Norma din 2014 de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei

M.Of. 127

În vigoare
Versiune de la: 22 Ianuarie 2025
Norma din 2014 de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei
Dată act: 4-feb-2014
Emitent: Ministerul Sanatatii
CAPITOLUL 0:
Art. 1
În înţelesul prezentelor norme, următorii termeni se definesc astfel:
1.a) încăpere de locuit - încăperile cu funcţii de cameră de zi şi dormitoare;
2.b) zonă de locuit - zona constituită ca o grupare funcţională de loturi şi parcele de teren delimitate teritorial pe care predomină clădiri cu locuinţe având ca parametru de măsură densitatea medie de locuire;
3.c) perimetrul unităţii - limitele terenului pe care este amplasat un obiectiv şi pe care se desfăşoară activităţile specifice;
4.d) teritoriu protejat - teritoriu în care nu este permisă depăşirea concentraţiilor maxime admise pentru poluanţii fizici, chimici şi biologici din factorii de mediu; acesta include zone de locuit, parcuri, rezervaţii naturale, zone de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţii social-culturale, de învăţământ şi medicale;
5.e) zonă de protecţie sanitară - terenul din jurul obiectivului unde este interzisă orice folosinţă sau activitate care ar putea conduce la poluarea/contaminarea factorilor de mediu cu repercusiuni asupra stării de sănătate a populaţiei rezidente din imediata vecinătate a obiectivului; pentru captările, construcţiile şi instalaţiile utilizate în alimentarea prin sistem public sau privat de aprovizionare cu apă potabilă/instalaţiile de apă minerală, terapeutică sau pentru îmbutelierea apei se aplică prevederile pentru «zona de protecţie sanitară cu regim sever», «zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie» şi «perimetru de protecţie hidrogeologică» din Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 930/2005, denumite în continuare Norme speciale, şi din Instrucţiunile privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică, aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 1.278/2011;
6.f) produs biocid - conform definiţiei prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, corespunzător tipurilor de produs 2, 5, 14, 15, 16, 17, 18 şi 19 din anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012;
7.g) produs de protecţia plantelor (pesticid agricol) - conform definiţiei prevăzute la art. 3 lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013, cu modificările şi completările ulterioare;
8.h) utilizator amator - individ din populaţia generală fără instruire în domeniul pesticidelor, care utilizează la scară redusă un pesticid agricol, în mediul său privat, delimitat la locuinţă şi anexele acesteia (inclusiv grădina, livada, solarul etc.), în condiţii de expunere care pot fi controlate;
9.i) biosecuritate - complex de măsuri organizatorice şi tehnice care sunt aplicate într-o fermă pentru prevenirea introducerii, persistenţei şi răspândirii de agenţi patogeni, în scopul protejării sănătăţii animalelor şi a sănătăţii publice;
10.j) bazin de înot - cuvă artificială umplută cu apă care întruneşte cerinţele de dimensionare şi dotare ce permit exercitarea activităţilor de înot în conformitate cu tipul şi nivelul prestaţiilor pentru care este destinată;
11.k) piscină - construcţie complexă echipată pentru îmbăiere şi/sau înot, în care se regăsesc unul sau mai multe bazine artificiale, folosit/folosite pentru activităţi de agrement, formative şi/sau sportive, după caz, precum şi toate celelalte spaţii necesare desfăşurării corespunzătoare a acestor activităţi;
12.l) suprafaţa adiacentă bazinului - pardoseala din jurul bazinului utilizată pentru circulaţie şi activităţi sportive, didactice sau recreaţionale, după caz;
13.m) pediluviu - spaţiu de trecere către bazin, alcătuit dintr-o cuvă, dispusă astfel încât să nu poată fi sărită sau evitată, cu rol în dezinfecţia şi igienizarea picioarelor utilizatorilor;
14.n) apa de preaplin - cantitate de apă al cărei volum depăşeşte capacitatea nominală a bazinului;
15.o) responsabil de piscină - persoana care asigură realizarea condiţiilor de igienă, precum şi funcţionalitatea piscinei, instalaţiilor şi siguranţa utilizatorilor;
16.p) personal profesional - persoane care utilizează biocide, respectiv produse de dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie, în timpul activităţilor profesionale, inclusiv operatori, tehnicieni, angajatori şi angajaţi independenţi din diferite sectoare;
17.q) personal profesional instruit - persoane care deţin certificate de absolvire pentru efectuarea tratamentelor de dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie, conform art. 1 alin. (3) lit. f) din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei nr. 2.209/4.469/2022 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea şi certificarea instruirii profesionale a personalului privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă;
18.r) utilizare în interior - utilizarea unui rodenticid sub formă de momeală plasată într-o clădire sau într-un spaţiu închis, în care trăieşte sau se hrăneşte predominant organismul-ţintă. Pentru rozătoarele care trăiesc în afara unei clădiri, dar se pot deplasa liber în interiorul clădirii la locul în care este aşezată momeala, trebuie folosite produse autorizate/avizate pentru utilizare în spaţiu deschis;
19.s) utilizare în sisteme de canalizare - utilizarea unui rodenticid într-un sistem de transport subteran al apei, de la punctul de producţie până la punctul de tratare sau de evacuare, format din ţevi, camere şi guri de vizitare;
20.t) utilizare în clădiri şi în jurul clădirilor - utilizarea unui rodenticid pe nave, în interiorul unei clădiri şi în zona din jurul acesteia, incluzând sistemul de canalizare, cu excepţia utilizării în depozite de deşeuri sau în zone deschise, precum terenuri agricole, parcuri sau terenuri de golf;
21.u) utilizare în spaţiu deschis - utilizarea unui rodenticid într-o zonă urbană, suburbană sau rurală care nu este asociată cu o clădire, precum parcuri, grădini, locuri de joacă, terenuri de sport, păduri private sau publice, zone în afara depozitelor de alimente, terasamente/margini de cale ferată, staţii de triaj, aerodromuri, şantiere, zone împrejmuite pentru creşterea animalelor, garduri vii, precum şi zone în jurul păsărilor marine care cuibăresc la sol;
22.v) utilizare în depozitele de deşeuri - utilizarea unui rodenticid în instalaţii de tratare a deşeurilor, cum ar fi depozitele de deşeuri, centrele de reciclare şi instalaţiile de compostare municipale staţionare sau temporare, precum spaţii de depozitare a deşeurilor menajere, sau perimetrele instalaţiilor de incinerare;
23.w) utilizare pe versanţi ai cursurilor de apă - utilizarea unui rodenticid în aproprierea apelor de suprafaţă: râuri, canale de drenaj, şanţuri şi lacuri (bălţi, lagune), precum şi în preajma ecluzelor şi a digurilor;
24.x) distanţă-tampon - distanţa minimă de 100 m aplicată oricărui receptor sensibil la fumigare sau care poate capta urme de fumigare, precum zone rezidenţiale şi zone vizitate de public, şcoli, spitale, cămine de îngrijire a copiilor şi bătrânilor, zone de captare a apei potabile, iazuri, tuneluri etc.;
25.y) fumigare - metodă de combatere a dăunătorilor într-un spaţiu închis, în care se utilizează un fumigant în concentraţii care sunt periculoase sau toxice pentru om şi animale;
26.z) fumiganţi - produse biocide în stare gazoasă care fac parte din tipurile de produse 14 (rodenticide) şi 18 (insecticide, acaricide şi produse pentru combaterea altor artropode) prevăzute în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012, folosite pentru a sufoca sau a otrăvi organisme dăunătoare sau organisme nedorite, prin îndepărtarea sau înlocuirea oxigenului din aer sau prin efectul biocid letal al fumigantului pe suprafaţa organismului-ţintă;
27.aa) instalaţii de fumigare - facilităţi structurale şi tehnice exploatate în scopul eradicării dăunătorilor din mărfuri şi produse de consum;
28.ab) încăperi sau camere de fumigare - clădiri sau părţi ale clădirilor închise complet în care urmează să fie efectuate fumigări, inclusiv depozitele de mărfuri sub copertine, aflate pe nave;
29.ac) unităţi de transport - vehicule care asigură deplasarea terestră, aeriană şi pe apă a mărfurilor sau a persoanelor;
30.ad) focar epidemic - zona, spaţiul, arealul în care se găsesc agenţi biologici cu potenţial de răspândire spre organismele receptive;
31.ae) dezinfecţie - reducerea numărului de microorganisme în sau pe o matrice neînsufleţită, realizată prin acţiunea ireversibilă a unui produs biocid, la un nivel considerat a fi adecvat pentru un scop definit;
32.af) dezinfecţie ca urmare a unui focar epidemic - operaţiuni de curăţare şi dezinfectare a unui spaţiu, întreprinse în urma unor evenimente de boli contagioase (transmisibile);
33.ag) agenţi biologici - microorganisme, inclusiv microorganismele modificate genetic, culturile celulare şi endoparaziţii umani, care sunt susceptibile să provoace infecţie, alergie sau intoxicaţie, potrivit definiţiei de la art. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1.092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă, cu modificările ulterioare;
34.ah) curăţare - procesul prin care o depunere nedorită este îndepărtată de pe un substrat sau dintr-un substrat şi adusă în stare de soluţie sau dispersie, conform definiţiei prevăzute la art. 2 pct. 3 din Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenţii;
35.ai) curăţarea chimică «uscată» - orice activitate industrială sau comercială în care se utilizează compuşi organici volatili într-o instalaţie, pentru a curăţa îmbrăcăminte, obiecte sau alte bunuri de consum, cu excepţia îndepărtării manuale a petelor în industria textilă şi de confecţii, potrivit definiţiei de la pct. 5 din anexa nr. 7 la Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare;
36.aj) dezinfecţia prin nebulizare - dezinfecţia unui spaţiu interior cu ajutorul unui echipament de difuzie în aer, care asigură aplicarea unui produs sub formă de aerosoli, fum, vapori sau gaze, determinând reducerea şi inactivarea microorganismelor de pe suprafeţele pereţilor, podelei şi tavanului unei încăperi, precum şi de pe suprafeţele exterioare ale mobilierului şi echipamentelor prezente în spaţiul tratat;
37.ak) timp de dispersie - timpul necesar pentru a atinge o concentraţie-ţintă a dezinfectantului în aer şi pe suprafeţele de dezinfectat, într-un anumit volum al spaţiului dezinfectat prin nebulizare;
38.al) timp de contact - timpul necesar pentru a atinge eficacitatea preconizată a dezinfectantului;
39.am) activitate de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare - orice activitate privind procesarea, condiţionarea, prepararea, utilizarea, ambalarea, transportul, depozitarea, manipularea produselor biocide;
40.an) solvent organic - orice compus organic volatil folosit ca agent de curăţare pentru a dizolva impurităţi, potrivit definiţiei de la art. 3 lit. pp2) din Legea nr. 278/2013, cu modificările şi completările ulterioare;
41.ao) solvent organic halogenat - solvent organic care conţine cel puţin un atom de brom, clor, fluor sau iod în moleculă;
42.ap) zona murdară - spaţiu delimitat din incinta unei unităţi de spălătorie şi curăţătorie chimică, folosit pentru recepţia şi stocarea materialelor contaminate, murdare, posibil infectate;
43.aq) zona curată - spaţiu delimitat din incinta unei unităţi de spălătorie şi curăţătorie chimică, folosit pentru stocarea materialelor spălate, dezinfectate şi curăţate;
44.ar) spălare - curăţarea rufelor, ţesăturilor, conform definiţiei prevăzute la art. 2 pct. 2 din Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenţii;
45.as) aptitudinea în muncă - capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul medical, potrivit definiţiei de la art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, cu modificările şi completările ulterioare;
46.at) spaţiu de joacă - perimetrul delimitat şi amenajat în scopul agrementului, în care este instalat cel puţin un echipament pentru spaţiile de joacă, potrivit definiţiei din Metodologia pentru certificarea şi emiterea certificatului de conformitate de tip pentru echipamentele destinate parcurilor de distracţii şi spaţiilor de joacă, aprobată prin Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 190/2003.

