uşile trebuie să aibă un dispozitiv de închidere automată sau să se închidă automat în caz de incendiu, minimum EI1 60 - C.
(2)O separare pentru preîntâmpinarea propagării incendiului poate fi obţinută printr-un perete rezistent la foc sau printr-un sistem de protecţie corespunzător, împotriva exploziei.
Figura 7.2. Schemă de determinare a claselor de pericol la incendiu pentru depozite (conform SR EN 12845)
7.11._
(1)Dacă înălţimea spaţiului ascuns la nivelul tavanului şi acoperişului este mai mare de 0,8 m, măsurat între partea interioară a acoperişului şi faţa superioară a tavanului suspendat sau între pardoseală şi faţa interioară a pardoselii înălţate, aceste spaţii trebuie protejate cu instalaţii sprinkler, conform celor prezentate în figura 7.3. Distanţa măsurată pe orizontală de la sprinklerul de sub tavan până la niplu de diametru D trebuie să îndeplinească condiţia: A > = 3D;
(2)Dacă înălţimea spaţiului ascuns la nivelul tavanului şi acoperişului este mai mare de 0,8 m, măsurat între partea interioară a acoperişului şi faţa superioară a tavanului suspendat sau între pardoseală şi faţa interioară a pardoselii înălţate, iar aceste spaţii sunt echipate cu mai multe rânduri de tavane suspendate, aceste spaţii trebuie protejate cu instalaţii sprinkler, conform celor prezentate în figura 7.4. Distanţa măsurată pe orizontală de la sprinklerul de sub tavanul superior până la niplu de diametru D trebuie să îndeplinească condiţia: A > = 3D;
Figura 7.3. Amplasarea sprinklerelor în spaţiul ascuns la nivelul tavanelor şi a acoperişurilor
Figura 7.4. Amplasarea sprinklerelor în spaţiul dintre nivelul tavanelor şi a acoperişurilor
7.12.Dacă înălţimea spaţiului ascuns la nivelul tavanului şi acoperişului este mai mică de 0,8 m, aceste spaţii trebuie să fie protejate cu instalaţii cu sprinklere numai dacă conţin materiale combustibile sau acestea sunt delimitate de materiale combustibile. De asemenea, este permisă utilizarea instalaţiilor cu sprinklere la cabluri electrice pentru curent monofazat, sub 250 V cu maxim 15 cabluri pe canal.
7.13.Protecţia în spaţiile închise trebuie să se încadreze în clasa de pericol mic de incendiu LH când clasa de pericol de incendiu este LH şi de tip OH1 pentru celelalte situaţii.
7.14.Diferenţa de înălţime dintre sprinklerul cel mai înalt şi sprinklerul cel mai de jos al unei instalaţii (sprinklerele fiind alimentate de la aceeaşi supapă de control şi semnalizare) nu trebuie să depăşească 45 m.
7.15.Acolo unde diferenţa de înălţime între sprinklerul cel mai înalt şi partea cea mai joasă a unei instalaţii sau dacă clădirea depăşeşte 45 m trebuie aplicate cerinţele speciale pentru sisteme de mare înălţime, redate în ANEXA E la standardul SR EN 12845.
7.16.Toate zonele unei clădiri protejate cu instalaţii cu sprinklere trebuie să fie încadrate în clasele de pericol de incendiu conform celor precizate la art. 7.1 şi în anexa nr. 15 (conformă cu ANEXA A din standardul SR EN 12845). Aceste prevederi sunt obligatorii şi pentru zonele din clădire care comunică cu aceasta, exceptând cazurile prezentate la art. 7.17 şi 7.18
7.17._
(1)Protecţia cu instalaţii cu sprinklere nu trebuie utilizată în următoarele zone ale unei clădiri sau fabrici:
a)silozuri sau hambare în care sunt depozitate materialele care în contact cu apa pot expanda;
b)în vecinătatea cuptoarelor industriale sau a cuptoarelor de var, a băilor de sare, oalelor de turnare sau echipamentelor similare dacă pericolul creşte prin utilizarea apei la stingerea incendiilor;
c)zone, camere sau locuri unde proiectarea jetului de apă poate prezenta un risc.
(2)În aceste cazuri, trebuie luate în considerare alte sisteme automate de stingere (de exemplu cu gaze, aerosoli sau cu pulberi).
7.18.După o analiză aprofundată a sarcinii termice nu se echipează cu sprinklere următoarele spaţii:
a)băi şi toalete (cu excepţia vestiarelor) care sunt constituite din materiale incombustibile şi care nu sunt utilizate pentru depozitarea materialelor combustibile;
b)case de scări închise şi puţuri verticale (de exemplu puţuri de lifturi şi canale tehnice) care nu conţin materiale combustibile şi sunt construite astfel încât să constituie un compartiment;
c)camere protejate de alte sisteme automate de stingere (de exemplu gaze, pulberi sau apă pulverizată);
d)ateliere de tratare pe cale umedă, (de exemplu umezirea maşinilor din industria hârtiei).
7.19.Se interzice dispunerea spaţiilor din clădire menţionate la art. 7.17 şi 7.18. sub alte spaţii protejate de instalaţii cu sprinklere.
SECŢIUNEA 3:Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor cu sprinklere pentru stingerea incendiilor
7.20.Instalaţia cu sprinklere trebuie să fie permanent sub presiune şi se poate realiza în următoarele sisteme: apă-apă, apă-aer, mixt, cu preacţionare, în derivaţie.
SECŢIUNEA 4:Instalaţii cu sprinklere în sistem apă-apă
7.21.Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă-apă trebuie montate doar dacă se asigură o temperatură a mediului ambiant de minimum 4oC, precum şi în locurile unde acesta nu depăşeşte 95oC. Pentru sistemele interconectate şi închise trebuie utilizate numai instalaţii apă-apă.
7.22._
(1)Părţile instalaţiei predispuse la îngheţ pot fi protejate prin introducerea în conducte a unor soluţii pe bază de glicerină sau propilenglicol, astfel încât prin amestec cu apa să se obţină un punct de îngheţ corespunzător destinaţiei spaţiului protejat, prin încălzirea conductelor folosind curentul electric sau cu ajutorul unor instalaţii în derivaţie de tip apă-aer sau mixte.
(2)În instalaţiile de stingere predispuse la îngheţ, alimentate din surse de apă potabilă, se poate folosi glicerină sau propilenglicol.
(3)În instalaţiile de stingere predispuse la îngheţ, alimentate din surse de apă nepotabilă, se poate folosi glicerină, etilenglicol, dietilenglicol sau propilenglicol.
(4)Aceste instalaţii trebuie prevăzute cu un dispozitiv cu clapetă de reţinere pentru a preveni contaminarea sursei de apă.
7.23.Numărul de sprinklere din fiecare secţiune de conducte protejate cu glicerină sau propilenglicol nu trebuie să depăşească 20. Acolo unde mai mult de două secţiuni protejate cu glicerină sau propilenglicol sunt controlate de o singură supapă de control şi semnalizare, numărul total al capetelor sprinkler nu trebuie să depăşească 100. Soluţia de apă cu glicerină sau propilenglicol trebuie să aibă un punct de îngheţ sub temperatura minimă estimată din spaţiul protejat. Densitatea specifică a soluţiei trebuie verificată folosind aparate de măsură specifice.
7.24._
(1)Pentru alimentarea cu apă a instalaţiei de stingere cu sprinklere de la pompele mobile, se prevăd racorduri având cuplaj Storz cu diametrul de trecere de 65 mm (DN 65) amplasate în exterior, în locuri accesibile autospecialelor de intervenţie.
(2)Numărul acestora se stabileşte în funcţie de debitul instalaţiei considerând 15 l/s pentru fiecare racord.
(3)Pe fiecare conductă de alimentare cu racord exterior se montează câte o clapetă de reţinere.
(4)Alimentarea cu apă a instalaţiei de stingere cu sprinklere de la pompele mobile ale autospecialelor de intervenţie se realizează în aval de supapa de control şi semnalizare a instalaţiilor tip apă-apă, cu preacţionare şi sprinklere deschise şi respectiv în amonte la instalaţiile apă-aer şi sistem mixt.
(5)Racordul de alimentare cu apă se montează la loc vizibil, separat de orice alt racord, la o înălţime de maximum 1,5 m, marcat corespunzător, pe care trebuie să se menţioneze inclusiv diametrul nominal şi presiunea necesară.
7.25._
(1)Conductele de apă care traversează spaţii neîncălzite trebuie prevăzute cu sisteme de încălzire proprii. Sistemul de încălzire aferent conductelor trebuie supravegheat pentru a preveni căderea sursei de alimentare şi defectarea elementelor sau senzorilor de încălzire.
(2)Conducta trebuie să fie încadrată în clasele A1 sau A2-s1,d0. Conductele neîncălzite trebuie protejate împotriva îngheţului prin două sisteme electrice de încălzire. Fiecare din cele două sisteme de încălzire trebuie să fie capabil să menţină o temperatură în conducte de minimum 4oC. Fiecare circuit de încălzire trebuie monitorizat şi pe circuite separate. Cablurile electrice încălzitoare nu trebuie să se intersecteze şi trebuie fixate pe conductă pe partea opusă capului sprinkler. De asemenea ele trebuie să se termine cu 25 mm înainte de capătul conductei. Un material izolant din clasele A1 sau A2-s1,d0 cu o grosime a stratului de protecţie de cel puţin 25 mm cu un înveliş hidrofug trebuie instalat pe toate conductele protejate prin încălzire electrică. Extremităţile trebuie etanşate astfel încât să asigure împiedicarea oricărei pătrunderi a apei. Cablurile electrice încălzitoare trebuie să aibă o sarcină maximă de 10 W/m.
7.26._
(1)Aria maximă controlată de o supapă de control şi semnalizare apă-apă, incluzând orice conductă auxiliară a sprinklerului nu trebuie să depăşească 10.000 m2 pentru clasa de pericol mic de incendiu (LH), 12.000 m2 pentru clasa de pericol mediu de incendiu(OH), incluzând toate sprinklerele clasate LH, cu excepţia cazurilor prezentate în anexele D şi F din standardul SR EN 12845 şi 9.000 m2 pentru clasa de pericol mare de incendiu (HH), incluzând toate sprinklerele clasate OH şi LH.
(2)Timpul de funcţionare al instalaţiilor de stingere cu sprinklere este de:
a)30 minute pentru LH;
b)60 minute pentru OH;
c)90 minute pentru HH.
(3)Aria maximă controlată de o supapă de control şi semnalizare apă-apă nu trebuie să depăşească 3.720 m2, în cazul utilizării sprinklerelor cu răspuns rapid ESFR.

SECŢIUNEA 5:Instalaţii cu sprinklere în sistem apă-aer
7.27._
(1)Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă-aer sunt încărcate în mod normal cu aer sau gaz inert sub presiune în aval de supapa de control şi semnalizare şi cu apă în amonte de aceasta.
(2)Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă-aer trebuie să fie realizate numai în configuraţie ramificată.
7.28.Instalaţiile cu sprinklere în sistem apă-aer trebuie instalate doar acolo unde există pericol de îngheţ sau temperatura mediului ambiant depăşeşte 70oC, de exemplu cuptoare de uscare.
7.29.Trebuie asigurată o rezervă de aer/gaz inert pentru a menţine presiunea necesară funcţionării instalaţiei. Instalaţia trebuie presurizată la o valoare stabilită de furnizorul supapei de control şi semnalizare.
7.30.Volumul net al conductelor în aval de supapa de control şi semnalizare, nu trebuie să depăşească valorile din tabelul 7.3, doar dacă din calcule şi încercări se demonstrează că timpul maxim între declanşarea unui sprinkler şi proiectarea apei pe suprafaţa protejată nu depăşeşte 60 s.
7.31.Instalaţia de încercare pentru determinarea timpului maxim între declanşarea unui sprinkler şi proiectarea (dispersarea) apei pe suprafaţa protejată trebuie racordată la o conductă de distribuţie, în amplasamentul hidraulic cel mai îndepărtat, această instalaţie conţine un robinet de încercare prevăzut cu racorduri şi conducte asociate pentru a furniza un debit echivalent pentru simularea declanşării unui singur sprinkler.
7.32.Se recomandă ca instalaţiile cu sprinklere în sisteme apă-aer şi mixte, să nu fie folosite pentru zone cu pericol mare de incendiu HHS, din moment ce întârzierea cu care apa ajunge la primele sprinklere declanşate, poate diminua serios performanţele sistemului.
TABEL 7.3
Volumul maxim net al conductelor în aval de supapa de control şi semnalizare la sisteme apă-aer şi mixte

Tip instalaţie

Volumul maxim al instalaţiei m

Pericole de incendiu mici şi medii (LH şi OH)

Pericol mare de incendiu (HH)