CAPITOLUL I:Norme de igienă referitoare la zonele de locuit
Art. 2
(1)Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să se facă în zonele de locuit, pe terenuri sigure şi salubre care să asigure:
a)protecţia populaţiei faţă de producerea unor fenomene naturale ca alunecări de teren, inundaţii, avalanşe;
b)reducerea degajării sau infiltrării de substanţe toxice, inflamabile sau explozive, apărute ca urmare a poluării mediului;
c)sistem centralizat sau individual de alimentare cu apă potabilă în conformitate cu normele legale în vigoare;
d)sistem de canalizare care asigură preluarea, colectarea, evacuarea şi transportul apelor uzate, a apelor meteorice, precum şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate înainte de evacuare;
e)sistem de colectare selectivă a deşeurilor menajere;
f)sănătatea populaţiei faţă de poluarea antropică cu compuşi chimici, radiaţii şi/sau contaminanţi biologici.
(2)La zonificarea funcţională a localităţilor se va avea în vedere: separarea funcţiunilor, raportul interdependent al diferitelor zone funcţionale, evitarea incompatibilităţilor funcţionale în zonele destinate locuirii şi funcţiunilor complementare ale acestora.
(3)Zonele de protecţie sanitară vor fi stabilite, conform prevederilor prezentelor norme şi altor prevederi legale aplicabile, precum şi pe baza avizelor corespunzătoare dotărilor tehnico-edilitare ale zonelor de locuit eliberate de instituţiile abilitate.
(4)Zonele cu riscuri naturale sau antropice vor fi desemnate ca zone cu interdicţie de construire a clădirilor cu destinaţie de locuinţe sau socioculturale, pe baza studiilor elaborate de către instituţii abilitate, până la înlăturarea riscului.
(5)La stabilirea amplasamentului noilor clădiri trebuie să se ţină cont de obiectivele existente în zonă, precum ferme, adăposturi pentru animale, depozite de deşeuri sau alte surse potenţiale de disconfort, cu respectarea simultană atât a distanţelor legale faţă de limita proprietăţilor şi zonele de protecţie sanitară, cât şi a principiului celui mai vechi amplasament, cu respectarea prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 4 din Legea nr. 204/2008 privind protejarea exploataţiilor agricole.

Art. 3
(1)Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 11/2 ore la solstiţiul de iarnă, a încăperilor de locuit din clădire şi din locuinţele învecinate.
(2)În cazul în care proiectul de amplasare a clădirilor evidenţiază că distanţa dintre clădirile învecinate este mai mică sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care să confirme respectarea prevederii de la alin. (1).
(3)În cazul învecinării cu clădiri cu faţade fără ferestre, respectiv calcan, prevederile alin. (1) se aplică doar pentru pereţii cu ferestre, cu respectarea dreptului la însorire a încăperilor de locuit ale celui mai vechi amplasament.

Art. 4
La stabilirea amplasamentelor clădirilor de locuit se vor preciza şi amplasamentele următoarelor dotări tehnico - edilitare:
a)platforme destinate pentru depozitarea recipientelor de colectare selectivă a deşeurilor menajere, care vor fi amenajate la distanţă de minimum 10 m de ferestrele locuinţelor, vor fi împrejmuite, impermeabilizate, cu asigurarea unei pante de scurgere şi vor fi prevăzute cu sistem de spălare şi sifon de scurgere racordat la canalizare, vor fi dimensionate pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului şi a ritmului de evacuare a acestuia şi vor fi întreţinute în permanentă stare de curăţenie; platformele pot fi cuplate cu instalaţii pentru bătut covoare;
a1)acolo unde constrângerile de spaţiu nu permit amenajarea de platforme care să îndeplinească condiţiile de la lit. a), se pot amplasa pubele pentru colectarea selectivă a deşeurilor municipale în spaţii protejate şi asigurate, cu cale de acces pentru evacuare, la distanţă de minimum 5 metri de faţada neprevăzută cu ferestre a celei mai apropiate locuinţe/imobil, cu condiţia ca ritmul de evacuare a acestor deşeuri să fie zilnic;

b)spaţii de joacă pentru copii, amenajate şi echipate cu mobilier urban specific, realizat conform normativelor în vigoare astfel încât să fie evitată accidentarea utilizatorilor;
c)spaţii amenajate pentru gararea şi parcarea autovehiculelor populaţiei din zona respectivă, situate la distanţe de minimum 5 m de ferestrele camerelor de locuit; în aceste spaţii este interzisă gararea autovehiculelor de mare tonaj, cum ar fi autovehiculele peste 3,5 tone, autobuzele, remorcile etc., precum şi realizarea activităţilor de reparaţii şi întreţinere auto.
Art. 5
(1)Unităţile cu capacitate mică de producţie, comerciale şi de prestări servicii, discoteci, cluburi de noapte, care prin natura activităţii acestora pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populaţie prin producerea de zgomot vibraţii, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc., se amplasează numai în clădiri separate.
(2)Unităţile menţionate la alin. (1) se amplasează la o distanţă de minimum 15 m de ferestrele locuinţelor.
(3)Distanţa minimă specificată la alin. (2) se măsoară între faţada locuinţei şi perimetrul unităţii.
(4)Pentru unităţile menţionate la alin. (1) se asigură mijloacele adecvate de limitare a noxelor, astfel încât să se asigure încadrarea acestora în normele din standardele în vigoare, precum şi în normele specificate la art. 16 alin. (4)-(6).
(5)Se interzice schimbarea domeniului de activitate a unităţilor menţionate la alin. (1) dacă prin aceasta se creează premisa apariţiei de riscuri pentru sănătatea populaţiei din zona locuită sau dacă această schimbare conduce la nerespectarea valorilor-limită pentru poluanţii emişi, respectiv compuşi chimici, fizici şi/sau biologici.
(6)Se interzice schimbarea destinaţiei funcţionale a unor zone, dacă prin aceasta se creează premisa apariţiei de riscuri pentru sănătatea populaţiei din zona locuită.

Art. 6
(1)La parterul clădirilor de locuit sau structuri similare conform documentaţiei cadastrale cum sunt demisolul, parterul înalt sau mezaninul:
a)se pot amplasa/amenaja unităţi comerciale, unităţi de prestări servicii, cabinete medicale ambulatorii fără paturi, laboratoare de analize medicale, puncte externe de recoltare de probe biologice ale laboratoarelor de analize medicale, furnizori de servicii de îngrijiri la domiciliu, cabinete de practică pentru servicii publice conexe actului medical şi unităţi medicale veterinare, cu excepţia celor menţionate la art. 5 alin. (1);

b)cabinetele medicale ambulatorii fără paturi, laboratoarele de analize medicale şi punctele externe de recoltare a probelor biologice, cabinetele medicale veterinare pentru animale de companie se amplasează la parterul clădirilor de locuit, în clădiri în care se desfăşoară şi alte activităţi sau în clădiri cu funcţiune mixtă, cu respectarea următoarelor condiţii:
1.să asigure gestionarea deşeurilor periculoase conform reglementărilor legale în vigoare;
2.să nu creeze disconfort şi riscuri pentru sănătate;
3.să respecte normele igienico-sanitare specifice activităţilor desfăşurate conform reglementărilor legale în vigoare;
c)se pot amenaja şi alte anexe ale locuinţelor, precum garaje, doar cu acceptul asociaţiei de locatari sau proprietari.
(2)În clădirile de locuit se pot amenaja camere speciale pentru depozitarea deşeurilor solide, spălătorii, uscătorii.
(3)Activităţile de birou se pot organiza şi la alte etaje ale imobilelor de locuit dacă se obţine acceptul vecinilor direcţi.
(4)Schimbarea destinaţiei unui spaţiu de locuit se poate face numai cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor.

Art. 7
Zonele necesare odihnei şi recreerii se amplasează în locuri care prezintă cele mai avantajoase elemente naturale, cum sunt: păduri, suprafeţe de apă, relief variat şi altele. În zonele de odihnă şi recreere se interzice amplasarea:
a)obiectivelor industriale care, prin activitatea lor, produc zgomot vibraţii sau impurifică apa, aerul, solul;
b)unităţilor zootehnice;
c)unităţilor de transporturi;
d)staţiilor de epurare a apelor uzate şi a depozitelor de deşeuri solide;
e)arterelor de circulaţie cu trafic rutier intens.
Art. 8
În cadrul amenajării şi dotării zonelor destinate odihnei şi recreerii trebuie să se asigure:
a)instalaţii de alimentare cu apă potabilă;
b)W.C.-uri publice şi locuri pentru colectarea selectivă a deşeurilor;
c)colectarea şi îndepărtarea apelor uzate prin instalaţii de canalizare, locale sau zonale, a căror construcţie şi exploatare să evite poluarea factorilor de mediu;
d)spaţiu îngrădit pentru câinii de companie, cu modalităţi adecvate de colectare a dejecţiilor acestora;
e)bănci şi spaţii amenajate pentru picnic.
Art. 9
Între unităţile industriale, obiectivele sau activităţile care poluează factorii de mediu sau produc zgomot şi vibraţii şi teritoriile protejate învecinate se asigură zone de protecţie sanitară.
Art. 10
Nocivităţile fizice (zgomot, vibraţii, radiaţii ionizante şi neionizante), substanţele poluante şi alte nocivităţi din aerul, apa şi solul zonelor locuite nu vor putea depăşi limitele maxime admisibile din standardele în vigoare.
Art. 11
(1)Este obligatorie efectuarea evaluării impactului asupra sănătăţii populaţiei în conformitate cu Metodologia de organizare a studiilor de evaluare a impactului anumitor proiecte publice şi private asupra sănătăţii populaţiei, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.524/2019, pentru următoarele obiective şi activităţi:
a)ferme şi crescătorii de cabaline, taurine, păsări, ovine, caprine, porci, iepuri, struţi şi melci;
b)complexuri industriale de porci şi păsări;
c)[textul din Art. 11, alin. (1), litera C. din capitolul I a fost abrogat la 22-ian-2025 de Art. I, punctul 2. din Ordinul 78/2025]
d)grajduri de izolare şi carantină pentru animale;
e)adăposturi pentru animale, inclusiv comunitare;
f)abatoare;
g)centre de sacrificare, târguri de animale vii şi baze de achiziţie a animalelor;
h)depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animală;
i)platforme pentru depozitarea dejecţiilor animale care deservesc mai multe exploataţii zootehnice, platforme comunale;
j)staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine;
k)depozite pentru produse de origine vegetală (silozuri de cereale, staţii de tratare a seminţelor);
l)staţii de epurare, inclusiv a apelor uzate menajere cu bazine acoperite, a apelor uzate industriale şi apelor uzate menajere cu bazine deschise;
m)staţii de epurare de tip modular (containerizate);
n)paturi de uscare a nămolurilor şi bazine deschise pentru fermentarea nămolurilor;
o)depozite controlate de deşeuri periculoase şi nepericuloase;
p)incineratoare pentru deşeuri periculoase şi nepericuloase;
q)crematorii umane;
r)autobazele serviciilor de salubritate;
s)staţie de preparare mixturi asfaltice, betoane;
t)bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport;
u)depozitele de combustibil cu capacitate mai mare de 10.000 de litri;
v)depozite de fier vechi, cărbuni şi ateliere de tăiat lemne;
w)bocşe (tradiţionale) pentru producerea de cărbune (mangal);
x)parcuri eoliene;
y)cimitire şi incineratoare pentru animale de companie;
z)staţii de stocare temporară a deşeurilor, precum şi staţii de transfer al deşeurilor.
(2)Pentru exploataţiile agrozootehnice prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), înfiinţate după data intrării în vigoare a prezentelor norme, platformele de depozitare a gunoiului de grajd pot fi amplasate în interiorul fermei, în zona cea mai îndepărtată de locuinţele vecine şi sursele de apă, dar nu la o distanţă mai mică decât cea prevăzută la art. 15 alin. (2), şi exploatate astfel încât să nu polueze sursele de apă şi să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea populaţiei din proximitate.

(3)Pentru obiective care nu se regăsesc la alin. (1) şi activităţi care nu sunt supuse reglementărilor de evaluare a impactului asupra mediului, specialiştii direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti vor evalua dacă funcţionarea acestora implică riscuri asupra sănătăţii publice fie în stadiul de proiect, fie în faza de funcţionare şi, în caz afirmativ, vor solicita operatorului economic efectuarea unui studiu de evaluare a impactului asupra sănătăţii.

Art. 12
Suprafeţele de teren incluse în zonele de protecţie sanitară pot fi exploatate agricol, cu excepţia culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer, care necesită folosirea de fertilizatori şi pesticide şi care, prin fixarea sau concentrarea de substanţe poluante pot fi vătămătoare pentru om sau animale.
Art. 13
(1)Obiectivele economice care, prin natura activităţii lor, pot polua atmosfera, se amplasează în zonele industriale.
(2)Zona industrială va fi stabilită astfel încât poluanţii să nu depăşească valorile-limită şi concentraţiile maxime admisibile în aerul ambiental din teritoriile protejate, astfel cum sunt ele prevăzute în legislaţia naţională din domeniul calităţii aerului.

(3)Obiectivele/Activităţile care, conform legislaţiei de protecţie a mediului, necesită parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului sunt considerate obiective potenţial poluatoare şi trebuie să se supună reglementărilor de la alin. (1).

Art. 14
(1)Pentru unităţile sanitare cu servicii de spitalizare continuă care, prin specificul activităţii lor, necesită condiţii optime de igienă şi confort pentru reducerea riscurilor specifice, se asigură o zonă de protecţie sanitară faţă de locuinţe, arterele de circulaţie cu trafic intens, zonele urbane aglomerate, stabilită prin studii de impact asupra stării de sănătate a populaţiei. Fac excepţie unităţile cărora le este asigurată o zonă de protecţie de minimum 50 m faţă de locuinţe, artere de circulaţie cu trafic intens.
(2)Unităţilor sanitare cu servicii de spitalizare de zi, centrelor de sănătate, centrelor de sănătate multifuncţionale, creşelor, grădiniţelor, şcolilor li se asigură o zonă de protecţie sanitară faţă de clădirile de locuit din vecinătate de minimum 15 m sau stabilită prin studii de impact asupra stării de sănătate a populaţiei.

Art. 15
(1)În gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare, de cel mult echivalentul a 6 unităţi de vită mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 4 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci, calculate conform tabelului de conversie din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/669 al Comisiei din 28 aprilie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 în ceea ce priveşte modificarea şi conţinutul programelor de dezvoltare rurală, publicitatea pentru aceste programe şi ratele de conversie în unităţi vită mare se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligaţia respectării condiţiilor de biosecuritate.
(2)În gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă, adăposturile de animale de cel mult echivalentul a 10 unităţi de vită mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 7 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci, calculate conform tabelului de conversie din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/669 al Comisiei din 28 aprilie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 în ceea ce priveşte modificarea şi conţinutul programelor de dezvoltare rurală, publicitatea pentru aceste programe şi ratele de conversie în unităţi vită mare se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligaţia respectării condiţiilor de biosecuritate.
(3)În gospodăriile cu un număr de animale mai mare decât cel prevăzut la alin. (1) şi (2), adăposturile pentru creşterea animalelor se amplasează la distanţă de 50 m de cea mai apropiată locuinţă vecină şi sursă de apă destinată consumului uman.
(4)În mediul urban, prin hotărâri ale consiliilor locale sau prin studiu de impact asupra sănătăţii se pot stabili distanţe de protecţie sanitară mai mari decât cele specificate în prezentul ordin, în funcţie de specificul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.

Art. 16
(1)Dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se face în aşa fel încât în teritoriile protejate să se asigure şi să se respecte valorile-limită ale indicatorilor de zgomot, după cum urmează:
a)în perioada zilei, între orele 7,00-23,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depăşească la exteriorul locuinţei valoarea de 55 dB;
b)în perioada nopţii, între orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depăşească la exteriorul locuinţei valoarea de 45 dB;
c)50 dB pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate la exteriorul locuinţei pe perioada nopţii în vederea comparării rezultatului acestei măsurări cu valoarea-limită specificată la lit. b).
(2)În cazul în care un obiectiv se amplasează într-o zonă aflată în vecinătatea unui teritoriu protejat în care zgomotul exterior de fond anterior amplasării obiectivului nu depăşeşte 50 dB (A) în perioada zilei şi 40 dB (A) în perioada nopţii, atunci dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se face în aşa fel încât în teritoriile protejate să se asigure şi să se respecte valorile-limită ale indicatorilor de zgomot, după cum urmează:
a)în perioada zilei, între orele 7,00-23,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depăşească la exteriorul locuinţei valoarea de 50 dB;
b)în perioada nopţii, între orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depăşească la exteriorul locuinţei valoarea de 40 dB;
c)45 dB pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate pe perioada nopţii la exteriorul locuinţei în vederea comparării rezultatului acestei măsurări cu valoarea-limită specificată la lit. b).
(3)Sunt interzise amplasarea şi funcţionarea unităţilor cu capacitate mică de producţie, comerciale şi de prestări servicii specificate la art. 5 alin. (1) în interiorul teritoriilor protejate, cu excepţia zonelor de locuit.
(4)Amplasarea şi funcţionarea unităţilor cu capacitate mică de producţie, comerciale şi de prestări servicii specificate la art. 5 alin. (1), în interiorul zonelor de locuit, se fac în aşa fel încât zgomotul provenit de la activitatea acestora să nu conducă la depăşirea următoarelor valori-limită:
a)55 dB pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT), la exteriorul locuinţelor, în perioada zilei, între orele 7,00-23,00;
b)45 dB pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT), la exteriorul locuinţelor, în perioada nopţii, între orele 23,00-7,00;
c)50 dB pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate pe perioada nopţii la exteriorul locuinţei în vederea comparării acestei măsurări cu valoarea-limită specificată la lit. b).
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (3) sunt permise amplasarea şi funcţionarea unităţilor comerciale cu activitate de restaurant în parcuri, cu program de funcţionare în perioada zilei, între orele 7,00-23,00, dacă zgomotul provenit de la activitatea acestora nu conduce la depăşirea următoarelor valori-limită:
a)55 dB (A) pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT), la distanţa de 15 metri de perimetrul unităţii;
b)60 dB (A) pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate la distanţa de 15 metri de perimetrul unităţii, în vederea comparării rezultatului acestei măsurări cu valoarea-limită specificată la lit. a).
(6)În cazul diferitelor tipuri de unităţi cu capacitate mică de producţie şi de prestări servicii, precum şi al unităţilor comerciale, în special al acelora de tipul restaurantelor, barurilor, cluburilor, discotecilor etc., care, la data intrării în vigoare a prezentelor norme, îşi desfăşoară activitatea la parterul/subsolul clădirilor cu destinaţie de locuit, funcţionarea acestor unităţi se face astfel încât zgomotul provenit de la activitatea acestora să nu conducă la depăşirea următoarelor valori-limită, pentru oricare dintre locuinţele aflate atât în clădirea la parterul/subsolul căreia funcţionează respectiva unitate, cât şi în clădirile de locuit învecinate:
a)55 dB (A) pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT), la exteriorul locuinţei, în perioada zilei, între orele 7,00-23,00;
b)45 dB (A) pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT), la exteriorul locuinţei, în perioada nopţii, între orele 23,00-7,00;
c)35 dB (A) pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT), în interiorul locuinţei, în perioada zilei, între orele 7,00-23,00;
d)30 dB pentru nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT), în interiorul locuinţei, în perioada nopţii, între orele 23,00-7,00;
e)35 dB pentru nivelul de vârf, în cazul măsurării acustice efectuate pe perioada nopţii la interiorul locuinţei în vederea comparării rezultatului acestei măsurări cu valoarea-limită specificată la lit. d).
(7)Autorităţile publice care au în structurile proprii laboratoare de zgomot sau care au în atribuţii realizarea de măsurări acustice în exteriorul şi/sau în interiorul locuinţelor au obligaţia elaborării unor proceduri de măsurare a zgomotului care să respecte prevederile SR ISO 1996/1-08 şi SR ISO 1996/2-08.
(8)Ministerul Sănătăţii şi autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului vor prevedea în actele de reglementare pe care le vor emite măsurile tehnice şi/sau administrative necesare astfel încât amplasarea şi funcţionarea unităţilor cu capacitate mică de producţie, comerciale şi de prestări servicii, precum şi dimensionarea zonelor de protecţie sanitară să se realizeze cu respectarea alin. (1)-(6), după caz.