Fără accelerator sau exhaustor

1,5

-

Cu accelerator sau exhaustor

4,0

3,0

SECŢIUNEA 6:Instalaţii cu sprinklere în sistem mixt
7.33.Instalaţiile cu sprinklere în sistem mixt încorporează fie o supapă de control şi semnalizare mixtă fie un sistem mixt format dintr-o supapă de control şi semnalizare apă-apă şi una umplută apă-aer. Pe timpul lunilor de iarnă instalaţia aflată în aval de supapa de control şi semnalizare mixtă sau supapa apă-aer este umplută cu aer sau gaz inert sub presiune, iar în amonte instalaţia este umplută cu apă sub presiune. În celelalte perioade ale anului instalaţia funcţionează ca o instalaţie cu sprinklere în sistemul apă-apă. Conductele instalaţiilor cu sprinklere în sistem mixt se execută din ţevi din oţel zincat.
7.34.Volumul net al conductelor aflate în aval de supapa de control şi semnalizare a instalaţiilor cu sprinklere în sistem mixt nu trebuie să depăşească valorile prevăzute în tabelul 7.3.
SECŢIUNEA 7:Instalaţii cu sprinklere în sisteme cu preacţionare
7.35.Instalaţiile de stingere a incendiilor tip sprinkler cu preacţionare pot fi de tip A, tip B sau cu mai multe sisteme de preacţionare.
7.36.Instalaţiile cu sprinklere cu preacţionare de tip A sunt instalaţii în sistemul apă-aer în care supapele de control şi semnalizare sunt acţionate de un sistem automat de detectare şi semnalizare a incendiului şi nu de declanşarea sprinklerelor.
7.37.Presiunea aerului/gazului inert în instalaţii cu sprinklere cu preacţionare trebuie monitorizată tot timpul. Pentru acţionarea supapei cu preacţionare în caz de urgenţă, trebuie asigurat şi un robinet de pornire rapidă a instalaţiei.
7.38.Instalaţiile cu preacţionare de tip A trebuie instalate doar în zone unde pot avea loc pagube importante în cazul unei descărcări accidentale de apă.
7.39.Instalaţiile cu sprinklere cu preacţionare de tip B sunt instalaţii în sistemul apă-aer în care supapele de control şi semnalizare sunt activate fie de un sistem automat de detectare şi semnalizare a incendiului, fie de declanşarea sprinklerelor. Independent de răspunsul detectoarelor un şoc de presiune în instalaţie provoacă deschiderea supapei de control şi semnalizare.
7.40.Sistemul de detecţie a incendiului trebuie instalat în toate locurile şi compartimentele protejate de sistemul de stingere tip sprinkler cu preacţionare şi trebuie să corespundă cu cerinţele din celelalte reglementări tehnice specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcţiilor şi instalaţiilor.
7.41.Sistemele de stingere tip sprinkler având cel puţin două instalaţii cu preacţionare trebuie realizate după evaluarea pericolelor de incendiu pentru a stabili dacă pot acţiona simultan mai multe instalaţii cu preacţionare. Dacă este oportună declanşarea simultană a mai multor instalaţii tip sprinkler cu preacţionare trebuie luate în considerare următoarele:
a)volumul surselor de apă trebuie mărit cu volumul instalaţiilor cu preacţionare;
b)timpul dintre declanşarea instalaţiilor multiple cu preacţionare şi descărcarea apei la cel mai îndepărtat robinet de încercare din instalaţiile considerate, nu trebuie să depăşească 60 s.
7.42.Instalaţia de detecţie a incendiului trebuie instalată în toate locurile şi compartimentele protejate de sistemul de stingere tip sprinkler cu preacţionare şi trebuie să fie conformă cu părţile relevante ale standardului european EN 54 sau reglementări echivalente.
7.43.Numărul de sprinklere controlate de o supapă de control şi semnalizare în sistemele cu preacţionare se determină conform art. 7.26.
SECŢIUNEA 8:Instalaţii cu sprinklere în derivaţie apă-aer sau mixte
7.44._
(1)Instalaţiile tip sprinkler în derivaţie în sisteme apă-aer sau mixte trebuie montate respectând exclusiv următoarele:
a)sub forma unei derivaţii apă-aer sau mixte la o instalaţie apă-apă în arii reduse, acolo unde există pericol de îngheţ în interiorul clădirii sau prin orice dispozitiv de încălzire corespunzător;
b)sub forma unei derivaţii apă-aer la o instalaţie apă-apă sau instalaţie mixtă în depozite cu temperaturi scăzute şi în cuptoare sau etuve cu temperaturi ridicate.
(2)Instalaţiile tip sprinkler în derivaţie trebuie conectate la sisteme apă-aer sau mixte prin electrovană acţionată de către o instalaţie de detecţie şi semnalizare a incendiilor.
7.45.Numărul de sprinklere din instalaţia în derivaţie, nu trebuie să depăşească 100. Acolo unde două astfel de instalaţii sunt controlate de aceeaşi supapă de control şi semnalizare, numărul total de sprinklere nu trebuie să depăşească 250.
SECŢIUNEA 9:Instalaţii în derivaţie cu apă pulverizată
7.46._
(1)Instalaţiile cu sprinklere în derivaţie cu apă pulverizată utilizează sprinklere deschise (drencere) sau pulverizatoare, conectate la o instalaţie cu sprinklere având propriul robinet de comandă (robinet cu inundare sau comandă multiplă) acţionat de către o instalaţie de semnalizare a incendiilor.
(2)Derivaţiile cu apă pulverizată pot fi conectate la o instalaţie de stingere cu sprinklere dacă conexiunea nu depăşeşte 80 mm iar necesarul de apă suplimentar este luat în considerare în calculul surselor de apă.
(3)Aceste instalaţii sunt montate în zone în care se preconizează incendii violente cu o propagare rapidă sau se doreşte inundarea rapidă cu apă a unei zone determinate în care se aşteaptă originea incendiului.
SECŢIUNEA 10:Tipuri de sprinklere şi condiţii de montare a acestora
7.47._
(1)În instalaţiile de stingere cu sprinklere se folosesc numai componente care îndeplinesc condiţiile de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii.
(2)Se folosesc tipurile de sprinklere specificate în standardele europene sau reglementări echivalente şi anume:
a)constructiv (modul de deschidere a orificiului de refulare a apei):
- sprinkler cu element fuzibil;
- sprinkler cu fiolă de sticlă;
- sprinkler deschis - sprinkler neobturat de un element termosensibil (vechea denumire din reglementările româneşti era drencer);
b)după modul de amplasare:
- sprinkler perdea - sprinkler care protejează, o uşă sau o fereastră situată între două zone, din care doar una este protejată cu sprinklere; sprinkler care protejează un gol;
- sprinkler de tavan sau la acelaşi nivel - sprinkler cu deflectorul în jos sau în sus montat parţial deasupra celui mai jos plan al tavanului şi cu elementul sensibil de declanşare la temperatură sub acesta;
- sprinkler ascuns(mascat)- sprinkler încastrat acoperit cu un capac care se desprinde la atingerea unei anumite temperaturi;
- sprinkler cu deflectorul apă-aer în jos (sprinkler antigel cu deflectorul în jos) - sistem alcătuit dintr-un cap sprinkler şi o conductă apă-aer descendentă cu un robinet la baza conductei, menţinut închis de un dispozitiv acţionat de elementul termic al capului sprinkler;
- sprinkler cu deflectorul apă-aer în sus (sprinkler antigel cu deflectorul în sus) - sistem alcătuit dintr-un cap sprinkler şi o conductă apă-aer ascendentă cu un robinet la baza conductei, menţinut închis de un dispozitiv acţionat de elementul termic al capului sprinkler;
- sprinkler încastrat - cap sprinkler al cărui element termosensibil este situat fie parţial fie total, deasupra nivelului cel mai de jos al tavanului;
c)după forma jetului refulat:
- sprinkler convenţional - sprinkler care realizează o formă sferică a jetului de apă;
- sprinkler cu jet plat (spray) - sprinkler care produce un jet de apă numai deasupra nivelului deflectorului;
- sprinkler orizontal - sprinkler care refulează apa orizontal;
- sprinkler cu deflectorul în jos - sprinkler care refulează apa în jos;
- sprinkler mural - sprinkler care refulează apa sub forma unei jumătăţi de paraboloid spre exterior;
- sprinkler cu pulverizare medie - sprinkler care refulează apa în jos sub forma unui paraboloid;
- sprinkler cu deflectorul în sus - sprinkler care refulează apa în sus;
- perdea de apă - cap de pulverizare a apei pe o suprafaţă, utilizat pentru a asigura protecţie împotriva incendiului.
7.48.În instalaţiile de stingere a incendiilor este obligatorie folosirea numai a sprinklerelor noi fabricate (neutilizate).
7.49.Sprinklerele trebuie inscripţionate în conformitate cu prescripţiile din standardele europene aplicabile sau dintr-o reglementare echivalentă, standard de referinţă SR EN 12259-1 sau o reglementare echivalentă.
7.50.Sprinklerele nu trebuie modificate în nici un fel sau să aibă ornamente aplicate, sau cu suprafaţa acoperită, ulterior livrării efectuate de producător, exceptând specificaţiile privind protecţia anticorozivă a sprinklerelor în conformitate cu standardele europene aplicabile sau a reglementărilor echivalente.
7.51._
(1)Sprinklerele montate în locuri unde există frecvent o atmosferă corozivă, trebuie protejate prin unul dintre următoarele moduri:
a)printr-o protecţie anticorozivă aplicată de către producător în conformitate cu prevederile din standardele europene aplicabile sau o reglementare echivalentă;
b)printr-un strat de parafină care trebuie aplicat o dată înainte şi o dată după instalare.
(2)Tratamentul anticorosiv nu trebuie aplicat pe fiolele sprinklerelor.
7.52.Deflectoarele sprinklerelor trebuie să fie confecţionate din metale sau din materiale plastice termorezistente. Deflectoarele nu trebuie utilizate pentru a susţine tavane sau alte structuri.
7.53.Nici o parte a deflectorului nu trebuie să constituie suport pentru plafon sau pentru alte structuri. De asemenea, elementul termosensibil al sprinklerului nu trebuie ecranat de plafon sau de alte structuri.
7.54.Sprinklerele se montează cu deflectorul în sus sau în jos, în funcţie de tipul (sistemul) instalaţiei şi de specificaţiile producătorului sau furnizorului. Cu excepţia cazului utilizării sprinklerelor antigel care se montează cu deflectorul în jos, la instalaţiile în sistemele apă-aer, mixte sau cu preacţionare trebuie să se utilizeze sprinklere montate cu deflectorul în sus. Acestea trebuie montate în poziţie verticală pe ramurile paralele racordate la conducta principală.
7.55._
(1)Sprinklerele montate cu deflectorul în jos în instalaţiile din sistemul apă-apă au posibilitatea de a realiza o densitate mai mare de stropire la o viteză mai mare imediat sub şi adiacent axei sprinklerului; totodată ele pot prezenta posibilităţi mai mari de control a incendiilor şi sunt mult mai eficiente în cazul protecţiei structurii, în rafturi şi protecţiei zonelor de depozitare.
(2)Pentru a se evita colmatarea orificiului sprinklerelor montate cu deflectorul în jos, acestea se montează pe ramura (ramificaţie) prin legarea laterală sau superioară a racordului sprinklerului.
7.56.Sprinklerele montate cu deflectorul în sus sunt mai puţin expuse deteriorărilor mecanice şi acumulării de impurităţi în racorduri. Totodată ele facilitează drenajul complet al apei din conductele sprinklerelor.
7.57.Sprinklerele trebuie instalate cu deflectoarele paralele cu înclinaţia tavanului sau acoperişului. Acolo unde înclinaţia este mai mare de 300 faţă de planul orizontal, trebuie amplasate sprinklere la vârf sau la distanţe de cel mult 0,75 m circular faţă de acest vârf.
7.58.Sprinklerele care se montează sub tavan, la acelaşi nivel, încastrate şi ascunse nu trebuie instalate în zone din clasele de pericol de incendiu OH4, HHP sau HHS.
7.59.Sprinklerele fără deflectoare fixe, de exemplu cu deflectoare care se retrag, care coboară în momentul punerii în funcţiune, nu trebuie instalate în următoarele situaţii:
a)când tavanul are un unghi mai mare de 450 faţă de orizontală;
b)în situaţii sau atmosferă corosive sau susceptibile de a prezenta un conţinut ridicat de praf;
c)în rafturi sau sub rastele.
7.60.Sprinklerele murale nu trebuie amplasate în zonele din clasele de pericol mare de incendiu HH şi în zonele de depozitare din clase de pericol mediu de incendiu OH sau deasupra tavanelor suspendate. Ele pot fi instalate numai sub tavane plate.

7.61.Sprinklerele murale trebuie utilizate numai în următoarele cazuri:
a)în zonele din clasele de pericol de incendiu LH, OH1, OH2 şi în OH3, fără depozitare;
b)în zonele din clasele de pericol de incendiu OH3 cu riscuri de depozitare;
c)pentru protecţia coridoarelor, canalelor de cabluri şi stâlpilor în zonele din clasele de pericol de incendiu HH.

7.62.Sprinklerele cu refulare plată trebuie utilizate numai în spaţii închise, deasupra tavanelor false suspendate care nu sunt pline, precum cele de tip perforat, lamelar, fagure sau grătar şi în rafturi.