Art. 17
(1)Parametrii sanitari care trebuie să fie respectaţi la proiectarea şi execuţia locuinţelor sunt:
- suprafaţa minimă a unei camere = 12 mp;
- suprafaţa minimă a bucătăriei = 5 mp;
- înălţimea sub plafon = 2,55 m.
(2)Încăperile de locuit şi bucătăriile trebuie prevăzute cu deschideri directe către aer liber - uşi, ferestre, care să permită ventilaţia naturală.
(3)Iluminatul natural în camere şi bucătărie trebuie să permită desfăşurarea activităţilor zilnice fără a se recurge la lumina artificială.
(4)Ventilaţia naturală trebuie să prevină vicierea şi poluarea aerului interior prin asigurarea următorilor parametri:
- volumul minim de aer necesar unei persoane este de 30 mc;
- ventilaţia naturală în bucătărie, baie şi cămară trebuie asigurată prin prize de aer exterior, pentru evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural, şi prin păstrarea liberă a unui spaţiu de 1 cm sub uşile interioare;
- suprafaţa părţii mobile a ferestrei din încăperea de locuit trebuie să respecte proporţia minimă de 1/20 din suprafaţa podelei.
(5)Ghenele tehnice şi toboganul de deşeuri solide se izolează acustic şi se prevăd cu posibilităţi de acces pentru curăţare şi decontaminare periodică.
(6)Pereţii, planşeele şi puţul ascensorului trebuie izolate împotriva zgomotelor şi vibraţiilor.
(7)Sistemul de încălzire trebuie să asigure temperatura minimă de 20°C în camerele de locuit, cu diferenţe în funcţie de destinaţia încăperii:
a)baie şi W.C. - 22°C;
b)camera de zi - 22°C;
c)dormitoare - 20oC.

Art. 18
(1)Planificarea spaţiilor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să permită circulaţia comodă a copiilor, persoanelor în vârstă şi a celor cu dizabilităţi, prin culoare de minimum 1,20 m lărgime, să nu existe trepte inutile între camere, planuri înclinate, să fie iluminate suficient;
- să asigure separarea pe funcţiuni împotriva propagării zgomotelor, mirosurilor, vaporilor;
- să izoleze camerele de locuit de încăperile de serviciu, unde se pot produce zgomote, mirosuri, vapori;
- să permită deschiderea comodă a uşilor interioare.
(2)Băile şi W.C.-urile nu vor fi amplasate deasupra camerelor de locuit şi a bucătăriilor.
(3)Finisajele interioare şi dotările cu echipamente nu trebuie să creeze riscuri de accidente.
Art. 19
(1)Materialele folosite în construcţia, finisarea şi dotarea locuinţelor se aleg astfel încât să nu polueze aerul interior şi să asigure izolarea higrotermică şi acustică corespunzătoare.
(2)La proiectarea şi construcţia blocurilor de locuinţe se va ţine cont de orientarea camerelor faţă de punctele cardinale, de vânturile dominante, de curenţii locali de aer, care se produc în ansamblurile de construcţii înalte, şi de însorirea maximă din timpul verii.
(3)Se va realiza izolarea acustică a fiecărei camere faţă de camerele învecinate din aceeaşi locuinţă, faţă de locuinţele învecinate şi faţă de zgomotul produs de instalaţiile aferente locuinţei, clădirii sau spaţiilor învecinate cu altă destinaţie decât cea de locuit.
Art. 20
(1)[textul din Art. 20, alin. (1) din capitolul I a fost abrogat la 13-mar-2023 de Art. I, punctul 2. din Ordinul 562/2023]
(2)Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaţiei se realizează pentru proiectele supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pe baza memoriului de prezentare întocmit conform conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 5 la Metodologia de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului administraţiei şi internelor, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1.284/2010, a certificatului de urbanism emis în condiţiile legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi a planurilor-anexă la acesta, a unui raport privind calitatea factorilor de mediu posibil afectaţi, precum şi a altor documente/studii relevante.
(3)Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaţiei se realizează pentru activităţile existente în cadrul procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu pe baza fişei de prezentare şi declaraţiei întocmite de titularul activităţii în conformitate cu conţinutul-cadru din anexa nr. 2 la Procedura de emitere a autorizaţiei de mediu, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.798/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi a unui raport privind calitatea factorilor de mediu posibil afectaţi.
(4)Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaţiei se realizează pentru activităţile care intră sub incidenţa prevederilor legislaţiei privind emisiile industriale, în cadrul procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, pe baza documentaţiei întocmite în conformitate cu cerinţele art. 12 din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare.
(5)Concluziile evaluării impactului asupra stării de sănătate a populaţiei fac obiectul punctului de vedere al reprezentantului direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în a cărei rază de competenţă se află activitatea/proiectul în cadrul Comitetului de analiză tehnică şi sunt parte integrantă din punctul de vedere transmis autorităţii competente pentru protecţia mediului în cadrul procedurilor de reglementare specifice, atunci când activitatea/proiectul este supus(ă) unei astfel de proceduri conform legislaţiei din domeniul protecţiei mediului în vigoare. Concluziile vor fi integrate în actul de reglementare/decizia de respingere a solicitării de reglementare din punctul de vedere al protecţiei mediului.

(6)Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaţiei se realizează pentru unităţile prevăzute la art. 5 alin. (1)-(3), pentru orice situaţii specifice gospodăriilor care nu sunt reglementate la art. 15, precum şi pentru obiective şi/sau activităţi care nu sunt supuse prevederilor legislaţiei privind protecţia mediului, dacă direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti apreciază că produc riscuri asupra sănătăţii populaţiei.

(7)În cazul obiectivelor de interes naţional sau care pot determina poluare transfrontalieră, evaluarea impactului asupra sănătăţii populaţiei se face de către Institutul Naţional de Sănătate Publică prin structurile sale.

CAPITOLUL II:Norme de igienă referitoare la aprovizionarea cu apă a localităţilor
Art. 21
Sistemele de aprovizionare cu apă a localităţilor trebuie să fie autorizate şi să furnizeze apă potabilă în cantitatea necesară şi de o calitate care să respecte prevederile legale în vigoare, astfel încât să nu afecteze starea de sănătate a consumatorilor.
Art. 22
(1)Sursele de apă de suprafaţă sau subterane, folosite ca sursă pentru sistemele de aprovizionare cu apă a localităţilor, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- calitate corespunzătoare categoriei de folosinţă într-un procentaj de 95% din numărul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic;
- debitul necesar asigurării unei distribuţii continue, avându-se în vedere variabilităţile zilnice şi sezoniere ale cererilor de apă şi tendinţa de dezvoltare a localităţii: populaţie, edilitar, pentru următorii 5 ani.

(2)Distribuitorul/producătorul are sarcina de a asigura cantitatea minimă de apă necesară pe zi pentru un locuitor, care este de 50 I. Cantitatea este estimată numai pentru acoperirea necesarului fiziologic, igienei individuale şi preparării hranei.
(3)În situaţii de calamităţi naturale, autorităţile publice locale trebuie să asigure populaţiei care nu are acces la apă potabilă o cantitate minimă de 5 l/persoană/zi de apă potabilă.
Art. 23
(1)Sursa de apă folosită pentru aprovizionarea cu apă a localităţilor trebuie să fie protejată împotriva tuturor activităţilor poluatoare prin perimetre de protecţie sanitară şi prin controlul activităţilor poluante din teritoriul aferent, conform prevederilor legale în vigoare. Stabilirea perimetrelor de protecţie sanitară se face individualizat pentru fiecare sursă, pe baza studiului de specialitate, în conformitate cu standardele în vigoare şi cu legislaţia din domeniu în vigoare.
(2)Sursele de apă subterană, precum izvoare captate, drenuri sau foraje, trebuie să fie amplasate şi construite pe terenuri nepoluate agricol sau industrial, să fie protejate contra şiroirilor de ape şi împotriva inundaţiilor. Zona de extracţie trebuie să fie protejată sanitar, în conformitate cu normele speciale în vigoare, astfel încât să se prevină accesul public şi al animalelor. De asemenea, zona trebuie să fie prevăzută cu pantă de scurgere pentru prevenirea băltirii apei în sezoanele cu precipitaţii atmosferice.

(3)Sursele de apă de suprafaţă trebuie să fie protejate de activităţile poluatoare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(4)Administraţia locală sau administratorul sursei de apă va avertiza, în scris, proprietarii terenurilor pe care se află zonele de protecţie sanitară asupra restricţiilor de utilizare a acestora.
(5)În situaţia în care există obiective economico-sociale riverane sursei de suprafaţă sau sursa este folosită pentru o durată lungă de timp pentru un anumit scop şi astfel se creează imposibilitatea asigurării perimetrelor de protecţie sanitară, se admite reducerea acestora la regimul sever de protecţie sanitară şi se adaptează tehnologia de tratare a apei în consecinţă.
Art. 24
(1)Tehnologiile de tratare a apei trebuie proiectate, în funcţie de condiţiile specifice fiecărei surse, luându-se în considerare calitatea şi natura sursei. Obiectivul procedeelor de tratare trebuie să fie protecţia consumatorilor faţă de germeni patogeni şi substanţe chimice cu risc pentru sănătatea umană.
(2)Instalaţiile de tratare a apei de suprafaţă trebuie să parcurgă următoarele etape, după caz:
- îndepărtarea suspensiilor prezente în apă, prin sedimentare;
- folosirea unor substanţe cu rol de coagulanţi pentru conglomerarea suspensiilor, rămase după sedimentarea apei;
- filtrarea apei, prin care se reduc suspensiile foarte fine, conţinutul de germeni, dar şi o parte din substanţele organice din apă;
- dezinfecţia, prin care sunt distruşi germenii patogeni, iar cei saprofiţi sunt aduşi la condiţiile de potabilitate, conform legislaţiei în vigoare.
În funcţie de calitatea apei la sursă se vor introduce şi alte etape de tratare a apei, astfel încât să se asigure calitatea apei potabile conform prevederilor legale în vigoare.
(3)Treptele de tratare preliminare dezinfecţiei finale trebuie să producă o apă cu o turbiditate mai mică de 5 NTU pentru mediana valorilor înregistrate în 24 de ore şi nu mai mare de 1 NTU pentru o singură probă.
(4)Pentru coagulare se pot folosi numai substanţe (reactivi) care sunt avizate/notificate sanitar pentru acest scop.
(5)Procedeele de coagulare şi dezinfecţie a apei cu clor/substanţe clorigene trebuie proiectate în aşa fel încât să nu se formeze în apă compuşi care, prin natura chimică şi concentraţie, prezintă risc pentru sănătatea consumatorilor, prin efecte nocive de tip acut ori cronic sau prin cumulare în organism. Formarea trihalometanilor, în urma supraclorinării şi a reacţiei chimice cu acizii humici din apă, trebuie monitorizată, prin determinarea concentraţiei acestor compuşi, care trebuie să fie conformă legislaţiei în vigoare.
(6)Dezinfecţia finală a apei este obligatorie pentru toate instalaţiile de tratare a apei care produc apă potabilă furnizată prin sistem public de distribuţie, indiferent de numărul consumatorilor. Controlul substanţei dezinfectante reziduale se realizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(7)Pentru instalaţiile de tratare a apei care, până la intrarea în vigoare a prezentelor norme, nu au aplicat procedee de dezinfecţie a apei, se acordă un termen de 12 luni pentru conformarea la dispoziţiile alin. (6).
(8)Dezinfecţia chimică a apei se efectuează cu produse avizate/autorizate de Comisia Naţională pentru Produse Biocide, conform legislaţiei în vigoare. Tehnologia de tratare trebuie să fie proiectată în aşa fel încât să se asigure timp de contact între apă şi substanţa dezinfectantă de minimum 30 de minute. Eficienţa procesului de dezinfecţie trebuie să fie demonstrată prin respectarea valorilor concentraţiilor maxime admise (CMA) pentru parametri de calitate ai apei potabile reglementate de legislaţia în domeniu.
Art. 25
(1)Reţeaua de distribuţie a apei trebuie să asigure regimul continuu, cantitatea necesară şi să nu permită contaminarea exterioară.
(2)Proiectarea reţelelor de distribuţie trebuie să ţină seama de topografia, amplasarea şi mărimea localităţii.
(3)Rezervoarele de apă (îngropate sau aeriene) vor fi astfel proiectate şi realizate încât să nu permită contaminarea exterioară.
(4)În sistemele de aprovizionare cu apă potabilă se folosesc numai echipamente, produse, materiale, substanţe chimice sau amestecuri utilizate în contact cu apa potabilă avizate sanitar, conform prevederilor legale în vigoare.