7.63.Atunci când sprinklerele, altele decât cele montate sub tavan sau cele de la acelaşi nivel, sunt instalate într-o poziţie care poate genera un risc accidental prin deteriorări mecanice, trebuie să fie prevăzute cu protecţie metalică adecvată.
7.64.Sprinklerele instalate pe rafturi sau sub rastele perforate, platforme, pardoseli sau amplasări similare, unde apa de la unul sau mai multe sprinklere situate deasupra poate influenţa temperatura de declanşare a fiolei sau elementului fuzibil, trebuie echipate cu un ecran metalic de protecţie cu un diametru cuprins între 0,075 m şi 0,15 m.
7.65.Ecranele de protecţie contra apei de pe sprinklerele cu deflectorul în sus nu se montează direct pe deflector sau pe cadrul sprinklerului, şi orice suport trebuie proiectat astfel încât să micşoreze influenţa distribuţiei apei sprinklerului.
SECŢIUNEA 11:Amplasarea sprinklerelor
7.66.La amplasarea sprinklerelor se ţine seamă de:
a)clasele de pericol de incendiu;
b)aria maximă acoperită de un sprinkler;
c)structura clădirii (stâlpi, grinzi, ferme, platforme, scări rulante, case de scări, puţuri verticale, tavane suspendate etc.);
d)moduri de depozitare (ST1-ST6) şi categoria de depozitare (C I - C IV);
e)specificaţiile producătorului (furnizorului) de sprinklere.
7.67.În funcţie de încadrarea în clasele de pericol de incendiu, sub deflectorul sprinklerelor de acoperiş sau tavan trebuie păstrat un spaţiu liber de cel puţin:
a)pentru instalaţii din clasele de pericol mic şi respectiv, pericol mediu de incendiu, LH şi OH:
- 0,3 m pentru sprinklere cu difuzare plană;
- 0,5 m pentru celelalte tipuri.
b)pentru instalaţii din clasele de pericol mare de incendiu, HHS şi HHP:
- 1,0 m
7.68._
(1)Aria maximă pe care o poate acoperi un sprinkler amplasat în plan orizontal, sub tavan, se determină conform datelor din tabelul 7.4, cu excepţia sprinklerelor de perete pentru care trebuie să se utilizeze datele din tabelul 7.5. Distanţele maxime S şi D de amplasare (dispunere) a sprinklerelor în plan orizontal, sub tavan, se determină conform figurii 7.5,a pentru dispunere standard (în rânduri paralele) şi figurii 7.5, b, pentru dispunere în zig-zag.
(2)Aria maxima acoperita de un sprinkler este data de relaţia S x D.
7.69.Distanţa minimă dintre sprinklere este de 2 m, exceptând următoarele cazuri:
a)acolo unde amplasarea (dispunerea) sprinklerelor este astfel făcută încât sprinklerele adiacente să se ude reciproc. Acest lucru se poate obţine utilizând deflectoare cu dimensiuni de aproximativ 200 mm x 150 mm sau folosind elemente de construcţie ce pot interveni în acest sens;
b)sprinklere de raft;
c)scări rulante şi casele scărilor.
7.70._
(1)Distanţa maximă de la perete la cele mai apropiate sprinklere, trebuie să aibă valoarea cea mai mică corespunzătoare, după cum urmează:
a)2 m pentru amplasarea standard (în rânduri paralele);
b)2,3 m pentru amplasarea în zig-zag;
c)1,5 m unde tavanul sau acoperişul au grinzi aparente sau căpriorii sunt aparenţi;
d)1,5 m de la faţa deschisă a clădirilor cu faţadă deschisă;
e)1,5 m acolo unde pereţii exteriori sunt construiţi din materiale combustibile;
f)1,5 m acolo unde pereţii exteriori sunt de metal, cu sau fără căptuşeală combustibilă sau material izolator;
g)jumătate din distanţa maximă indicată în tabelele 7.4 şi 7.5.
(2)Distanţa de la sprinkler la perete trebuie să fie măsurată perpendicular pe acesta.
TABEL 7.4
Aria maximă acoperită de un sprinkler, cu excepţia sprinklerelor de perete, în funcţie de clasa de pericol de incendiu şi de distanţele maxime de amplasare (dispunere), S şi D, în plan orizontal, sub tavan, conform figurii 7.3 (SR EN 12845)

Clasă de pericol de incendiu

Aria maximă acoperită de un sprinkler

Distantele maxime conform figurii 7.2. m

Amplasare (dispunere) standard S şi D

Amplasare (dispunere) în zig-zag

S

D

pericol mic LH

21,0

4,6

4,6

4,6

pericol mediu

12,0

4,0

4,6

4,0

pericol mare HHP şi HHS

9,0

3,7

3,7

3,7

Figura 7.5. Distanţele maxime S şi D de amplasare (dispunere) a sprinklerelor, în plan orizontal, sub tavan: a - amplasare (dispunere) standard (în rânduri paralele); b - amplasare (dispunere) în zig-zag
7.71.Distanţa de la marginea unei cupole la cele mai apropriate sprinklere nu trebuie să depăşească 1,5 m.
7.72.Sprinklerele trebuie instalate la distanţa maximă de 0,3 m sub partea de dedesubt a tavanelor combustibile sau 0,45 m sub tavanele sau acoperişurile încadrate în clasele A1 sau A2-s1,d0 de reacţie la foc. Acolo unde este posibil, sprinklerele trebuie să fie situate cu deflectorul între 0,075 m şi 0,15 m sub tavan sau acoperiş, cu excepţia cazului când sunt utilizate sprinklerele la nivelul tavanului sau încastrat în acesta. Acolo unde condiţiile fac inevitabilă folosirea distanţelor maxime de 0,3 m şi 0,45 m, zona respectivă trebuie să fie cât mai mică posibilă.
7.73.Luminatoarele cu un volum mai mare de 1 m3 măsurat deasupra nivelului normal al tavanului trebuie protejate cu sprinklere, cu excepţia cazurilor în care distanţa de la nivelul normal al tavanului la marginea de sus a luminatorului nu depăşeşte 0,3 m sau dacă există un cadru etanş şi geamuri montate la acelaşi nivel cu acoperişul sau tavanul.
TABEL 7.5
Aria maximă acoperită de un sprinkler de perete, în funcţie de clasa de pericol de incendiu, distanţele de-a lungul peretelui, lăţimea şi lungimea camerei, numărul de rânduri de sprinklere de perete şi modul de amplasare în plan orizontal a sprinklerelor de perete (SR EN 12845)

Clasa de pericol de incendiu

Arie maximă acoperită de un sprinkler de perete

[m2]

Distanţe de-a lungul peretelui

Lăţime cameră

(l)

Lungime cameră

(L)

[m]

Rânduri de sprinklere de perete

Mod de amplasare

(plan orizontal)

Între sprinklere

[m]

Între sprinkler şi extremitatea peretelui

[m]

pericol mic de incendiu LH

17,0

4,6

2,3

l < = 3,7

Orice lungime

1

O singură linie

3,7 <  l < = 7,4

L < = 9,2

2

Standard

L >  9,2

2

Zig-zag

l >  7,4

Orice lungime

2

(a se vedea NOTA 1)

Standard

pericol mediu de incendiu OH

9,0

3,4 (a se vedea NOTA 2)

1,8

l < = 3,7

Orice lungime

1

O singură linie

3,7 <  l < = 7,4

L < = 6,8

2

Standard

L >  6,8

2

Zig-zag

l >  7,4

Orice lungime

2

Standard

(a se vedea NOTA 1)

Notă 1: Trebuie adăugate un rând sau mai multe rânduri suplimentare sub tavan sau sub acoperiş.
Notă 2: Valoarea poate fi majorată până la 3,7 m dacă tavanul are o rezistenţă la foc de cel puţin 120 minute.
Notă 3: Se recomandă amplasarea deflectoarelor sprinklerelor la o distanţă între 0,1 m şi 0,15 m sub tavan şi la o distanţă orizontală cuprinsă între 0,05 m şi 0,15 m de perete.
Notă 4: Se recomandă ca tavanul să nu prezinte nici un obstacol într-un patrulater cu lungimea de 1 m de fiecare parte a sprinklerului paralel cu peretele şi de 1,8 m perpendicular pe perete.
7.74.La amplasarea sprinklerelor pe traveele drepte formate între grinzile aşezate la distanţe între axe sub 1,5 m, trebuie să se ţină seamă de următoarele reguli:
a)trebuie să se amplaseze un rând de sprinklere în centrul fiecărei a treia travee şi un alt rând de sprinklere sub linia centrală a grinzii care separă cele două travee neprotejate (fig. 7.6 şi fig. 7.7);
b)distanţa maximă dintre sprinklere de-a lungul traveei (S în figurile 7.6 şi 7.7) trebuie să fie în concordanţă cu regulile aplicabile la clasa de pericol de incendiu implicată (a se vedea art. 7.66 şi tabelul 7.4);
c)sprinklerele trebuie montate la o distanţă de maximum 1 m faţă de pereţii paraleli cu grinzile şi nu mai mare de 1,5 m faţă de pereţii perpendiculari pe grinzi;
d)sprinklerele montate în interiorul traveelor trebuie amplasate astfel încât deflectorul să se situeze la o distanţă cuprinsă între 0,075 m şi 0,15 m sub faţa inferioară a tavanului.
Figura 7.6 Amplasarea sprinklerelor pe traveele drepte formate între grinzile aşezate pe o singură direcţie, la distanţa sub 1,5 m: 1 - tavan; 2 - perete
Figura 7.7 Amplasarea sprinklerelor pe traveele drepte formate între grinzile aşezate pe două direcţii, la distanţe sub 1,5 m: 1 - tavan; 2 - perete
7.75.Dacă deflectorul sprinklerului (D din figura 7.8) este amplasat deasupra nivelului feţei inferioare a grinzilor sau alte elemente de structură asemănătoare, trebuie adoptată una dintre următoarele soluţii pentru a asigura buna funcţionare a sprinklerelor:
a)dimensiunile prezentate în figura 7.5 trebuie să fie conforme cu valorile prezentate în figura 7.6;
b)trebuie aplicate prevederile de la art. 7.72 privind amplasarea sprinklerelor;
c)grinda trebuie protejată pe fiecare parte ca şi cum ar fi un perete.
Figura 7.8 Amplasarea sprinklerelor faţă de grinzi: D - deflector; a - distanţa până la grindă; b - distanţa de la marginea inferioară a grinzii
7.76.Sprinklerele trebuie instalate în concordanţă cu una din situaţiile de mai jos:
a)direct deasupra sau imediat sub fermă, acolo unde lăţimea fermei nu este mai mare de 0,2 m;
b)lateral la o distanţă de cel puţin de 0,3 m lateral faţă de elementele fermei a căror lăţime nu este mai mare de 0,1 m;
c)lateral la o distanţă de cel puţin de 0,6 m lateral faţă de elementele fermei a căror lăţime este mai mare de 0,1 m.
7.77.Dacă sprinklerele sunt instalate sub acoperiş sau tavan la mai puţin de 0,6 m de la faţa laterală a unui stâlp, un alt sprinkler trebuie amplasat în partea opusă a stâlpului la o distanţă de 2 m faţă de aceasta.
Figura 7.9 Grafic pentru determinarea distanţelor (a) şi (b) de amplasare a sprinklerelor fată de grinzi (conform SR EN 12845 + A2:2009): x - distanţa minimă orizontală (a) de la sprinkler la grindă, în metri; y - înălţimea deflectorului (b) deasupra (+) sau dedesubt (-) faţă de grindă, în metri; 1 - sprinkler cu jet pulverizat cu deflectorul în jos; 2 - sprinkler convenţional cu deflectorul în sus; 3 - sprinkler cu jet pulverizat cu deflectorul în sus; 4 - sprinkler convenţional cu deflectorul în jos; 5 - sprinkler convenţional cu deflectorul în jos
7.78.Numărul de sprinklere trebuie să fie mai mare în jurul tavanului deschis format de scările rulante, casele de scări etc. Sprinklerele trebuie amplasate la o distanţă cuprinsă între 1,5 m şi 2 m unul de celălalt (a se vedea figura 7.10). Dacă, datorită structurii, distanţa minimă nu poate fi păstrată, pot fi folosite spaţii mai mici cu sprinklere aşezate adiacent astfel încât să nu se ude unul pe celălalt. Distanţa orizontală dintre sprinklere şi deschiderea tavanului nu trebuie să depăşească 0,5 m (a se vedea figura 7.10). Aceste sprinklere trebuie să fie capabile să furnizeze debitul minim necesar per sprinkler în restul zonei de protecţie de sub tavan. Din considerente de calcule hidraulice trebuie luate în considerare doar sprinklerele de pe latura mai lungă a deschiderii.
Figura 7.10 Amplasarea sprinklerelor în jurul golurilor din tavane
7.79.În puţurile verticale care conţin materiale combustibile trebuie instalate sprinklere din două în două etaje şi la vârful fiecărei secţiuni închise.
7.80.Cel puţin un sprinkler trebuie instalat la vârful tuturor puţurilor cu excepţia cazului când puţul este incombustibil şi inaccesibil şi conţine materiale cu clasa de reacţie la foc A1 sau A2-s1,d0, cu excepţia cablurilor electrice.
7.81.Folosirea tavanelor suspendate sub sprinklerele proiectate pentru a asigura protecţia la nivelul pardoselii nu este permisă, cu excepţia cazurilor când acestea nu diminuează aria de stropire a sprinklerelor. Acolo unde sprinklerele sunt montate sub tavane suspendate, materialul tavanului trebuie să fie dintr-un tip a cărui stabilitate a fost demonstrată în condiţii de incendiu.
7.82._
(1)Tavanele suspendate cu secţiuni deschise, de exemplu tavane cu secţiuni regulate din construcţie, pot fi folosite sub instalaţiile de sprinklere pentru sistemele LH şi OH, atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)suprafaţa deschisă totală a tavanului, incluzând luminatoarele, nu este mai mică de 70% din suprafaţa tavanului;
b)dimensiunea minimă a deschiderilor din tavan nu este mai mică de 0,025 m sau nu este mai mică decât grosimea tavanelor suspendate;
c)integritatea structurală a tavanului şi a oricărui alt echipament cum ar fi luminatoarele înţelegând volumul situat deasupra tavanului suspendat, nu trebuie să influenţeze funcţionarea sistemului de stingere tip sprinklere;
d)nu există spaţii de depozitare sub tavan.
(2)În astfel de cazuri, sprinklerele trebuie instalate după cum urmează:
a)înălţimea de deasupra tavanului protejată de sprinklere nu trebuie să depăşească 3 m;
b)distanţa verticală dintre orice deflector de sprinkler convenţional sau pulverizator şi marginea de sus a tavanului suspendat trebuie să fie de cel puţin 0,8 m pentru sprinklere altele decât cele pulverizatoare plate şi cel puţin 0,3 m pentru cele plate;
c)sprinklere suplimentare trebuie instalate pentru refularea apei sub obstacole (de exemplu luminatoare) a căror lăţime depăşeşte 0,8 m.
7.83.La amplasarea sprinklerelor, dacă obstacolele aflate deasupra tavanului pot influenţa refularea apei, acestea trebuie considerate, similar ca în cazul pereţilor.
SECŢIUNEA 12:Amplasarea sprinklerelor intermediare în spaţii cu pericol mare de incendiu HH
7.84.Sprinklerele care protejează rafturi amplasate pe două rânduri trebuie montate în spaţiile libere longitudinale, de preferinţă la intersecţia cu spaţiile libere transversale.
7.85.Distanţa dintre mărfurile (bunurile) depozitate în stelaj, aşezate cap la cap, trebuie să fie de cel puţin 0,15 m, şi, dacă este necesar, se va opri încărcarea paletelor. Spaţiul liber dintre deflectoarele sprinklerelor şi partea de sus a materialelor depozitate nu trebuie să fie mai mică de 0,10 m pentru sprinklere cu deflectoare plate şi 0,15 m pentru celelalte tipuri.
7.86.Distanţa maximă verticală de la pardoseală la cel mai jos nivel intermediar şi dintre niveluri nu trebuie să depăşească 3,50 m sau două niveluri, oricare din cele două distanţe ar fi mai mică. Un nivel intermediar trebuie instalat sub nivelul superior al depozitului, excepţie făcând sprinklerele de tavan sau acoperiş situate la cel mult 4 m deasupra părţii superioare a materialelor depozitate. Nivelul cel mai înalt de sprinklere intermediare nu trebuie instalat în nici un caz cu un etaj în plus deasupra părţii superioare a mărfurilor (materialelor) depozitate.
7.87.Amplasarea sprinklerelor la nivelele intermediare între rafturi trebuie să realizeze, acolo unde este posibil, în spaţiile libere longitudinale la intersecţia cu fiecare al doilea rând liber transversal, în zig-zag faţă de rândul de deasupra. În cazul mărfurilor depozitate de categoria I sau II, distanţa orizontală între sprinklere nu trebuie să depăşească 3,75 m şi produsul dintre distanţa orizontală şi distanţa verticală dintre sprinklere nu trebuie să depăşească 9,8 m2. În cazul mărfurilor depozitate de categoria III sau IV, distanţa orizontală între sprinklere, nu trebuie să depăşească 1,90 m, iar produsul dintre distanţa orizontală şi distanţa verticală între sprinklere nu trebuie să depăşească 4,9 m2.
7.88.Numărul de rânduri de sprinklere pe nivel trebuie determinat în funcţie de mărimea scheletului metalic al raftului. Atunci când acesta nu este continuu, mărimea totală trebuie calculată prin adunarea mărimii fiecărui raft incluzând distanţa dintre ele. Pentru fiecare 3,2 m de lăţime a raftului, trebuie montat, un rând de sprinklere pe nivel, acolo unde este posibil, în spaţiul liber.
7.89.Sprinklerele intermediare pentru depozite din clasa de pericol mare de incendiu, HHS, pentru depozitare în palete pe rafturi sau depozitare în stelaje neetajate pe mai multe rânduri (a se vedea tipul ST4 din figura 7.1 şi tabelul 7.2) se amplasează ţinând seamă de următoarele
a)stelajele pe un singur rând, cu lăţimea până la 3,2 m, trebuie protejate prin rânduri unice de sprinklere instalate la nivelul etajelor;
b)stelajele pe rânduri duble, cu lăţimea până la 3,2 m, trebuie protejate cu sprinklere instalate în poziţia centrală din spaţiul longitudinal, la extremităţile etajului şi la nivelurile intermediare între rafturi (vezi art. 7.85);
c)stelajele pe rânduri duble sau multiple cu lăţime mai mare de 3,2 m, dar nu mai mult de 6,4 m, trebuie protejate de două rânduri de sprinklere instalate la distanţă de maximum 3,2 m între ele. Fiecare rând trebuie să aibă aceeaşi distanţă faţă de marginea celui mai apropiat stelaj. Sprinklerele de la un nivel intermediar din fiecare linie trebuie să se afle pe aceeaşi linie a spaţiului liber. Acolo unde orice stelaj sau structură de oţel poate influenţa negativ distribuţia apei de la un sprinkler, trebuie montat un sprinkler suplimentar.
7.90.Sprinklerele intermediare pentru depozite din clasa de pericol mare de incendiu HHS, pentru depozitare ST5 şi ST6 (vezi figura 7.1), trebuie amplasate deasupra fiecărui raft (incluzând ultimul raft dacă sprinklerele de acoperiş sau de tavan sunt mai sus de 4 m deasupra mărfurilor depozitate sau dacă accesul apei la mărfurile din rafturi este împiedicat), în locaţiile specificate în tabelul 7.6 şi figura 7.11. Distanţa verticală între rânduri nu trebuie să depăşească 3,5 m. Rândurile singulare de sprinklere trebuie montate central, deasupra rafturilor. Rândurile duble trebuie poziţionate astfel încât fiecare din acestea să aibă aceeaşi distanţă faţă de marginea celui mai apropriat raft.
Tabel 7.6 - Amplasarea sprinklerelor intermediare pentru tipurile de depozitare ST5 şi ST6 (fig. 7.1, conform SR EN 12845)

Rafturi cu lăţimea - s

[m]

Rânduri de sprinklere

Distanţa maximă între sprinklere în rânduri

[m]

Distanţa maximă între două rânduri de sprinklere

[m]

ST5: s < = 1,0

1

2,8

-

ST6: 1,0 <  s < = 3.0

1

2,8

-

ST6: 3,0, s < = 6,0

2

2,8

2,8

Figura 7.11 Amplasarea sprinklerelor intermediare pentru tipurile de depozitare ST5 şi ST6: 1 - rând de sprinklere
SECŢIUNEA 13:Dimensionarea instalaţiilor cu sprinklere pentru stingerea incendiilor
SUBSECŢIUNEA 1:Caracteristicile hidraulice, tehnice şi funcţionale ale sprinklerelor
7.91.Debitul de apă evacuat prin orificiul sprinklerului, numit şi debit specific al sprinklerului, q,s (l/min) se calculează cu relaţia:
în care:
P este presiunea apei în secţiunea orificiului sprinklerului, [bar];
K - factorul nominal al tipului de sprinkler, având valori redate în tabelul 7.7 în funcţie de clasele de pericol de incendiu (conform SR EN 12845).
7.92._
(1)Densitatea de calcul (intensitatea de stingere) cu apă a unui tip (i) de sprinkler, iis se determină ca raportul între debitul specific al tipului (i) de sprinkler, qis şi aria maximă pe care o poate acoperi un sprinkler, Ap, (aria suprafeţei protejate de un sprinkler):
(2)Aria maximă pe care o poate acoperi un sprinkler, se determină în funcţie de clasele de pericol de incendiu, conform datelor din tabelul 7.4 pentru sprinklerele obişnuite şi din tabelul 7.5 pentru sprinklerele de perete.
(3)Valorile densităţii de calcul (intensităţii de stingere) a sprinklerelor, în funcţie de clasele de pericol de incendiu, sunt redate în tabelul 7.7 (conform SR EN 12845).
7.93.Temperatura nominală de declanşare a sprinklerelor trebuie să fie mai mare cu cel puţin 20oC faţă de temperatura ambiantă a spaţiului în care sunt montate, ţinând seamă de prevederile tabelului 7.8.
7.94.Fiecărei temperaturi nominale de declanşare îi corespunde un cod al culorilor elementului fuzibil sau fiolei care obturează orificiul de evacuare a apei din sprinkler, în conformitate cu standardele europene aplicabile sau o reglementare echivalentă (vezi tabelul 7.8).
TABEL 7.7
Valorile factorilor nominali K pentru sprinklere, în funcţie de clasele de pericol de incendiu (conform SR EN 12845)

Clase de pericol de incendiu

Tip de sprinklere

Factor nominal

K

Densitatea de calcul (intensitatea) de stingere) a sprinklerului iis

mm/min

l/sm2

Pericol mic de incendiu LH

convenţional, cu pulverizare medie, (spray) sub tavan, la acelaşi nivel, cu refulare plată, încastrat, ascuns şi mural

57

2,25

0,0375

Pericol mediu de incendiu OH

convenţional, cu pulverizare medie, (spray) sub tavan, la acelaşi nivel, cu refulare plată, încastrat, ascuns şi mural

80

5,0

0,0833

Pericol mare de incendiu HHP şi HHS sprinklere sub tavan şi sub acoperiş

convenţional, cu pulverizare medie, (spray)

80 sau 115

< = 10

0,1667

convenţional, cu pulverizare medie, (spray)

115

>  10

0,1667

Pericol mare de incendiu HHS sprinklere intermediare pentru depozitare înaltă

convenţional, cu pulverizare medie, (spray) şi cu refulare plată

80 sau 115

  
7.95.În condiţii normale de climă temperată se recomandă ca temperatura nominală de declanşare a sprinklerelor să fie de 68oC sau 74oC.
7.96.În spaţiile închise neventilate, sub luminatoare sau acoperişuri de sticlă etc., poate fi necesară montarea unor sprinklere cu temperatura nominală de declanşare mai mare, până la 93oC sau 100oC.
TABEL 7.8
Coduri de culori folosite la marcarea sprinklerelor

Temperatura de declanşare a sprinklerelor

[oC]

Codul culorilor: fiolă

(bulb de sticlă)

Codul culorilor: element fuzibil

Temperatura de declanşare

[oC]

Temperatura maximă la nivelul tavanului

[oC]

57

portocaliu

necolorat

57 până la 77

38

68

roşu

alb

79 până la 107

66

79

galben

albastru

121 până la 149

107

93/100

verde

roşu

163 până la 191

149

121/141

albastru

verde

204 până la 246

191

163/182

violet

portocaliu

260 până la 302

246

204/227/260/286/343

negru

negru

320 până la 346

329

7.97.O atenţie deosebită trebuie acordată alegerii temperaturii nominale de declanşare a sprinklerelor aflate în vecinătatea cuptoarelor de uscare, aparatelor de încălzit şi altor echipamente, care furnizează căldură radiantă.
7.98._
(1)Sensibilitatea termică a sprinklerelor reprezintă răspunsul (declanşarea) sprinklerului la acţiunea termică produsă de incendiu.
(2)Majoritatea sprinklerelor sunt clasificate conform standardelor europene aplicabile, în ordinea descrescătoare a sensibilităţii termice în una din următoarele clase (tabelul 7.12).
TABEL 7.9
Clase de sensibilitate termică pentru sprinklere

Sensibilitatea termică nominală

Sprinkler de raft

Sprinklerele de tavan, deasupra sprinklerelor de raft

Sisteme tip apă-aer cu preacţionare tip A

Toate celelalte

Standard "A"

NU

DA

DA

DA

Special

NU

DA

DA

DA

Rapid

DA

DA

NU

DA

NOTĂ: Când sprinkere noi sunt adăugate unei instalaţii de sprinklere existente, poate fi necesară luarea în considerare a efectului pe care le pot avea diferenţele de sensibilitate pentru a evita declanşarea accidentală.

7.99.Sprinklerele cu diverse sensibilităţi termice trebuie utilizate în concordanţă cu tabelul 7.8. Sprinklerele sub tavan trebuie să prezinte o sensibilitate termică egală sau mai mică decât sprinklerele situate în rafturi.
SUBSECŢIUNEA 2:Cerinţe minime de proiectare a instalaţiilor cu sprinklere
100.7.100. _
(1)Valorile minime de calcul ale densităţii (intensităţii) de stropire la funcţionarea simultană a sprinklerelor montate sub tavan sau sub acoperiş, dintr-un sector al instalaţiei care protejează o anumită suprafaţă, numită aria de declanşare simultană a sprinklerelor, sunt redate în tabelul 7.10, în funcţie de clasele de pericol de incendiu LH, OH şi HHP (conform SR EN 12845).
(2)Pentru depozite cu pericol mare de incendiu - HHS, valorile minime de calcul ale densităţii (intensităţii) de stropire şi ale ariei protejate la declanşarea simultană a sprinklerelor montate sub tavan sau acoperiş dintr-un sector al instalaţiei sunt redate în tabelul 7.11 în funcţie de categoria şi înălţimea maximă autorizată de depozitare pentru diverse moduri de depozitare cu protecţie unică numai sub tavan sau sub acoperiş. Înălţimea indicată în tabelul 7.11 este considerată ca fiind înălţimea maximă pentru care instalaţia are sprinklere montate numai la nivelul tavanului sau acoperişului.
101.7.101. La depozitele cu pericol mare de incendiu - HHS, distanţa dintre înălţimea maximă de depozitare autorizată şi sprinklerele montate sub acoperiş sau sub tavan nu trebuie să depăşească 4 m. Acolo unde înălţimea de depozitare depăşeşte aceste limite sau unde distanţa dintre înălţimea maximă de depozitare şi tavan sau acoperiş este mai mare de 4 m, trebuie montate sprinklere de raft.
102.7.102. Când sunt montate mai mult de 50 de sprinklere de raft, ele nu trebuie alimentate cu apă de la aceeaşi supapă de control şi semnalizare ca şi sprinklerele montate sub acoperiş sau sub tavan. Supapa de control şi semnalizare trebuie să aibă minimum DN 100.
103.7.103. Pentru proiectarea instalaţiilor cu sprinklere montate sub acoperiş sau sub tavan şi cu sprinklere de raft, pentru depozite cu pericol mare de incendiu - HHS, dacă mărfurile (materialele) sunt depozitate deasupra celui mai înalt nivel de protecţie intermediară, valorile minime de calcul ale densităţii (intensităţii) de stropire şi ale ariei protejate la declanşarea simultană a sprinklerelor dintr-un sector al instalaţiei, sunt redate în tabelul 7.12.
Tabelul 7.10 - Valorile minime de calcul ale densităţii (intensităţii) de stropire şi ale ariei de declanşare simultană a sprinklerelor montate sub tavan sau sub acoperiş, dintr-un sector al instalaţiei, în funcţie de clasele de pericol de incendiu LH, OH şi HHP (conform SR EN 12845)

Clase de pericol de incendiu

Valorile minime de calcul ale densităţii (intensităţii) de stropire

Aria de declanşare simultană (m2)

(mm/min)

(l/sm2)

Sistem apă-apă sau cu preacţionare

Sistem apă-aer sau mixt

LH

2,25

0.0375

84

Nu este permisă.