(5)Localităţile trebuie să dispună de rezerve de apă potabilă pentru acoperirea minimului necesar pentru o perioadă de 12 ore de întrerupere a aprovizionării cu apă potabilă.
(6)Proiectarea instalaţiilor de tratare a apei, a rezervoarelor de înmagazinare şi a reţelelor de distribuţie trebuie să prevadă zone de protecţie sanitară cu regim sever delimitate conform normelor speciale în vigoare, precum şi posibilitatea de evacuare a apelor de spălare şi accesul pentru recoltarea de probe, în vederea efectuării monitorizării de control şi a celei de audit al calităţii apei potabile. Spălarea, curăţarea şi dezinfecţia periodică şi ori de câte ori este necesar a instalaţiilor de tratare, a rezervoarelor de înmagazinare şi a reţelei de distribuţie sunt obligatorii. Produsele utilizate pentru dezinfecţie trebuie să aibă aviz/autorizaţie emis/emisă de Comisia Naţională pentru Produse Biocide sau autorizaţie unională potrivit dispoziţiilor Regulamentului nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide şi să se utilizeze conform instrucţiunilor.

(7)Pentru construcţiile şi instalaţiile de distribuţie a apei potabile folosite pentru alimentarea cu apă a localităţilor se vor dimensiona şi institui zonele de protecţie sanitară conform normelor speciale.

Art. 26
(1)Exploatarea şi întreţinerea sistemelor de tratare, înmagazinare şi distribuţie a apei potabile şi controlul calităţii apei produse revin producătorilor/distribuitorilor de apă potabilă.
(2)Monitorizarea calităţii apei potabile va fi efectuată conform prevederilor legale în vigoare.
(3)Dispozitivele pentru apă potabilă de tip dozator, filtre, căni filtrante, răcitoare trebuie să fie avizate/notificate înaintea punerii pe piaţă, conform prevederilor legale în vigoare. Responsabilitatea întreţinerii şi igienizării acestora revine utilizatorului, respectiv distribuitorului în cazul celor din unităţile publice.
CAPITOLUL III:Norme de igienă pentru fântâni publice şi individuale folosite la aprovizionarea cu apă de băut
Art. 27
(1)Fântâna reprezintă o instalaţie locală de aprovizionare cu apă, individuală sau publică, instalaţie din care apa este consumată prin extracţie direct din sursă, aşa cum este definită la art. 2 lit. r) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare. Apa din fântână, pentru a fi folosită în scop potabil, trebuie să corespundă calitativ reglementărilor în vigoare pentru apa potabilă. În cazul fântânilor publice, administraţia publică locală este responsabilă pentru finanţarea monitorizării, asigurarea conformării la parametri de calitate şi pentru avertizarea populaţiei asupra calităţii apei.
(2)Fântâna trebuie amplasată şi construită astfel încât să fie protejată de orice sursă de poluare şi să asigure accesibilitatea consumatorilor. Amplasarea fântânilor publice şi a fântânilor individuale se face cu respectarea distanţei de cel puţin 10 m radial faţă de orice sursă posibilă de poluare: grajd, coteţe, platforme individuale de colectare a gunoiului de grajd, fose septice vidanjabile, latrine şi trebuie să se facă astfel încât să nu afecteze sănătatea populaţiei şi mediul. Adâncimea stratului de apă folosit nu trebuie să fie mai mică de 6 m. Pereţii fântânii trebuie astfel amenajaţi încât să prevină orice contaminare exterioară. Ei vor fi construiţi din material rezistent şi impermeabil: ciment, cărămidă sau piatră, tuburi din beton. Pereţii fântânii trebuie prevăzuţi cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o înălţime de 70-100 cm deasupra solului şi 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din materiale rezistente şi impermeabile, iar articularea cu pereţii fântânii trebuie făcută în mod etanş. Fântâna trebuie să aibă capac, iar deasupra ei, un acoperiş care să o protejeze împotriva precipitaţiilor atmosferice. Scoaterea apei din fântână trebuie să se facă printr-un sistem care să împiedice poluarea ei: găleată proprie sau pompă. În jurul fântânii trebuie să existe o zonă de protecţie de 1,5 m, amenajată în pantă, cimentată sau pavată, impermeabilizată contra infiltraţiilor şi împrejmuită pentru prevenirea accesului animalelor.

(3)Proiectarea, construcţia şi amenajarea fântânilor publice sau individuale trebuie efectuate în concordanţă cu condiţiile specifice locale şi cu principiile generale prevăzute la alineatele anterioare.
(4)Dezinfecţia fântânii se face cu substanţe dezinfectante care au aviz/autorizaţie emisă de Comisia Naţională pentru Produse Biocide. Calitatea apei după dezinfecţie trebuie să corespundă condiţiilor de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare.
(5)Substanţa clorigenă folosită pentru dezinfecţie trebuie să aibă specificat conţinutul în clor activ. Cantitatea de substanţă clorigenă folosită pentru dezinfecţia apei variază în funcţie de cantitatea de clor activ care trebuie realizat şi care depinde de gradul de poluare a fântânii.
(6)Pentru efectuarea dezinfecţiei se face calculul cu ajutorul următorilor parametri:
a)volumul apei din fântână: V = 3,14 r x r H, în care:
V = volumul apei în mc;
r = 1/2 din diametrul fântânii;
H = înălţimea coloanei de apă din fântână;
b)cantitatea de clor activ din substanţă: 25%, 20%, 15% etc.;
c)concentraţia de clor rezidual liber care trebuie obţinută.
Calcul:
Pentru 0,5 mg CI rezidual .................... l apă
X mg CI rezidual .................................. 1.000 l apă = 1 mc apă
X = 0,5 g clor rezidual/mc apă
100 g substanţă clorigenă ..................... 25 g clor activ
X ......................... 0,5 g clor activ
X = 0,5 x 100/25 = 2 g substanţa clorigenă/mc
Regulă generală: pentru obţinerea unei concentraţii de clor rezidual liber este nevoie de aproximativ 10 ori mai mult decât cantitatea calculată, deci: 2 g substanţă clorigenă/mc x 10 = 20 g/mc. Pentru a se obţine clor rezidual liber de 0,5 mg/l apă este nevoie de 20 g substanţă clorigenă 25% activă la 1 mc apă din fântână. Cantitatea de substanţă clorigenă 25% activă, necesară pentru 1 mc apă, se înmulţeşte cu volumul de apă din fântână.
CAPITOLUL IV:Norme de igienă referitoare la colectarea şi îndepărtarea apelor uzate şi a apelor meteorice
Art. 28
(1)Autorităţile publice locale şi operatorii economici vor asigura îndepărtarea şi epurarea apelor uzate şi apelor meteorice, astfel încât să nu se creeze disconfort şi îmbolnăvirea membrilor comunităţii.
(2)Apele uzate trebuie epurate în aşa fel încât să respecte prevederile legale specifice domeniului de gospodărire a apelor.

(3)La proiectarea staţiilor de epurare se va face şi studiul de impact asupra sănătăţii publice, în situaţia în care vor fi amplasate în intravilanul localităţii.

Art. 29
Îndepărtarea apelor uzate menajere industriale şi agrozootehnice se face numai prin reţeaua de canalizare a apelor uzate; în lipsa posibilităţii de racordare la sisteme publice de canalizare, unităţile sunt obligate să îşi prevadă instalaţii proprii pentru colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata în aşa fel încât să nu constituie un pericol pentru sănătate.

Art. 30
Este interzisă răspândirea neorganizată direct pe sol (curţi, grădini, străzi, locuri riverane ş.a.) sau în resursele de apă a apelor uzate menajere, fecaloid-menajere şi industriale. Este interzisă deversarea apelor uzate în zona de protecţie sanitară a surselor şi a instalaţiilor centrale de alimentare cu apă.

Art. 31
Apele uzate provenite de la unităţile sanitare, precum şi de la orice unităţi care, prin specificul lor, contaminează apele reziduale cu agenţi patogeni sau poluează cu substanţe chimice şi/sau radioactive se vor trata în incinta unităţilor respective, asigurându-se dezinfecţia şi decontaminarea, după caz, înainte de evacuarea în colectorul stradal.

Art. 32
Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice, în cazul în care localităţile sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor uzate. Aceste canale trebuie întreţinute permanent în bună stare de funcţionare, prin curăţarea şi repararea defecţiunilor.
Art. 33
[textul din Art. 33 din capitolul IV a fost abrogat la 21-aug-2018 de Art. I, punctul 26. din Ordinul 994/2018]
Art. 34
Fosele septice vidanjabile prin care sunt îndepărtate apele uzate menajere şi fecaloid-menajere provenite de la locuinţele neracordate la un sistem de canalizare se amplasează la cel puţin 10 m faţă de cea mai apropiată locuinţă şi sursă de apă.

Art. 35
Unităţile sunt obligate să îşi asigure W.C.-uri cu un număr de cabine corespunzător prevederilor standardelor şi normelor de proiectare.
CAPITOLUL V:Norme de igienă referitoare la colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide
Art. 36
(1)Autorităţile publice locale, operatorii economici şi asociaţiile de proprietari/locatari au obligaţia să asigure colectarea selectivă, îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide. Se interzice aruncarea deşeurilor solide în alte locuri decât cele amenajate special şi autorizate.
(2)La elaborarea regulamentelor de salubritate, primăriile au obligaţia să respecte normele sanitare şi să consulte direcţia de sănătate publică teritorială.
(3)Cetăţenii sunt obligaţi să respecte întocmai măsurile stabilite de primărie pentru asigurarea igienei publice şi salubrităţii localităţii, precum şi regulile elementare de igienă gospodăria sau locuinţa proprie, astfel încât să nu creeze disconfort vecinilor şi să nu constituie pericol pentru sănătatea publică a comunităţii.
Art. 37
(1)Colectarea la locul de producere (precolectarea primară) a depozitelor de deşeuri municipale se face în recipiente acoperite, dimensionate în funcţie de cantitatea produsă, de ritmul de evacuare şi de categoria în care se încadrează deşeurile menajere din locuinţă; deşeurile nu se colectează direct în recipient, ci într-un sac de polietilenă aflat în recipient şi care să aibă un volum puţin mai mare decât volumul recipientului. Precolectarea secundară, adică strângerea şi depozitarea provizorie a sacilor cu depozite de deşeuri municipale în punctele de precolectare organizată, se face în recipiente de culori diferite inscripţionate cu tipul deşeurilor, dimensionate corespunzător, acoperite, prevăzute cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire, uşor transportabile, concepute astfel încât să nu producă răniri în timpul manipulării şi să nu favorizeze maladiile asociate efortului fizic excesiv.