Se utilizează OH1

OH1

5,00

0,083

72

90

OH2

5,00

0,083

144

180

OH3

5,00

0,083

216

270

OH4

5,00

0,083

360

Nu este permisă.

Se utilizează HHP1

HHP1

7,5

0,125

260

325

HHP2

10,0

0,166

260

325

HHP3

12,5

0,208

260

325

HHP4

Sistem prin inundare (a se vedea NOTA)

NOTĂ - Sistemele cu inundare nu fac obiectul standardului SR EN 12845; este nevoie de studii speciale.

*) La tabelele 7.10-7.12, sintagma "Valorile minime de calcul al densităţii (Intensităţii) de stropire" se înlocuieşte cu sintagma "Valorile minime de calcul al densităţii (intensităţii) de stingere".

SUBSECŢIUNEA 3:Calculul hidraulic al conductelor instalaţiilor cu sprinklere
104.7.104. _
(1)Diametrele conductelor instalaţiilor cu sprinklere pot fi determinate utilizând una din următoarele metode:
a)predimensionare, în care unele diametre sunt date în tabele (vezi art. 13.3, tabelele 30, 31, 32, 33, 34 şi 35 din standardul SR EN 12845+A2:2009) iar restul diametrelor conductelor se determină prin calcul hidraulic al reţelei de conducte;
b)calcul hidraulic complet, în care toate diametrele conductelor reţelei (conducte principale de distribuţie a apei, ramificaţii etc.) se determină prin calcule hidraulice, folosind, de regulă, programe de calcul (având precizate numărul şi data versiunii programului şi să cuprindă prevederile art. 13.4 din standardul SR EN 12845);
c)se pot folosi şi alte variante de calcul şi dimensionare a instalaţiei de stingere cu sprinklere, astfel încât aceasta să asigure cerinţele minime de presiune şi debit, parametrii necesari realizării funcţiilor de stingere şi limitare a incendiilor pe durata de timp normată, numai dacă metodele şi procedurile respective sunt recunoscute prin reglementări europene.
(2)În interiorul conductelor instalaţiilor de stingere cu sprinklere viteza apei trebuie să fie mai mică decât:
a)6 m/s prin armături, debitmetre şi/sau filtre;
b)10 m/s la orice punct din instalaţie,
astfel încât să se asigure alimentarea numărului total cerut de sprinklere care se presupune că pot intra în funcţionare simultan.
Tabelul 7.11 - Valorile minime de calcul ale densităţii (intensităţii) de stropire şi ale ariei protejate la declanşarea simultană a sprinklerelor montate sub tavan sau acoperiş, dintr-un sector al instalaţiei, pentru depozite cu pericol mare de incendiu - HHS (conform SR EN 12845)

Mod de depozitare

Înălţimea maximă de depozitare permisă (a se vedea NOTA 1) (m)

Valorile minime de calcul ale densităţii (intensităţii) de stropire

Aria protejată la declanşarea simultană a sprinklerelor, dintr-un sector al instalaţiei în sistem apă-apă sau sisteme cu preacţionare (a se vedea NOTA 2)

(m2)

Categoria I

Categoria II

Categoria III

Categoria IV

nm/min

l/sm2

ST1 Vrac sau stive

5,3

6,5

7,6

 

 

4,1

5,0

5,9

6,7

7,5

2,9

3,5

4,1

4,7

5,2

1,6

2,0

2,3

2,7

3,0

7,5

10,0

12,5

15,0

17,5

0,125

0,166

0,208

0,25

0,292

260

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5,7

6,3

6,7

7,2





3,3

3,6

3,8

4,1

4,4

20,0

22,5

25,0

27,5

30,0

0,333

0,375

0,416

0,458

0,5

300

ST2 Palete pe un singur rând şi ST4 Stelaje

4,7

5,7

6,8

 

 

3,4

4,2

5,0

5,6

6,0

2,2

2,6

3,2

3,7

4,1

1,6

2,0

2,3

2,7

3,0

7,5

10,0

12,5

15,0

17,5

0,125

0,166

0,208

0,25

0,292

260

  

4,4

5,3

6,0

3,3

3,8

4,4

20,0

25,0

30,0

0,333

0,416

0,5

300

ST3 Palete pe mai multe rânduri, ST5 şi ST6 Rafturi

4,7

5,7

 

 

 

3,4

4,2

5,0

 

 

2,2

2,6

3,2

 

 

1,6

2,0

2,3

2,7

3,0

7,5

10,0

12,5

15,0

17,5

0,125

0,166

0,208

0,25

0,292

260

NOTA 1 - distanţa pe verticală de la pardoseală la deflectorul sprinklerului, mai mică de 1 m, sau valoarea din tabel, oricare din acestea este mai mică.

NOTA 2 - Instalaţiile în sistemul apă-aer sau mixte trebuie evitate la depozitele cu pericol mare de incendiu, în special la cele cu produse foarte combustibile (categoriile cele mai mari) şi depozitele înalte. Dacă totuşi sunt necesare instalaţiile în sistemele apă-aer sau mixte aria protejată trebuie mărită cu 25 %.

*) La tabelele 7.10-7.12, sintagma "Valorile minime de calcul al densităţii (Intensităţii) de stropire" se înlocuieşte cu sintagma "Valorile minime de calcul al densităţii (intensităţii) de stingere".

105.7.105. Proiectantul poate alege între cele două metode de calcul, cu excepţia următoarelor cazuri în care se efectuează calculul hidraulic complet al conductelor:
a)instalaţii cu sprinklere la clădiri (depozite) cu nivele intermediare cu pericol mare de incendiu - HHS;
b)instalaţii cu sprinklere cu reţele inelare de conducte sau cu reţele de conducte sub formă de grilă.
106.7.106. Pentru calculul hidraulic al conductelor instalaţiilor cu sprinklere de rafturi la depozite cu pericol mare de incendiu - HHS, trebuie considerată funcţionarea simultană a trei capete de sprinkler amplasate pe ramurile cele mai defavorabile, aflate pe unul până la trei rafturi, după cum urmează:
a)dacă distanţa dintre rafturi este egală sau mai mare de 2,4 m numai un raft poate fi considerat ca fiind afectat de incendiu;
b)dacă această distanţă este mai mică de 2,4 m dar mai mare de 1,2 m două rafturi pot fi considerate ca fiind afectate de incendiu;
c)această distanţă este mai mică de 1,2 m trebuie considerate ca fiind afectate de incendiu trei rafturi. Nu este necesar a se considera funcţionarea simultană a mai mult de trei rânduri de sprinklere în plan orizontal sau vertical.
TABEL 7.12
Valorile minime de calcul ale densităţii (intensităţii) de stropire şi ale ariei protejate la declanşarea simultană a sprinklerelor dintr-un sector al instalaţiei montate sub acoperiş sau sub tavan şi cu sprinklere de raft, pentru depozite cu pericol mare de incendiu - HHS (conform SR EN 12845)

Mod de utilizare

Înălţimea maximă de depozitare permisă deasupra celor mai înalte sprinklere de raft (a NOTA 1) (m)

Densitatea specifică de calcul

Aria protejată la declanşarea simultană a sprinklerelor, dintr-un sector al instalaţiei în sistem apă-apă sau sisteme cu preacţionare (a se vedea NOTA 2)

(m2)

Categoria I

Categoria II

Categoria III

Categoria IV

mm/min

l/sm2

ST4 Stelaje

3,5

 

 

 

3,5

 

 

 

2,2

2,6

3,2

3,5

1,6

2,0

2,3

2,7

7,5

10,0

12,5

15,0

0,125

0,166

0,208

0,25

260

ST5 şi ST6 Rafturi

3,5

 

 

 

3,5

 

 

 

2,2

2,6

3,2





1,6

2,0

2,3

2,7

12,5

15,0

12,5

15,0

0,208

0,25

0,208

0,25

260

NOTA 1 - distanţa pe verticală de la cel mai înalt sprinkler de raft până la nivelul superior al materialului depozitat.

NOTA 2 - Instalaţiile cu sprinklere în sisteme apă-aer sau mixte trebuie evitate la depozitele cu pericol mare de incendiu, în special la cele cu produse foarte combustibile (categoriile cele mai mari) şi depozitele înalte. Dacă totuşi sunt necesare instalaţiile cu sprinklere în sisteme apă-aer sau mixte aria protejată trebuie mărită cu 25 %.

*) La tabelele 7.10-7.12, sintagma "Valorile minime de calcul al densităţii (Intensităţii) de stropire" se înlocuieşte cu sintagma "Valorile minime de calcul al densităţii (intensităţii) de stingere".

107.7.107. Pentru efectuarea calcului hidraulic al conductelor instalaţiei cu sprinklere se determină în prealabil forma geometrică a ariei protejate la declanşarea simultană a sprinklerelor din sectorul instalaţiei cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic (cel mai depărtat pe orizontală şi pe verticală de punctul de alimentare cu apă a instalaţiei). În acest mod, se identifică pe schema de calcul, traseul principal de alimentare cu apă al reţelei. Calculul hidraulic se efectuează mai întâi, pe traseul principal al reţelei.
108.7.108. Presiunea apei în secţiunea orificiului sprinklerului amplasat în aria de declanşare simultană, în poziţia cea mai nefavorabilă din punct de vedere hidraulic, trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu:
a)0,70 bar pentru instalaţii din spaţiile cu pericol mic de incendiu, LH;
b)0,35 bar pentru instalaţii din spaţiile cu pericol mediu de incendiu, OH;
c)0,50 bar pentru instalaţii din spaţiile cu pericol mare de incendiu, HHP şi HHS excepţie făcând sprinklerele instalate în rafturi;
d)1,00 bar pentru sprinklerele instalate în rafturi care au K 115;
e)2,00 bar pentru sprinklerele instalate în rafturi.
109.7.109. _
(1)Sprinklerele cu deflectorul în sus nu trebuie să fie conectate direct la o conductă cu diametru mai mare de DN 65 pentru conducte aparente sau DN 50 pentru conducte acoperite, inclusiv cu izolaţie.
(2)Sprinklerele cu deflectorul în jos nu trebuie conectate direct la o conductă cu diametrul mai mare de DN 80.
110.7.110. Pentru diametre ale conductelor principale de distribuţie a apei, mai mari decât cele menţionate la art. 7.109, sprinklerul trebuie montat pe o conductă cu diametrul de cel mult DN 80, racordată la conducta principală astfel încât distanţa de la deflectorul sprinklerului la marginea conductei principale să nu fie mai mică de 1,5 ori diametrul acestei conducte.
111.7.111. _
(1)Conductele instalaţiei de stingere cu sprinklere trebuie să respecte prevederile SR EN 12845.
(2)Diametrele minime ale conductelor instalaţiilor cu sprinklere nu trebuie sa fie mai mici ca cele prezentate în tabelul 7.13
TABEL 7.13
Diametrele minime ale conductelor instalaţiilor cu sprinklere, în funcţie de clasele de pericol de incendiu

Clase de pericol de incendiu

Diametrul minim al conductelor (mm)

Pericol mic de incendiu - LH

20

Pericol mediu şi mare de incendiu OH şi HH - conducte orizontale şi ascendente care alimentează sprinklere având un factor K mai mic sau egal cu 80

20

Toate celelalte

25

SECŢIUNEA 14:Alimentarea cu apă
112.7.112. Sursele de alimentare cu apă trebuie să fie conforme cu art. 8.1.1. şi 8.1.2. din SR EN 12845.
113.7.113. Cu excepţia încercărilor, presiunea apei nu trebuie să depăşească 12 bar, conform precizărilor din SR EN 12845.
114.7.114. Rezervoarele de acumulare trebuie să fie conforme cu cap. 9.3. din SR EN 12845.
115.7.115. Rezervoarele tampon închise trebuie să fie conforme cu cap. 9.5. din SR EN 12845.
116.7.116. Se admite ca surse de apă combinate să alimenteze mai multe instalaţii fixe de stingere (de exemplu, hidranţi, furtunuri ş.a.) cu condiţia unui calcul corespunzător al rezervei de apă necesare.
SECŢIUNEA 15:Staţii de pompare
117.7.117. Staţiile de pompare trebuie să fie realizate conform recomandărilor cap. 10 din SR EN 12845 sau o reglementare echivalentă.

118.7.118. În cazul grupurilor de pompare acţionate de motoare diesel, trebuie să se respecte prevederile cap. 10.9 din SR EN 12845.
119.7.119. Motorul diesel trebuie să fie capabil să funcţioneze continuu la sarcină maximă, cu putere nominală de ieşire continuu conform ISO 3046 sau o reglementare echivalentă.
7.120. Pompa acţionată de motorul diesel trebuie să fie complet operaţională într-un interval de 15 s de la începutul fiecărei proceduri de pornire.

121.7.121. Rezervorul de combustibil trebuie să conţină suficient combustibil pentru a asigura o funcţionare la nivel maxim a motorului astfel:
a)3 ore pentru LH;
b)4 ore pentru OH;
c)6 ore pentru HHP şi HHS.
SECŢIUNEA 16:Robinete
122.7.122. Robinetele instalaţiei de stingere cu sprinklere trebuie să fie conforme cu cap. 15 din SR EN 12845.
123.7.123. _
(1)Aparatele de control şi semnalizare trebuie să fie conforme cu SR EN 12259-2 sau cu SR EN 12259-3 sau o reglementare echivalentă.
(2)Aparatele de control şi semnalizare (ACS), cu dispozitivele anexe, se montează într-o încăpere proprie, separată de restul construcţiei cu elemente rezistente la foc, corespunzător densităţii sarcinii termice din încăperile adiacente, dar minimum El 180 pentru pereţi şi REI 90 pentru planşee sau într-o altă încăpere cu altă destinaţie, cu densitatea de sarcină termică mai mică de 420 MJ/m2 ori în încăperea staţiei de pompare a apei destinate stingerii incendiilor.
(3)Încăperea trebuie să asigure spaţiul necesar exploatării şi reparării aparatelor de control şi semnalizare, să fie încălzită şi cu acces direct din spaţiile de circulaţie comună, prin uşă cu rezistenţa la foc de minimum El2 90-C3 sau încăpere-tampon prevăzută cu uşi rezistente la foc El2 45-C3 ori direct din exterior.
(4)Dacă încăperea are şi altă destinaţie decât staţie de pompare a apei destinate stingerii incendiilor, aparatele de control şi semnalizare se montează într-un dulap metalic închis, cu uşiţă şi geam, asigurat cu încuietoare şi iluminat de securitate pentru intervenţii, nefiind obligatorii condiţiile de separare şi de protejare a golului de acces prevăzute la alin. (2) şi (3).

SECŢIUNEA 17:Interacţiunea cu alte măsuri de apărare împotriva incendiilor
124.7.124. _
(1)În proiectare şi în exploatare, trebuie luată în considerare posibila interacţiune între instalaţiile de stingere cu sprinklere şi alte măsuri de apărare împotriva incendiilor. Sensibilitatea instalaţiilor cu sprinklere nu trebuie diminuată.
(2)Funcţionarea altor dispozitive de securitate la incendiu poate depinde de declanşarea adecvată a instalaţiei de sprinklere şi, ca urmare, totalitatea măsurilor de securitate la incendiu nu trebuie să fie afectată.
(3)Funcţionarea efectivă a instalaţiilor de stingere cu sprinklere se bazează pe stingerea sau controlul focarului în stadiul iniţial. Cu excepţia sprinklerelor amplasate în rafturi, sprinklerele sunt acţionate în mod normal prin contactul cu gazele de ardere fierbinţi provenite de incendiu şi care curg în plan orizontal printre sprinklere. Ca urmare, trebuie luate măsuri pentru ca să nu se împiedice această curgere orizontală a gazelor de ardere.
SECŢIUNEA 18:Încercări şi verificări periodice
125.7.125. Încercările şi verificările periodice se efectuează conform cap. 19 din SR EN 12845 şi conform prezentului normativ.
126.7.126. Întreţinerea se efectuează conform cap. 20 din SR EN 12845.
SECŢIUNEA 19:Supravegherea instalaţiilor de stingere cu sprinklere
127.7.127. Supravegherea instalaţiilor de stingere cu sprinklere se efectuează conform Anexei H din SR EN 12845.
128.7.128. Transmiterea alarmelor trebuie să fie conformă cu Anexa I din SR EN 12845.
SECŢIUNEA 20:Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii cu sprinklere deschise pentru limitarea şi stingerea incendiilor
130.7.130. În România pentru sprinklerele deschise se utilizează şi denumirea de drencere.
131.7.131. Instalaţiile cu sprinklere deschise pot fi utilizate pentru:
a)protecţia împotriva propagării incendiilor, utilizând perdele de apă;
b)stingerea incendiilor.
132.7.132. Perdele de apă pentru protecţia împotriva propagării incendiilor folosind sprinklere deschise se pot prevedea pentru:
a)protejarea elementelor de închidere a golurilor (uşi, ferestre etc.) din pereţii despărţitori, pentru a evita propagarea focului de la o încăpere la alta;
b)protecţia cortinelor, uşilor sau obloanelor din pereţii rezistenţi la foc;
c)protejarea unor porţiuni de încăperi cu pericol de incendiu;
d)protecţia golurilor scărilor rulante;
e)protecţia clădirilor (faţade, acoperişuri) în exterior, când nu sunt amplasate la distanţe corespunzătoare.
133.7.133. Sprinklerele deschise pentru stingerea incendiilor se recomandă la:
a)încăperile cu pericol mare de incendiu ca: platouri de filmare, hangare pentru avioane, garaje mari etc., unde, din cauza propagării rapide a focului sau din alte considerente, nu pot fi utilizate cu destulă eficienţă alte mijloace de stingere;
b)scenele teatrelor, expoziţii şi alte săli aglomerate, în care publicul se află în prezenţa unor cantităţi mari de materiale combustibile;
c)depozite de materiale sau substanţe combustibile cu degajări mari de căldură (cauciuc, celuloid, alcooli etc.).
SECŢIUNEA 21:Soluţii tehnice de realizare a instalaţiilor cu sprinklere deschise
134.7.134. Instalaţia de sprinklere deschise are în componenţă:
a)vanele (robinetele) de acţionare (manuale sau electrice) montate pe conductele de alimentare cu apă de la o sursă (care trebuie să asigure parametrii de debit şi presiune necesari funcţionării);
b)reţelele de distribuţie;
c)sprinklere deschise
135.7.135. Amplasarea sprinklerelor deschise, utilizate pentru stingerea incendiilor, faţă de spaţiul protejat, se face similar sprinklerelor standard. Distanţele faţă de plafoane se stabilesc în funcţie de rolul sprinklerelor deschise faţă de acestea (de protecţie, de stingere etc.).
136.7.136. _
(1)La sălile de spectacole, care au scenă amenajată sprinklere deschise se prevăd:
a)sub plafonul scenei, când acesta este executat din materiale combustibile, sub grătare, sub pasarele şi în buzunarele scenei, neseparate de acestea prin cortine de siguranţă;
b)de ambele părţi ale cortinei de siguranţă, pentru protecţia acesteia;
c)deasupra golurilor protejate care leagă scena sau buzunarele scenei de încăperile vecine.
(2)Atunci când sunt separate prin cortine, buzunarele scenei se prevăd cu sprinklere standard.
137.7.137. În funcţie de cerinţele de stingere, se montează, de regulă, grupe de maximum 72 de sprinklere deschise, care au conducte de alimentare cu vane de acţionare separate pentru fiecare grupă.
138.7.138. _
(1)Acţionarea robinetelor de alimentare a instalaţiilor cu sprinklere deschise se face:
a)manual, în cazul în care sprinklere deschise sunt utilizate pentru stingerea incendiilor în încăperi industriale şi pentru protejarea prin perdele de apă, a unor porţiuni din încăperile cu pericol de incendiu sau golurile din pereţii despărţitori, dacă există, în permanenţă, personal, iar operaţiile de acţionare manuale pot fi efectuate în timpul normat de la semnalarea incendiului;
b)automat, se recomandă în toate cazurile, iar în mod obligatoriu în cazul în care sprinklerele deschise sunt utilizate pentru stingerea incendiilor în încăperi sau pentru crearea unor perdele de apă pentru protecţia golurilor din pereţii rezistenţi la foc, în locurile în care nu se lucrează permanent sau dacă operaţiunile de acţionare manuală nu se pot efectua în timp util.
(2)Intrarea automată în funcţiune a instalaţiilor cu sprinklere deschise se semnalizează optic şi acustic la serviciul privat/voluntar pentru situaţii de urgenţă şi la camera de comandă sau dispeceratul instalaţiei tehnologice cu supraveghere permanentă, dacă aceasta există.
139.7.139. Instalaţiile cu sprinklere deschise cu acţionare automată trebuie să aibă asigurată şi posibilitatea acţionării manuale.
140.7.140. _
(1)Amplasarea robinetelor de acţionare (manuală sau automată) a instalaţiei cu sprinklere deschise se face în locuri încălzite, uşor accesibile pentru personalul de exploatare, ferite de acţiunea focului, retrase faţă de circulaţia de evacuare.
(2)Deasupra robinetelor de acţionare se montează robinete de golire, iar dedesubt manometre de control.
141.7.141. Pentru alimentarea instalaţiei cu sprinklere deschise de la pompele mobile de stins incendiu se prevăd aceleaşi echipări ca şi la instalaţia cu sprinklere standard.
142.7.142. Robinetele de acţionare a instalaţiei se marchează cu indicatoare.
143.7.143. Pentru fiecare instalaţie cu sprinklere deschise - atât sprinklere deschise pentru stingere, cât şi sprinklere deschise pentru perdele de protecţie - se asigură o rezervă de sprinklere deschise, calculată separat pentru fiecare tip din cele montate, de 2 - 5%, însă nu mai mică de 10 buc. (procentul mare se aplică la instalaţiile cu un număr redus de sprinklere deschise).
144.7.144. Alegerea tipului de sprinkler deschis, forma deflectorului pentru dispersarea apei, precum şi modul de montare, se stabilesc de către proiectant funcţie de locul de montaj şi suprafaţa protejată, având în vedere scopul urmărit.
SECŢIUNEA 22:Dimensionarea instalaţiilor cu sprinklere deschise
145.7.145. _
(1)Timpul teoretic de funcţionare a instalaţiilor cu sprinklere deschise trebuie să fie de 60 minute. Fac excepţie situaţiile în care se utilizează sprinklere deschise pentru protecţia golurilor, pentru care trebuie să asigure funcţionarea pentru un interval de timp egal cu cel de rezistenţă la foc a elementului de construcţie în care golul este practicat;
(2)Tipul, modul şi distanţele de amplasare a sprinklerelor deschise utilizate la protecţia prin răcire a elementelor de construcţii şi a utilajelor se stabilesc astfel încât să se asigure în punctul cel mai dezavantajos o intensitate de răcire, ir, de:
a)0,1...0,2 l/s.m2 pentru elementele orizontale sau înclinate, în funcţie de natura, poziţia şi dimensiunile instalaţiilor, utilajelor sau materialelor protejate, precum şi de caracteristicile hidraulice ale sprinklerelor deschise utilizate; pentru instalaţii tehnologice vulnerabile la incendii din secţii cu pericol deosebit, intensitatea de stropire este, după caz, mai mare şi anume de 0,2...0,5 l/s m2;
b)0,2 l/s.m pentru perdele de apă sau pelicule de protecţie pentru elementele verticale;
c)0,10...0,15 l/s.m2 pentru rezervoarele orizontale sau sferice, incendiate sau expuse radiaţiei termice; pentru determinarea debitului de apă necesar pentru răcirea rezervoarelor cilindrice învecinate se ia în considerare un sfert din suprafeţele lor laterale totale;
d)0,5 l/s.m pentru circumferinţa rezervorului incendiat şi 0,25 l/s.m pentru semisuma circumferinţei rezervoarelor expuse radiaţiei termice, protejate cu instalaţii mobile;
e)0,5 l/s.m2 pentru tamburii deschişi.
146.7.146. Pentru rezervoarele cilindrice orizontale învecinate neizolate termic, ce conţin lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate peste 55oC, depozitate la o temperatură inferioară celei de inflamabilitate, intensităţile de răcire se reduc cu 50%.
147.7.147. Pentru rezervoarele cilindrice orizontale izolate termic cu izolaţii incombustibile, nu se prevăd instalaţii de răcire.
148.7.148. În cazurile când se prevede răcirea elementelor orizontale, înclinate sau verticale prin instalaţii mobile, debitul se majorează, după caz, cu 30...50%. Procentele mici sunt aplicabile pentru răcirea elementelor orizontale iar procentele mari pentru elementele verticale.
149.7.149. Prin "rezervoare învecinate expuse radiaţiei" se înţeleg rezervoarele situate la o distanţă de rezervorul incendiat mai mică decât 1,5 x diametrul rezervorului incendiat.
150.7.150. Sprinklerele deschise utilizate pentru stingerea incendiilor se amplasează la fel ca sprinklerele standard, fără a se impune o distanţă maximă faţă de plafon, dacă nu trebuie să asigure protecţia elementelor de construcţie ale tavanului.
151.7.151. Sprinklerele deschise pentru protecţia cu peliculă de apă a elementelor de construcţie şi a utilajelor se amplasează cu paleta orizontal sau înclinat la 45o.
152.7.152. Distanţa dintre două sprinklere deschise se recomandă să fie de 1,5 2,5 m, funcţie de caracteristicile tehnice ale produselor, astfel încât să se realizeze o perdea de apă continuă Distanţa între rândul de sprinklere deschise şi golul de protejat trebuie să fie, în funcţie de forma jeturilor, între 0,25-1,20 m. Dacă distanţa între două sprinklere deschise este mai mică de 1 m, acestea se amplasează alternativ, unele cu orificiul de stropire în sus, altele în jos.
153.7.153. _
(1)Sprinklerele deschise pentru protecţia golurilor se amplasează cu cel puţin 40 cm deasupra golurilor protejate şi cu orificiul de stropire orientat în jos.
(2)Sprinklerele deschise utilizate pentru protecţia golurilor trebuie să funcţioneze un timp egal cu timpul de rezistenta la foc a elementului constructive, în care este practicat golul protejat.
(3)Sprinklerele deschise utilizate pentru stingerea incendiului trebuie să aibă acelaşi timp de funcţionare ca şi în cazul sprinklerelor.
154.7.154. Numărul, tipul şi amplasarea sprinklerelor deschise utilizate pentru formarea perdelelor de apă se stabilesc astfel încât să se asigure în punctul cel mai dezavantajos, intensitatea de stropire de minimum:
a)0,5 l/s m, în cazul în care golul sau elementul de compartimentare protejat are o înălţime până la 3 m inclusiv;
b)1 l/s m, în cazul în care suprafaţa protejată are o înălţime mai mare de 3 m; aceeaşi intensitate se adoptă indiferent de înălţime la construcţiile la care propagarea incendiului prezintă pericol deosebit pentru aglomerări de oameni sau bunuri de mare valoare.
155.7.155. Sprinklerele deschise pentru perdele de apă se amplasează astfel încât să formeze o pânză continuă de apă pe toată suprafaţa perdelei.
156.7.156. Debitele specifice, qis, (l/min) şi presiunile normale de utilizare, P, (bar) ale apei în secţiunile orificiilor de refulare ale sprinklerelor deschise, sunt date de producător.
157.7.157. Numărul de sprinklere deschise (de un anumit tip, i), Ni, se stabileşte în funcţie de debitul specific minim, qismin, mărimea zonei protejate, Ai, sau Li, şi intensitatea minimă de debitare a apei, ii, cu relaţiile:
în care:
Ai, Li, reprezintă aria, respectiv lungimea zonei care trebuie protejată, conform prescripţiilor legale în vigoare cu privire la gradul de dotare a obiectivelor, în m2 respectiv, m;
ii - intensitatea minimă de debitare a apei (după caz: intensitatea de stingere, intensitatea de răcire, intensitatea de protecţie), în l/s m2, respectiv l/s m;
qismin - debitul specific minim al unui sprinkler deschis, în l/s.
158.7.158. Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor instalaţiei cu sprinklere deschise, Qid, utilizate la protecţia prin răcire a elementelor de construcţii şi utilajelor, sau pentru formarea perdelelor de apă necesare limitării propagării incendiilor, se stabileşte cu relaţia:
în care:
n este numărul sprinklerelor deschise prevăzute să funcţioneze simultan, situate într-un sector al instalaţiei cu sprinklere deschise;
qis - debitul specific al sprinklerului deschis.
159.7.159. Calculul hidraulic al conductelor instalaţiei cu sprinklere deschise se efectuează după aceeaşi metodologie ca la instalaţia cu sprinklere standard.
SECŢIUNEA 23:Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor cu sprinklere cu răspuns rapid tip EFSR
SUBSECŢIUNEA 1:Domenii de utilizare
160.7.160. Sprinklerul tip ESFR este o duză cu un element termosensibil proiectat să acţioneze la o temperatură predeterminată printr-o refulare automată a apei într-o astfel de distribuţie şi cu o astfel de intensitate încât să asigure stingerea rapidă a incendiului pentru aria protejată proiectată.
161.7.161. _
(1)Instalaţiile de stingere a incendiilor cu sprinklere cu răspuns rapid, tip ESFR se utilizează numai pentru echiparea construcţiilor având ca destinaţie depozitarea de materiale combustibile solide, paletizate sau dispuse pe rafturi.
(2)Există diferenţe majore între proiectarea instalaţiilor cu sprinklere cu răspuns rapid şi proiectarea instalaţiilor cu sprinklere standard. În general, sprinklerele cu răspuns rapid sunt utilizate în situaţia în care sprinklerele de raft nu pot fi utilizate din motive tehnice. În faza de proiectare trebuie să se ia în considerare dacă acestea sunt indicate pentru protecţia bunurilor depozitate şi a construcţiei propriu zise. Sprinklerele tip ESFR nu se utilizează pentru echiparea construcţiilor cu altă destinaţie decât cea de depozitare (industriale, de locuit etc.).
SUBSECŢIUNEA 2:Cerinţe pentru sprinklerele cu răspuns rapid
162.7.162. Sprinklere cu răspuns rapid trebuie să îndeplinească cerinţele standardului ISO 6182-7 sau o reglementare echivalentă.
163.7.163. Sprinklere cu răspuns rapid trebuie să aibă un element de declanşare cu răspuns rapid care trebuie să acţioneze la una din următoarele temperaturi:
a)sprinklere cu bulb:
- 68oC - 74oC, cod culoare lichid, roşu;
- 93oC - 104oC, cod culoare lichid, verde;
b)sprinklere cu element fuzibil:
- între 68oC şi 74oC, cod culoare, necolorat;
- între 93oC şi 104oC, cod culoare, alb
164.7.164 Factorul nominal K al sprinklerelor cu răspuns rapid trebuie să fie între 200 şi 360 [l/min bar1/2].
SUBSECŢIUNEA 3:Configuraţii de depozitare
165.7.165. Depozitele trebuie să aibă între rafturi spaţii libere longitudinale şi transversale, cu următoarele caracteristici:
a)continui pe toată înălţimea de depozitare;
b)aliniate vertical;
c)depozitare liberă.
166.7.166. _
(1)Configuraţii de depozitare ST1, ST2, ST3 şi ST4
(2)Configuraţiile de depozitare ST1, ST2, ST3 şi ST4 trebuie să aibă spaţii libere regulate şi care au următoarele dimensiuni:
a)spaţiile libere transversale trebuie să aibă o lăţime de cel puţin 0,08 m iar distanţa între acestea să nu fie mai mare de 3 m (vezi figura 7.12);
b)spaţiile libere longitudinale trebuie să aibă o lăţime de cel puţin 0,15 m iar distanţa între acestea să nu fie mai mare de 3 m.
Figura 7.12 - Caracteristicile spaţiilor libere longitudinale şi transversale pentru configuraţii de depozitare ST1, ST2, ST3 şi ST4 în cazul utilizării sprinklerelor ESFR
167.7.167. _
(1)Configuraţii de depozitare ST5 şi ST6
(2)Rastelele cu un rând sau cu două rânduri de rafturi trebuie să îndeplinească următoarele:
a)rafturile care au deschideri mai mici cu 50% decât suprafaţa în plan trebuie să nu fie mai mari de 2 m2 şi trebuie să fie delimitate pe toate cele patru feţe de spaţii libere care trebuie să aibă lăţimea minimă de 0,15 m;
b)rafturile trebuie să aibă poliţe cu arii deschise, uniform distribuite pentru cel puţin 50% din suprafaţa totală. Distanţa deschiderilor nu trebuie să fie mai mare de 0,15 m; sau
c)grătare sau rafturi tip plasă trebuie să aibă deschideri uniforme pentru cel puţin 50% din suprafaţa în plan a acesteia. Distanţa măsurată pe orizontală nu trebuie să fie mai mare de 0,15 m.
168.7.168. Proiectarea instalaţiilor cu sprinklere cu răspuns rapid trebuie să se realizeze în conformitate cu prevederile din tabelul 7.14 a, 7.14 b şi SR EN 12845.