(2)Containerele vor fi concepute în aşa fel încât accesul la ele să fie rapid şi uşor, iar sistemul lor de acoperire să fie uşor de manevrat şi să asigure etanşeitatea. Recipientele vor fi menţinute în bună stare şi vor fi înlocuite imediat, la primele semne de pierdere a etanşeităţii. Ele vor fi amplasate în spaţii special amenajate, menţinute în condiţii salubre.
(3)Administraţia publică locală va asigura colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor menajere şi stradale. Este interzisă depozitarea deşeurilor după colectarea lor, direct pe sol, pe domeniul public sau privat.

Art. 38
Gestionarea deşeurilor municipale se realizează în conformitate cu prevederile specifice în vigoare. În contextul prezentelor norme, deşeurile se colectează astfel:
a)Deşeurile periculoase rezultate din asistenţa medicală acordată la domiciliul pacientului sau cele rezultate din activitatea medicală a cabinetelor medicale, amplasate în clădiri de locuit, urmează circuitul deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală, conform reglementărilor legale specifice. Persoanele care îşi administrează tratamente injectabile la domiciliu şi cadrele medicale care aplică tratamente la domiciliu sunt obligate să colecteze deşeurile periculoase rezultate, în recipiente adecvate (cutii din carton cu sac de plastic în interior, cutii din plastic rigid), pe care le vor depune la cabinetul medicului de familie sau la cea mai apropiată unitate sanitară de care aparţin, care este obligată să le primească în scopul eliminării lor finale.
b)Deşeurile nepericuloase asimilabile celor menajere rezultate atât din asistenţa medicală acordată la domiciliul pacientului, cât şi cele rezultate din activitatea cabinetelor medicale amplasate în clădirile de locuit urmează circuitul de evacuare a deşeurilor menajere.
c)Medicamentele expirate provenite de la populaţie vor fi depuse la farmacii, oficine locale de distribuţie sau drogherii apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare. Unităţile farmaceutice vor afişa la loc vizibil anunţul privind colectarea gratuită a medicamentelor expirate.
d)Deşeurile stradale se compun din: deşeuri rezultate din măturarea străzilor şi deşeuri municipale asimilabile celor menajere, precolectate în recipiente stradale. Deşeurile rezultate din măturarea străzilor conţin: materiale rezultate din abraziunea cauciucurilor şi a drumului, pământ, frunze şi alte detritusuri vegetale, resturi animale, nisip antiderapant şi pulberi sedimentate din atmosferă. Este posibil ca, în urma precolectării defectuoase a deşeurilor asimilabile cu cele menajere, produse pe stradă, o parte a acestora să intre în compoziţia deşeurilor de măturare; acest lucru trebuie evitat prin aplicarea corectă a reglementărilor privind precolectarea primară şi secundară a deşeurilor de către fiecare producător, persoană fizică sau juridică. Deşeurile asimilabile cu cele menajere se precolectează în recipiente stradale (coşuri, pubele, containere) asigurate de către primării. Aceste recipiente trebuie să fie în număr suficient, cu volume adecvate şi montate la distanţe optime; recipientele se golesc periodic, nu mai rar de o dată la două zile în perioada 1 aprilie-1 octombrie şi o dată la 3 zile în perioada 1 octombrie-1 aprilie. Deşeurile stradale urmează filiera de neutralizare a deşeurilor menajere.
e)Deşeurile zootehnice, rezultate din amenajări în gospodării particulare care nu se asimilează cu fermele zootehnice, se colectează pe platforme de colectare impermeabilizate, amplasate la minimum 10 metri de ferestrele locuinţelor şi sursele de apă în situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) şi (2) şi la 50 de metri în situaţia prevăzută la art. 15 alin. (3).

Art. 39
(1)Evacuarea deşeurilor menajere biodegradabile şi reziduale de la locurile de producere şi colectare la locul de neutralizare se face de preferinţă zilnic, fără a se depăşi următoarele termene maxime:
a)în perioada 1 aprilie-1 octombrie:
- zilnic, din zonele rezidenţiale şi de la unităţile de alimentaţie publică, unităţile sanitare cu paturi, grădiniţe şi creşe;
- la cel mult două zile, din celelalte zone.
b)în perioada 1 octombrie-1 aprilie:
- la cel mult 3 zile, din toate zonele.
(2)Evacuarea deşeurilor menajere biodegradabile «din poartă în poartă» se realizează o dată pe săptămână.

Art. 40
(1)Colectarea, transportul, stocarea temporară, tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase se realizează numai în condiţiile stabilite de legislaţia din domeniul protecţiei mediului în vigoare.
(2)Modul de colectare şi punctele autorizate pentru preluarea deşeurilor vor fi aduse la cunoştinţa populaţiei din fiecare unitate administrativ-teritorială.

Art. 41
Depozitele controlate de deşeuri periculoase şi nepericuloase, instalaţiile de tratare a deşeurilor şi instalaţiile de incinerare trebuie proiectate, construite şi administrate cu respectarea prevederilor legislaţiei pentru protecţia mediului şi a sănătăţii umane în vigoare. În acest scop se vor îndeplini următoarele condiţii:
a)amplasarea şi stabilirea zonei de protecţie sanitară se fac în urma studiilor de impact asupra mediului şi sănătăţii, în condiţiile prevederilor art. 11 şi 12; alegerea locului se face după studii geologice, hidrogeologice şi urbanistice;
b)la proiectare şi la funcţionare se vor prevedea şi respecta metode şi tehnici adecvate de acoperire şi asigurare a deşeurilor solide minerale; acoperirea şi asigurarea se fac zilnic;
c)în cursul operaţiunilor de depozitare, vehiculele de transport au acces numai pe drumurile interioare ale depozitului. Pentru a se evita contaminarea cu deşeuri a spaţiilor din afara zonei de depozitare, este necesară dotarea cu un echipament pentru spălarea anvelopelor vehiculelor care transportă deşeuri, amplasat între zona de depozitare şi drumul de ieşire din depozit;
d)în cursul exploatării depozitului se aplică măsuri de combatere a insectelor şi rozătoarelor (dezinsecţie şi deratizare);
e)organizarea tehnică a depozitului va respecta reglementările în vigoare pentru protecţia sănătăţii populaţiei, protecţia sănătăţii personalului şi protecţia mediului; se acordă atenţie deosebită împrejmuirii şi perdelelor de protecţie.

Art. 42
În instalaţiile de compostare a deşeurilor organice biodegradabile se va evita prezenţa substanţelor toxice care pot polua solul. În acest scop se asigură condiţii de colectare separată a acestui tip de deşeuri.
Gazele de fermentare şi apele exfiltrate, rezultate din procesul de compostare, se captează şi se dirijează spre instalaţii adecvate de tratare şi neutralizare.
Art. 43
Instalaţiile de incinerare a deşeurilor vor îndeplini următoarele condiţii:
a)amplasarea şi stabilirea zonei de protecţie se fac în urma studiilor de impact asupra mediului şi sănătăţii;
b)funcţionarea instalaţiilor de incinerare este condiţionată de:
(i)monitorizarea emisiilor de gaze reziduale în atmosferă;
(ii)monitorizarea imisiilor celor mai importanţi poluanţi specifici generaţi în cursul activităţii de incinerare a deşeurilor, la limita celor mai apropiate clădiri din vecinătatea obiectivului, inclusiv locuinţe;

Art. 44
Vehiculele pentru transportul deşeurilor solide trebuie să fie acoperite şi prevăzute cu dispozitive de golire automată a recipientelor de precolectare secundară şi să nu permită răspândirea conţinutului în cursul transportului. Ele vor fi întreţinute igienic şi dezinfectate periodic; în acest scop, compartimentul destinat deşeurilor va fi executat din materiale rezistente la solicitări mecanice şi agresiuni chimice.
Art. 45
Sistemul individual de îndepărtare şi neutralizare a deşeurilor menajere este permis numai în localităţi rurale, cu condiţia prevenirii dezvoltării insectelor şi rozătoarelor. Locul de amplasare a depozitelor de deşeuri menajere se va alege astfel încât să nu producă disconfort vecinilor, să nu impurifice sursele locale de apă şi să fie la cel puţin 10 m de ferestrele locuinţelor.
CAPITOLUL VI:Norme de igienă pentru unităţile de folosinţă publică
Art. 46
Prezentele norme de igienă se aplică categoriilor de instituţii publice centrale şi locale, instituţii sau unităţi economice, de alimentaţie publică, de turism, comerciale, culturale, sociale, de educaţie, sportive, colectivităţilor temporare de muncă sau de recreere, precum şi unităţilor în care se efectuează prestări de servicii pentru populaţie, denumite în continuare unităţi.
Art. 47
Unităţile vor fi racordate la sistemele publice de alimentare cu apă potabilă sau la surse proprii de apă care să corespundă condiţiilor de calitate pentru apa potabilă din legislaţia în vigoare. Acestea vor fi prevăzute cu instalaţii interioare de alimentare cu apă, în conformitate cu normativele de proiectare, execuţie şi exploatare.
Art. 48
Unităţile vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor uzate; în lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unităţile sunt obligate să îşi prevadă instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata astfel încât să nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.
Art. 49
Instalaţiile interioare de distribuţie a apei potabile şi de evacuare a apelor uzate, sifoanele de pardoseală, obiectele sanitare, precum W.C.-uri, pisoare, lavoare, băi, duşuri, vor fi menţinute în permanentă stare de funcţionare şi de curăţenie. În acest sens, conducerile unităţilor au următoarele obligaţii:
a)să asigure repararea imediată a oricăror defecţiuni apărute la instalaţiile de alimentare cu apă, de canalizare sau la obiectele sanitare existente;
b)să controleze starea de curăţenie din anexele şi din grupurile sanitare din unitate, asigurându-se spălarea şi dezinfecţia zilnică ori de câte ori este necesar a acestora;
c)să asigure materialele necesare igienei personale pentru utilizatorii grupurilor sanitare din unitate (hârtie igienică, săpun, mijloace de ştergere sau zvântare a mâinilor după spălare etc.); în grupurile sanitare comune nu se admite folosirea prosoapelor textile, ci se vor monta uscătoare cu aer cald sau distribuitoare pentru prosoape de unică folosinţă, din hârtie;
d)să asigure pentru personalul de îngrijire a grupurilor sanitare echipament de lucru de culoare diferită faţă de cel destinat altor activităţi.
Art. 50
Curăţarea, dezinfecţia, dezinsecţia, deratizarea, precolectarea şi evacuarea deşeurilor solide se vor face cu respectarea următoarelor condiţii:
a)Curăţarea şi dezinfecţia:
- pardoselile se curăţă cu ştergătorul umezit în produse de curăţare; dezinfecţia chimică se face numai dacă suprafeţele sunt vizibil murdărite cu sânge sau lichide biologice; măturatul uscat este interzis;
- covoarele şi mochetele se curăţă prin folosirea zilnică a aspiratorului de praf; aspiratorul de praf trebuie prevăzut cu două filtre, pentru împiedicarea diseminării prafului bacterian; covoarele şi mochetele se curăţă cu produse de curăţare, periodic sau când sunt vizibil murdare; măturatul uscat este interzis;
- pereţii şi pavimentele, dacă sunt finisate cu materiale lavabile, se curăţă cu produse de curăţare, periodic şi când sunt vizibil murdărite; în cazul finisajelor nelavabile, curăţarea se face cu aspiratorul de praf;
- mobila şi pervazurile se şterg de praf zilnic, cu material moale, impregnat, pentru a reţine praful; obiectele aflate la înălţime şi tapiţeria mobilei se vor curăţa zilnic cu aspiratorul de praf;
- W.C.-urile şi pisoarele se curăţă cu perie, produse de curăţare adecvate şi se dezinfectează; colacul de W.C. se şterge cu produse de curăţare; dezinfecţia chimică se va face când W.C.-ul a fost folosit de o persoană suferind de o boală diareică acută;
- cada de baie se spală cu produse de curăţare, urmată de dezinfecţie; operaţiunile se fac zilnic şi după fiecare client;
- cabina pentru duş, pereţii şi cada se curăţă cu produse de curăţare şi se dezinfectează; operaţiunile se fac zilnic şi după fiecare client; perdelele de la băi şi duşuri se spală o dată pe săptămână;
- chiuveta va avea suprafaţa intactă şi nu va fi prevăzută cu scurgător de lemn; nu se admit tuburi din cauciuc care să prelungească robinetele; chiuveta se curăţă şi se dezinfectează zilnic, inclusiv interiorul robinetului, folosind o perie subţire;
- săpunul şi dispozitivele pentru distribuirea săpunului: săpunul solid se păstrează uscat într-o savonieră care să permită scurgerea apei sau suspendat cu dispozitiv magnetic; este de preferat montarea distribuitoarelor de perete pentru săpun; savonierele şi distribuitoarele de perete se curăţă şi se clătesc cu apă fierbinte înainte de reumplere;
- alte obiecte, cum ar fi: telefonul, vazele de flori, scrumierele etc., se curăţă cu produse de curăţare, zilnic;
- echipamentele şi materialele de curăţenie: cârpele, bureţii, periile, ştergătoarele se spală zilnic cu produse de curăţare şi se clătesc cu apă fierbinte; se usucă şi se depozitează uscate.