169.7.169. Sprinklerele cu răspuns rapid trebuie instalate în clădiri cu acoperişuri sau tavane cu următoarele caracteristici:
a)pantă mai mică de 170 mm/m;
b)sunt continui şi nu are deschideri permanente;
c)produsele pentru construcţii sunt din materiale incombustibile;
d)să fie rezistente la o presiune ascendentă de 150 N/m2;
e)înălţimea maximă a tavanului să fie de maximum 13,7 m de la pardoseală. Înălţimea tavanului este distanţa maximă măsurată pe verticală de la nivelul pardoselii la suprafaţa tavanului sau partea inferioară a acoperişului.
NOTA 1: Pentru acoperişurile sau pantele cu pante mai mari de 170 mm/m, acestea pot fi compartimentate cu tavane false ancorate şi cu ESFR-urile montate sub nivelul acestor tavane false.
NOTA 2: Cele mai uzuale produse pentru construcţii utilizate pentru tavane false sunt din gips carton cu grosimi de 10 mm ondulate sau din panouri sandwich din fibre minerale acoperite cu foi din tablă metalică.
SUBSECŢIUNEA 4:Situaţii în care nu se recomandă protecţia cu sprinklere ESFR
170.7.170. Sprinklerele cu răspuns rapid nu se utilizează în următoarele situaţii:
a)depozitare exponate fără performanţe de comportare la foc, cum ar fi, de exemplu, sulurile din stofă;
b)containere combustibile deschise la partea superioară;
c)produse uzuale sau depozitare pentru care nu a fost demonstrată, prin testere sau alte metode, eficienţa acestui sistem;
d)magazii în care pentru produsele sau materialele depozitate nu se cunoaşte modul de comportare în caz de incendiu sau în contact cu apa;
e)depozitarea substanţelor care prezintă riscuri speciale: aerosoli, lichide inflamabile, alcooli, precum şi a produselor în ambalaje din polipropilenă sau polistiren;

SECŢIUNEA 24:Proiectarea instalaţiilor de stingere cu sprinklere cu răspuns rapid (ESFR)
SUBSECŢIUNEA 1:Generalităţi
171.7.171. _
(1)Instalaţiile de stingere cu sprinklere cu răspuns rapid se proiectează şi se realizează conform prevederilor prezentului normativ şi conform instrucţiunilor producătorilor.
(2)Instalaţiile de stingere cu sprinklere cu răspuns rapid se proiectează şi se realizează numai în sisteme apă-apă.
(3)Pot fi utilizate şi în sisteme aer-apă sau în sisteme cu preacţionare, numai dacă soluţia tehnică respectivă este agrementată sau aprobată conform legii.
172.7.172. _
(1)Protecţia cu sprinklere cu răspuns rapid se asigură la construcţii fără goluri în acoperiş sau alte deschideri în acesta.
(2)Dacă prin construcţie nu poate fi evitată realizarea golurilor sau deschiderilor, elementele de închidere a acestora trebuie prevăzute cu dispozitive acţionate manual. Cortinele aferente golurilor sau deschiderilor din acoperiş trebuie să fie limitate ca înălţime şi astfel amplasate încât distanţa dintre capetele sprinkler să respecte distanţele prevăzute în tabelul nr. 7.17.
Tabelul 7.14a - Proiectarea instalaţiilor cu sprinklere cu răspuns rapid şi înălţimi maxime de montaj

Produse

(metode de depozitare pentru aplicarea punctului 7.166 şi 7.167

Înălţimea maximă a tavanului: 9,1 m

(vezi nota 1)

Înălţimea maximă a tavanului: 9,8 m (vezi nota 1)

Înălţimea maximă a tavanului: 10,6 m

(vezi nota 1)

Înălţimea maximă a tavanului: 12,2 m

(vezi nota 1)

Înălţimea maximă de depozitare (m)

(vezi nota 6)

Presiunea de lucru a sprinklerelor

(bar)

Înălţimea maximă de depozitare (m)

(vezi nota 6)

Presiunea de lucru a sprinklerelor

(bar)

Înălţimea maximă de depozitare (m)

(vezi nota 6)

Presiunea de lucru a sprinklerelor

(bar)

Înălţimea maximă de depozitare (m)

(vezi nota 6)

Presiunea de lucru a sprinklerelor

(bar)

K-

201

K-

363

K-201

K-363

K-

201

K-

363

Plastic expandat şi cauciuc spongios în ambalaj de carton (mai mult de 15% în volum cutii de carton)

7,6

3,5

1,4

7,6

4,2

NA

NA

NA

NA

NA

Categoriile 1, 2, 3 şi 4 (vezi notele 2 şi 3)

7,6

3,5

1,4

7,6

4,2

7,6

2,1

10,6

5,2

2,8

Suluri de hârtie depozitate vertical în rânduri deschise sau închise, stratificate sau nestratificate: hârtie cu densitate specifică mare (vezi notele 4 şi 5)

7,6

3,5

1,4

vezi nota 7

vezi nota 7

vezi nota 7

vezi nota 7

9,1

5,2

2,8

Suluri de hârtie depozitate vertical în rânduri deschise sau închise, stratificate sau nestratificate: hârtie cu densitate specifică medie şi mase plastice ambalate în hârtii cu densitate specifică mare (vezi notele 4 şi 5)

6,1

3,5

1,4

vezi nota 7

vezi nota 7

vezi nota 7

vezi nota 7

6,1

5,2

2,8

Mezanin cu înălţime <  4,5 m. Se acceptă toate configuraţiile de depozitare sau stocare de bunuri

6 sprinklere care funcţionează la o presiune de 3,5 bar pentru K = 200 şi la 1,4 bar pentru K = 360 (vezi nota 6)

Mezanin cu înălţime >  4,5 m. Se acceptă toate configuraţiile de depozitare sau stocare de bunuri

Presiune apropiată pentru bunurile depozitate şi înălţimea tavanului sau mezaninului (vezi nota 6)

Nota 1: Înălţimea tavanului trebuie să fie măsurată ca distanţa maximă măsurată pe verticală de la nivelul pardoselii la suprafaţa tavanului sau partea inferioară a acoperişului.

Nota 2: Autorităţile trebuie să fie consultate pentru protecţia maselor plastice.

Nota 3: Masele plastice (expandabile sau neexpandabile) trebuie să fie depozitate în cutii din lemn, carton sau materiale incombustibile. Plasticul expandabil şi cauciucul celular nu trebuie să ocupe un volum mai mare de 15% din capacitatea cutiei.

Nota 4: Cu excepţia hârtiei uşoare.

Nota 5: hârtie uşoară - toate hârtiile cu o greutate mai mică decât 50 g/m2 şi hârtiile cu caracteristici absorbante (cum ar fi hârtia igienică, prosoape din hârtie, produse din hârtie absorbante) indiferent de greutate. Hârtia cu greutate medie - hârtii fără caracteristici absorbante cu o mare sau finisaj neted cu greutăţi specifice între 50 g/m2şi 100 g/m2. Hârtia cu greutate mare - hârtii fără caracteristici absorbante sau care au greutatea specifică mai mare de 100 g/m2.