b)Dezinsecţia periodică se va face la intervale prevăzute în metodologii, dar nu mai mari de 3 luni, iar deratizarea periodică se va face la intervale de maximum 6 luni; între operaţiunile periodice se vor aplica proceduri de dezinsecţie şi deratizare curente, de întreţinere, în funcţie de prezenţa vectorilor.
c)Colectarea deşeurilor solide în recipiente metalice sau în cutii, cu pungi din material plastic, închise etanş, şi evacuarea ritmică a acestora, cu spălarea şi dezinfectarea lor după golire.
d)Amenajarea de încăperi sau platforme impermeabilizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a deşeurilor solide, racordate la un hidrant şi la reţeaua de canalizare, pentru a putea fi curăţate la necesitate, precum şi pentru spălarea şi dezinfecţia recipientelor.
Art. 51
Unităţile vor fi dotate şi aprovizionate, după necesitate, cu utilaje şi materialele necesare pentru întreţinerea curăţeniei şi efectuarea operaţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare.
Art. 52
Instalaţiile de iluminat, încălzit şi ventilaţie, existente în dotarea unităţilor, vor fi menţinute în permanentă stare de funcţionare, revizuite periodic şi exploatate la parametrii la care au fost proiectate şi executate. Filtrele instalaţiilor de ventilaţie şi aer condiţionat trebuie păstrate curate şi uscate. Praful depus în canalele de ventilaţie se îndepărtează cu aspiratorul de praf. Calitatea aerului filtrat şi condiţionat va fi verificată cu regularitate.
Art. 53
În sălile unităţilor de cultură (teatre, cinematografe, cămine culturale, săli de spectacol şi altele asemenea) nu se va permite accesul unui număr de persoane mai mare decât capacitatea proiectată. În funcţie de cubaj şi de ventilaţie se va asigura un volum minim de aer de 30 mc/om/h.
Art. 54
În colectivităţile temporare (şantiere, campinguri, cabane), precum şi în unităţile de folosinţă publică se vor asigura condiţiile de igienă necesare pentru prevenirea îmbolnăvirilor, potrivit specificului unităţii.
Art. 55
În încăperile de dormit din colectivităţile temporare trebuie să se asigure o suprafaţă minimă şi un volum minim de 10 mp şi 27 mc pentru camerele cu un pat, câte 16 mp şi 43 mc pe cameră pentru încăperi cu două paturi, minimum 20 mp şi 54 mc pentru camere cu 3 paturi şi 26 mp şi 60 mc pentru camere cu 4 paturi.
Numărul maxim de persoane cazate nu va depăşi capacitatea proiectată.
Art. 56
Utilizarea paturilor suprapuse în dormitoare comune de şantier şi cabane turistice montane se admite, în mod excepţional, dacă se asigură un volum minim de aer de 12 mc/persoană.
Art. 57
Unităţile de cazare vor fi dotate cu inventarul moale şi lenjeria de pat necesare pentru persoanele cazate, asigurându-se primenirea acesteia, după cum urmează:
- schimbarea lenjeriei de pat ori de cate ori este nevoie, dar nu mai rar de 3 zile, în cazul în care a fost folosită de aceeaşi persoană;
- schimbarea lenjeriei de pat după fiecare persoană care părăseşte unitatea.
Materialul moale folosit de clienţi se colectează în saci de polietilenă şi va fi dezinfectat, chimic, termochimic sau termic în cursul procesului de spălare automată; dezinfecţia termică se realizează prin supunere timp de 10 minute la 70°C sau 1 minut la 80°C.
Art. 58
[textul din Art. 58 din capitolul VI a fost abrogat la 21-aug-2018 de Art. I, punctul 34. din Ordinul 994/2018]
Art. 59
Unităţile care deţin sau exploatează băi publice se vor îngriji de întreţinerea construcţiilor şi instalaţiilor aferente pentru ca acestea să funcţioneze, în permanenţă, la parametrii proiectaţi. Numărul minim de dotări sanitare din băile publice este următorul:

Numărul de W.C.-uri

Pisoare

Lavoare

1/75 (b)

1/50 (f)

1/75

1/100 (b)

1/100 (f)

Art. 60
Numărul maxim de persoane care pot utiliza simultan baia nu va depăşi capacitatea proiectată. Suprafaţa încăperilor cu căzi individuale va fi de minimum 6 mp; cabina de duş va avea minimum 3 mp.
Art. 61
Unităţile care asigură servicii de igienă personală şi de întreţinere: baie, saună, bazin, masaj uscat şi subacvatic, gimnastică etc. trebuie supuse procedeelor de curăţare şi dezinfecţie, descrise la art. 50. Bazinele de îmbăiere sau pentru proceduri vor îndeplini condiţiile prevăzute pentru bazinele de înot. Materialul moale folosit pentru proceduri se schimbă după fiecare client cu materiale curate şi dezinfectate; materialele folosite se vor curăţa şi dezinfecta în condiţiile art. 57.
Art. 62
[textul din Art. 62 din capitolul VI a fost abrogat la 21-aug-2018 de Art. I, punctul 34. din Ordinul 994/2018]
Art. 63
[textul din Art. 63 din capitolul VI a fost abrogat la 21-aug-2018 de Art. I, punctul 34. din Ordinul 994/2018]
Art. 64
[textul din Art. 64 din capitolul VI a fost abrogat la 21-aug-2018 de Art. I, punctul 34. din Ordinul 994/2018]
Art. 65
[textul din Art. 65 din capitolul VI a fost abrogat la 21-aug-2018 de Art. I, punctul 34. din Ordinul 994/2018]
Art. 66
[textul din Art. 66 din capitolul VI a fost abrogat la 21-aug-2018 de Art. I, punctul 34. din Ordinul 994/2018]
Art. 67
[textul din Art. 67 din capitolul VI a fost abrogat la 21-aug-2018 de Art. I, punctul 34. din Ordinul 994/2018]
Art. 68
[textul din Art. 68 din capitolul VI a fost abrogat la 21-aug-2018 de Art. I, punctul 34. din Ordinul 994/2018]
Art. 69
[textul din Art. 69 din capitolul VI a fost abrogat la 21-aug-2018 de Art. I, punctul 34. din Ordinul 994/2018]
Art. 70
[textul din Art. 70 din capitolul VI a fost abrogat la 21-aug-2018 de Art. I, punctul 34. din Ordinul 994/2018]
Art. 71
[textul din Art. 71 din capitolul VI a fost abrogat la 21-aug-2018 de Art. I, punctul 34. din Ordinul 994/2018]
Art. 72
[textul din Art. 72 din capitolul VI a fost abrogat la 21-aug-2018 de Art. I, punctul 34. din Ordinul 994/2018]
Art. 73
[textul din Art. 73 din capitolul VI a fost abrogat la 21-aug-2018 de Art. I, punctul 34. din Ordinul 994/2018]
Art. 74
[textul din Art. 74 din capitolul VI a fost abrogat la 21-aug-2018 de Art. I, punctul 34. din Ordinul 994/2018]
Art. 75
Pentru campinguri, densitatea optimă este de 50 mp teren/persoană. În fiecare camping se amenajează oficii prevăzute cu apă rece, apă caldă necesară spălării vaselor şi grupuri sanitare cu următoarele dotări:

Numărul de WC-uri

Pisoare

Lavoare

Duşuri

1/30 (b)

1/20 (f)

1/30

1/30 (b)

1/30 (f)

1/30 (b)

1/30 (f)

CAPITOLUL VII:Norme privind produsele biocide şi produsele de protecţia plantelor utilizate de către populaţie
Art. 76
(1)În acţiunile de combatere se utilizează numai:
a)produse biocide care deţin acte administrative eliberate de Comisia Naţională pentru Produsele Biocide şi cuprinse în lista publicată de Ministerul Sănătăţii, actualizată periodic. Produsele aprobate pentru plasare pe piaţă la o dată ulterioară publicării listei se pot utiliza pe baza actului administrativ eliberat de Comisia Naţională pentru Produsele Biocide;
b)produsele de protecţia plantelor (pesticide agricole) omologate de Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţia Plantelor.
(2)Acţiunile de combatere pot fi efectuate de unităţi prestatoare de servicii de dezinsecţie şi deratizare.
Art. 77
(1)Produsele biocide care intră sub incidenţa prevederilor art. 19 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 pot fi utilizate şi comercializate numai de către personal profesional instruit.
(2)Pesticidele agricole pot fi comercializate către utilizatorii amatori, cu respectarea prevederilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Serviciile profesionale de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie se realizează numai cu lucrători care deţin certificate de absolvire emise în temeiul Ordinului ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei nr. 2.209/4.469/2022 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea şi certificarea instruirii profesionale a personalului privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă.