Nota 6: Se va alege valoarea mai mică dintre distanţa măsurată pe verticală de la nivelul pardoselii la deflectorului unui sprinkler din care se scade 1 metru sau valoarea prezentată în tabel.

Nota 7: Trebuie utilizate valorile date pentru înălţimea maximă a tavanului, respectiv 12,2 m.

Tabelul 7.14b - Elemente de proiectare a instalaţiilor cu sprinklere cu răspuns rapid

Destinaţie

Înălţimea maximă de depozitare

[m]

Înălţimea maximă a tavanului/acoperişului

[m]

Factorul sprinklerului

[l/min bar1/2]

Orientare cap sprinkler

Presiune minimă de lucru

[bar]

Depozitare produse din categoriile I, II, III şi IV clasificate conform SR EN 12845, containere capsulate (care nu sunt deschise la partea superioară sau rastele solide)

6,1

7,6

201

capul în sus/capul în jos

3,4

242

capul în sus/capul în jos

2,4

322

capul în jos

1,7

363

capul în jos

1,0

7,6

9,1

201

capul în sus/capul în jos

3,4

242

capul în sus/capul în jos

2,4

322

capul în jos

1,7

363

capul în jos

1,0

9,8

201

capul în sus/capul în jos

4,1

242

capul în jos

2,9

9,1

10,7

201

capul în sus/capul în jos

5,2

242

capul în sus/capul în jos

3,6

322

capul în jos

2,4

363

capul în jos

1,4

10,7

12,2

201

capul în sus/capul în jos

5,2

242

capul în sus/capul în jos

3,6

322

capul în jos

2,8

363

capul în jos

1,7

10,7

13,7

322

capul în jos

2,8

363

capul în jos

2,8

12,2

13,7

322

capul în jos

2,8

364

capul în jos

2,8

(3)Toate golurile sau deschiderile din acoperiş trebuie să fie închise automat preferabil înainte de intrarea în funcţiune a primului sprinkler. Se acceptă o întârziere de maxim 30 de secunde între cele două momente.
173.7.173. Spaţiul liber sub deflectorul sprinklerului până la materialele depozitate nu trebuie să fie mai mic de 1 metru.
174.7.174. Luminatoarele trebuie amplasate la acelaşi nivel sau sub nivelul tavanului. Luminatoarele trebuie să reziste la o temperatură de 300oC pentru cel puţin cinci minute. În situaţiile în care spaţiile protejate sunt echipate cu instalaţii de ventilare, clădirea trebuie să fie echipată cu o instalaţie de semnalizare a incendiilor. Instalaţia de semnalizare are şi rolul de a opri ventilatoarele acestor instalaţii şi de comandă a închiderii automate a tuturor clapetelor.
SUBSECŢIUNEA 2:Dimensionare hidraulică
175.7.175. Instalaţiile cu sprinklere ESFR trebuie să fie complet calculate din punct de vedere hidraulic.
176.7.176. Dimensionarea hidraulică presupune calculul pierderilor de presiune în conducte. Pentru dimensionarea instalaţiilor cu sprinklere cu răspuns rapid se adoptă metoda de calcul similară sistemelor complet dimensionate a sprinklerelor standard.
177.7.177. _
(1)Aria de declanşare se alege ca suma ariilor de stropire a 12 sprinklere de tavan dar aceasta să fie minimum 90 m2. Această suprafaţă trebuie să fie aleasă ca fiind determinată de sprinklerele cu răspuns rapid cele mai defavorizate din punct de vedere hidraulic. În situaţiile în care este necesară echiparea cu sprinklere sub obstacole sau în porţiuni care nu pot fi protejate/acoperite de sprinklerele de tavan atunci în calcul trebuie să se cuprindă încă 6 sprinklere suplimentare din afara acestei arii de declanşare.
(2)Dimensionarea instalaţiilor cu sprinklere cu răspuns rapid trebuie să fie realizată astfel încât să se asigure presiuni minime de lucru conform celor prezentate în tabelele 7.14.
(3)Rezerva de apă trebuie să asigure alimentarea la debitele normate pentru cel puţin 60 de minute.
(4)Pentru scopurile calculului hidraulic, se presupune că intră în funcţiune câte 4 sprinklere pe trei ramificaţii diferite. În situaţiile în care ramificaţiile au mai puţin de patru sprinklere, se presupune că intră în funcţiune toate sprinklerele de pe acele ramuri iar numărul de ramificaţii care se ia în calcul trebuie să fie ales astfel încât să totalizeze 12 sprinklere care intră în funcţiune. Pentru sprinklerele amplasate sub obstacole sau în porţiuni care nu pot fi protejate/acoperite de sprinklerele de tavan se presupune că intră în funcţiune câte 3 sprinklere pe două ramificaţii diferite.
178.7.178. În situaţiile în care sprinklerele cu răspuns rapid sunt instalate sub mezanine cu înălţimi de 4,5 m sau mai mici măsurate de la nivelul pardoselii, se presupune că cel puţin 6 sprinklere cu răspuns rapid intră în funcţiune (trei sprinklere cu răspuns rapid pe două ramificaţii diferite) la o presiune de lucru de cel puţin 3,5 bar.
NOTĂ: Dacă se asigură protecţia cu sprinklere standard amplasate sub mezaninul cu înălţimi de 4,5 m sau mai mici, aria de declanşare trebuie aleasă în conformitate cu cerinţele normative specifice. Sprinklerele cu răspuns rapid trebuie să fie amplasate sub nivelul mezaninelor cu înălţimi mai mari de 4,5 m. Se presupune în acest caz faptul că intră în funcţiune 12 sprinklere cu răspuns rapid (patru sprinklere pe trei ramificaţii diferite).
179.7.179. Sprinklerele amplasate sub pasarele, transportoare, obstacole sau mezanine trebuie să fie luate în considerare la dimensionarea alimentării cu apă conform celor prezentate în tabelul 7.16.
Tabelul 7.16 - Proiectarea sprinklerelor amplasate faţă de obstacole

Obstacole în afara ariei de stropire proiectate

Numărul maxim de sprinklere suplimentare a fi introduse suplimentar sprinklerelor de tavan şi cerinţe

Obstacole cu lăţime mai mică de 3 m

2 sprinklere cu presiuni de 3,5 bar (K = 200) 1,4 bar (K = 360)

Obstacole cu lăţime mai mare de 3 m cum ar fi pasarele şi transportoare

2 sprinklere cu presiuni de 3,5 bar (K = 200) 1,4 bar (K = 360)

Mezanin (vezi nota 1)

6 sprinklere cu presiune de lucru egală cu cea de proiectare (vezi tabelele 7.14)

Nota 1: Condiţii:

a) Pentru protecţia golurilor de la mezaninele deschise se instalează ecrane verticale incombustibile care asigură protecţia pentru cel puţin 1,2 m de la nivelul tavanului;

b) Se menţine un culoar între feţele ecranelor şi centrul acestuia de cel puţin 0,6 m faţă de fiecare ecran; nu este necesară introducerea în calcul a rezervei de apă pentru sprinklerele amplasate suplimentar.

SECŢIUNEA 25:Amplasarea sprinklerelor cu răspuns rapid
180.7.180. Aria de acoperire a sprinklerelor cu răspuns rapid nu trebuie să fie mai mică de 7,5 m2 şi nu mai mare de 9 m2. Distanţa între sprinklere trebuie să fie în concordanţă cu prevederile prezentate în tabelul 7.17..
Tabelul 7.17 - Distanţa între sprinklerele ESFR

Înălţimea maximă a tavanului (m)

Distanţa între sprinklere (m)

minim

maxim

9,1

2,4

3,7

12,2

2,4

3

181.7.181. _
(1)Linia care uneşte centrul elementelor sensibile la temperatură ale sprinklerelor trebuie să fie între 0,1 şi 0,33 faţă de acoperiş sau tavan pentru sprinklerele cu răspuns rapid care au K = 200 (a se vedea figura 7.13). Linia care uneşte centrul elementelor sensibile la temperatură ale sprinklerelor trebuie să fie între 0,1 m şi 0,33 m faţă de acoperiş sau tavan sau 0,46 m pentru sprinklerele cu răspuns rapid care au K = 322 şi K = 360. Atunci când sunt instalate sprinklere ESFR la acoperişuri ondulate, cum sunt cele indicate în figura 7.14, distanţa maximă se consideră de la o linie mediană fictivă care trece prin centrul profilului şi baza deflectorului. Baza deflectorului sprinklerului nu trebuie să depăşească nivelul marginii inferiore a profilului ondulat.
Figura 7.13 - Distanţe de amplasare a sprinklerelor faţă de elementele vecine
Figura 7.14 - Distanţe de amplasare a sprinklerelor faţă de marginea inferioară a unui plafon ondulat
(2)În situaţiile în care acoperişurile sau tavanele sunt alcătuite din grinzi şi ferme metalice sau panouri profilate, sprinklerele trebuie să fie amplasate în deschideri mai exact sub grinzi. Înălţimea deschiderilor practicate nu trebuie să fie mai mare de 0,75 m. În situaţia tavanelor profilate, distanţa de la tavan la sprinkler trebuie să fie măsurată de la limitele profilului (vezi figurile de la 7.15 la 7.17). Unde nu este practică o asemenea soluţie trebuie să se adopte soluţia montării unor tavane suspendate.
Figura 7.15 - Distanţe de amplasare a sprinklerelor faţă de marginea inferioară a unei grinzi sau a altui obstacol
Figura 7.16 - Distanţe de amplasare a sprinklerelor faţă de obstacole care sunt în întregime sub nivelul deflectorului
(a)distanţa măsurată pe orizontală de la sprinkler la faţa unei grinzi sau a unui obstacol (b) distanţa maximă între deflectorului amplasat deasupra părţii inferioare a unei grinzi şi un alt obstacol
Figura 7.17 - Nomogramă de stabilire a distanţelor de amplasare a sprinklerelor faţă de elementele vecine
(3)Exemplul din nomograma din figura 7.17 prezintă faptul că dacă distanţa măsurată pe verticală de la deflector la partea inferioară a unui obstacol este de 40 cm, atunci distanţa permisă de la muchia obstacolului până la linia verticală imaginară o centrului orificiului sprinklerului trebuie să fie 1,25 m.
182.7.182. În situaţiile în care deflectoarele sprinklerelor sunt amplasate deasupra tălpii grinzilor, a fermelor metalice, conductelor, dispozitivelor pentru fixarea corpurilor pentru iluminatul fluorescent sau a altor obstacole amplasate lângă tavan, amplasarea sprinklerelor trebuie să se realieze cu respectarea distanţelor faţă de aceste obstacole în conformitate cu cele prezentate în figurile 7.15, 7.16 şi 7.17.
183.7.183. Obstacolele continue amplasate sub capul sprinkler, cum ar fi conductele instalaţiei de tip sprinkler, conductele instalaţiilor utilitare sau ghenele cu lăţimi de până la 0,3 m amplasate la o distanţă, măsurată pe orizontală, de cel puţin 0,6 m faţă de verticala capului sprinkler, nu necesită protecţia suplimentară, dedesubt, cu alte sprinklere. Capete sprinkler suplimentare se prevăd sub obstacole cu lăţimi mai mari sau amplasate la distanţe mai mici decât cele menţionate.

184.7.184. Sprinklerele montate cu capul în sus trebuie să fie amplasate cu deflectorul la o distanţă minimă de 0,18 m deasupra conductei de alimentare.
185.7.185. _
(1)Sprinklerele ESFR cu capul în jos care au factorul sprinklerului 201 sau 242 trebuie să fie amplasate astfel încât distanţa de la deflector la tavan să fie mai mare de 150 mm, dar mai mică decât 350 mm.
(2)Sprinklerele ESFR cu capul în jos care au factorul sprinklerului 322 sau 363 trebuie să fie amplasate astfel încât distanţa de la deflector la tavan să fie mai mare de 150 mm, dar mai mică decât 450 mm.
(3)Sprinklerele ESFR cu capul în sus care au factorul sprinklerului 201 sau 242 trebuie să fie amplasate astfel încât distanţa de la deflector la tavan să fie mai mare de 76 mm, dar mai mică decât 305 mm.
(4)Direcţia deflectoarelor sprinklerelor ESFR trebuie să fie paralelă cu tavanul sau acoperişul spaţiului protejat.
186.7.186. Transportoarele cu role şi pasarelele cu grătare care au 50% sau mai mult deschideri repartizate uniform nu sunt considerate obstacole. Totodată, în situaţiile în care fiecare alt transportor sau pasarelă au deschideri de 50% sau mai mult, trebuie să fie amplasată o linie de sprinklere cu răspuns rapid sub fiecare nivel al acestora începând de la cel de-al doilea nivel de sub tavan (vezi figura 7.18).
Figura 7.18 - Dispunerea sprinklerelor ESFR în cazul benzilor transportoare şi al pasarelelor
SECŢIUNEA 26:Separarea între arii protejate cu sprinklerele cu răspuns rapid şi cele protejate cu alte tipuri de sprinklere
187.7.187. Între arii protejate de sprinklerele cu răspuns rapid şi arii protejate de alte tipuri de sprinklere trebuie să fie instalate ecrane verticale. Acestea se aplică în situaţiile în care acoperişul care acoperă două zone protejate sunt la aceeaşi înălţime sau la înălţimi diferite. Ecranele realizate din materiale incombustibile trebuie să coboare cel puţin 1,2 m sub nivelul tavanului. Culoarele de trecere delimitate de astfel de ecrane trebuie să asigure între feţele acestora un spaţiu liber de cel puţin 1,5 metri.