Art. 78
Utilizarea pesticidelor în combaterea artropodelor şi a rozătoarelor, vectoare de maladii transmisibile şi/sau generatoare de disconfort, se va face în aşa fel încât să nu fie afectată starea de sănătate a populaţiei prin efectul toxic al acestor produse.
Art. 79
(1)Comercializarea produselor de protecţia plantelor se poate face numai dacă aceasta este cuprinsă în obiectul de activitate al unităţii comerciale.
(2)Comercializarea către populaţie a produselor de protecţia plantelor şi produselor biocide se permite numai dacă autorizaţia lor a fost emisă şi în acest scop.

(3)Distribuitorii care comercializează produse de protecţia plantelor către utilizatorii amatori trebuie să furnizeze informaţii despre pericole, expunere, condiţii de depozitare, reguli pentru manipularea şi aplicarea în siguranţă, precum şi pentru evacuarea deşeurilor.

Art. 80
(1)Dimensiunea ambalajelor în care sunt livrate produsele de protecţia plantelor destinate utilizatorilor amatori este limitată la o capacitate maximă, necesară folosirii timp de unul sau două sezoane pentru o grădină obişnuită.

(2)Baza de calcul pentru dimensiunea maximă a ambalajelor produselor destinate utilizatorilor amatori este următoarea:
a)tratamentul unei suprafeţe de 500 m2; sau
b)cea mai mică rată de aplicare pentru utilizarea preconizată.
(3)Este interzisă utilizarea ambalajelor pentru produse pesticide în alte scopuri decât cele pentru care au fost destinate.
(4)Ambalajele pesticidelor trebuie să fie prevăzute cu sisteme de închidere etanşe astfel încât să nu existe pierdere de conţinut, să fie solide şi rezistente şi confecţionate din materiale care nu se deteriorează atunci când intră în contact cu conţinutul.
Art. 81
(1)În cazul pesticidelor gata de folosire (precum lichidele pulverizabile), destinate utilizatorilor amatori, sistemul de aplicare a dozei trebuie să fie proiectat astfel încât să nu prezinte risc pentru sănătate, atunci când este folosit corect şi în scopul preconizat.
(2)Pentru produsele de protecţia plantelor destinate utilizatorilor amatori care necesită diluare înainte de aplicare, trebuie ca sistemul de măsurare a dozei să aibă o eroare până la ± 10%.

Art. 82
(1)Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, primăriile şi operatorii economici au obligaţia de a organiza şi desfăşura acţiuni de combatere a artropodelor şi rozătoarelor vectoare de maladii transmisibile şi/sau generatoare de disconfort, la solicitarea şi cu îndrumarea tehnică de specialitate a direcţiilor de sănătate publică teritoriale.
(2)Cetăţenii cu gospodării individuale şi asociaţiile de locatari au obligaţia de a asigura combaterea şi stingerea focarelor de artropode şi rozătoare vectoare de maladii transmisibile şi/sau generatoare de disconfort din gospodăria proprie sau din spaţiile pe care le deţin.
(3)Direcţiile de sănătate publică şi cele de control în sănătate publică teritoriale au obligaţia informării populaţiei cu privire la existenţa în teritoriu a vectorilor care prezintă un risc pentru sănătate sau care produc un disconfort deosebit şi cu privire la păsurile de combatere ce trebuie luate împotriva acestora. În atingerea acestui scop, membrii comunităţii se pot adresa direcţiilor de sănătate publică teritoriale pentru obţinerea informaţiilor adecvate.
(4)Consiliile locale şi primăriile au obligaţia de a comunica cetăţenilor măsurile întreprinse în vederea combaterii artropodelor şi a rozătoarelor.
Art. 83
(1)Unităţile prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare sunt obligate să asigure informarea populaţiei cu privire la acţiunile desfăşurate, data efectuării lucrărilor, produsele biocide utilizate, concentraţia soluţiei, perioada cât este interzis accesul populaţiei în zona tratată, măsurile de prim ajutor recomandate de producători.
(2)Unităţile prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare iau măsurile necesare astfel încât depozitarea produselor biocide să se realizeze cu respectarea următoarelor prevederi generale:
a)păstrarea produselor biocide se face în spaţii special amenajate, separate de locuinţă, cu pavimente netede, lavabile, confecţionate din materiale neabsorbante, care să poată fi uşor spălate şi curăţate, pe rafturi sau grătare, lavabile, confecţionate din material neabsorbant, care să poată fi uşor spălate şi curăţate, ferite de razele solare şi de surse directe de căldură şi îngheţ, dotate cu ventilaţie naturală şi/sau artificială, sursă de apă potabilă şi trusă sanitară de prim ajutor;
b)spaţiul de depozitare pentru produse biocide nu poate să fie amplasat în clădiri de locuit;
c)deţinerea de vestiare pentru personal şi grup sanitar.
(3)Este interzisă deversarea în sistemul de canalizare a produselor biocide cu termenul de valabilitate expirat, a produselor rezultate în urma spălării ustensilelor după fiecare procedură de deratizare/dezinsecţie/dezinfecţie; eliminarea acestora se face doar de firme de transport şi neutralizare deşeuri periculoase.
(4)Este interzisă utilizarea produselor biocide fără etichetă în limba română, cu termen de valabilitate expirat, a celor cu eticheta deteriorată sau care prezintă modificări ale proprietăţilor (depuneri, culoare modificată etc.).
(5)Este interzisă utilizarea produselor biocide pentru altă arie de aplicare sau prin altă metodă decât cele specificate în actul administrativ de plasare pe piaţă.
(6)Evidenţa stocurilor de produse biocide se asigură prin fişe de magazie din care rezultă data achiziţionării şi numărul actului însoţitor, numărul lotului şi data expirării, cantitatea eliberată pentru fiecare procedură.
(7)Unităţile prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare sunt obligate să deţină contracte cu firme de transport şi neutralizare deşeuri periculoase.
(8)Unităţile prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare sunt obligate să deţină un registru în care se vor înscrie toate procedurile efectuate, după cum urmează:
a)data realizării procedurii;
b)numele beneficiarului;
c)tipul procedurii (deratizare, dezinfecţie, dezinsecţie);
d)denumirea produsului biocid utilizat şi numărul actului administrativ de plasare pe piaţă, lotul;
e)cantitatea utilizată şi concentraţia de lucru;
f)numărul procesului verbal de recepţie a serviciilor;
g)numele lucrătorilor care au efectuat procedurile.
(9)Unităţile prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare trebuie să asigure utilaje şi instalaţii corespunzătoare, echipament de protecţie adecvată, necesar pentru prevenirea pericolului de intoxicare a lucrătorului, precum şi pentru prevenirea poluării factorilor de mediu.

Art. 831
(1)Unităţile prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare sunt obligate să întocmească şi să actualizeze permanent proceduri operaţionale de lucru specifice, pe domenii de activitate şi tipuri de unităţi, cu includerea modului de utilizare a produselor biocide, conform actelor administrative de plasare pe piaţă şi ţinând cont de informaţiile specifice din fişele cu date de securitate ale produselor biocide.
(2)Personalul din cadrul unităţilor prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare va fi instruit, sub semnătură, privind procedurile operaţionale de lucru, semestrial sau la schimbarea produselor biocide.
Art. 832
(1)Prestarea de servicii de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie se finalizează cu un proces-verbal de recepţie servicii care trebuie să includă cel puţin:
a)datele de contact ale unităţii prestatoare de servicii de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie;
b)datele de contact ale beneficiarului unde se efectuează procedura;
c)procedura efectuată: deratizare, dezinfecţie, dezinsecţie;
d)data şi ora realizării procedurii;
e)contractul sau alt document prin care s-a solicitat efectuarea procedurii;
f)produsul biocid utilizat, numărul actului administrativ de plasare pe piaţă, lotul;
g)modul de aplicare a produsului biocid;
h)concentraţia soluţiei de lucru şi timpul de contact;
i)spaţiile în care au fost efectuate procedurile, suprafaţa tratată şi cantitatea de produs biocid utilizată/suprafaţă;
j)măsuri impuse după efectuarea procedurii, prezentate detaliat, în vederea prevenirii producerii de îmbolnăviri şi/sau intoxicaţii (de exemplu, durata cât spaţiul va fi închis, necesitatea aerisirii spaţiului, curăţarea suprafeţelor, utilizarea echipamentului de personalul care întreţine curăţenia).
(2)Procesul-verbal semnat de unitatea prestatoare de servicii şi beneficiar se întocmeşte în două exemplare, unul pentru unitatea prestatoare de servicii, iar unul se înmânează beneficiarului, împreună cu actele administrative de plasare pe piaţă a produselor biocide utilizate şi fişele cu datele de securitate ale produselor biocide.
Art. 833
(1)Produsele biocide se folosesc de către unităţile prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare numai în scopul pentru care au fost avizate/autorizate, cu respectarea indicaţiilor de utilizare, precum şi a recomandărilor şi restricţiilor privind protecţia sănătăţii şi a factorilor de mediu.
(2)Sunt interzise amestecarea, în cadrul aceleiaşi proceduri, a produselor biocide, precum şi utilizarea succesivă a două tipuri de produse biocide diferite.
(3)Personalul care efectuează servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare trebuie să ţină cont de frazele de pericol şi frazele de precauţie stabilite în conformitate cu partea 2 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, astfel cum sunt precizate în actele administrative de plasare pe piaţă.
(4)Pe recipientul produsului biocid se notează data şi ora deschiderii, precum şi data-limită până la care produsul biocid poate fi utilizat, în conformitate cu recomandările producătorului.
(5)După utilizarea produselor biocide este interzisă refolosirea recipientelor.
Art. 834
Criterii pentru alegerea corectă a produselor biocide în vederea realizării procedurilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare:
a)spectrul de activitate adaptat procedurilor fixate;
b)timpul de acţiune;
c)produsele biocide să fie compatibile cu materialele pe care se vor utiliza.
Art. 835
Distribuitorii produselor biocide trebuie să pună la dispoziţia firmelor prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare atât actele administrative de plasare pe piaţă, cât şi fişele cu datele de securitate ale produselor biocide.
Art. 836
(1)Unităţile prestatoare de servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare care îşi desfăşoară activitatea în alt judeţ decât cel pentru care deţin certificarea conformităţii cu normele de igienă şi sănătate publică vor înştiinţa în prealabil direcţia de sănătate publică din judeţul pe teritoriul căruia urmează să se efectueze acţiunea.
(2)Dacă serviciile de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie se realizează în unităţi de învăţământ, se impune stabilirea unui termen de minimum 24 de ore între efectuarea procedurii şi reluarea cursurilor sau realizarea acestor proceduri la sfârşitul săptămânii, iar unitatea de prestări servicii informează direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti cu minimum 24 de ore înainte de începerea procedurii, cu menţionarea produselor biocide care se vor utiliza.
(3)La data încetării activităţii, în termen de 10 zile, unitatea de prestări servicii de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare va întocmi un inventar al stocurilor rămase nefolosite, care vor fi înaintate către direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti cu asumarea de termene de redistribuire sau de neutralizare a produselor biocide, şi va prezenta documentele aferente.

CAPITOLUL IX:Norme igienico-sanitare în domeniul funcţionării şi exploatării piscinelor de uz public
Art. 98
Protejarea sănătăţii utilizatorilor unei piscine se asigură prin:
a)filtrarea şi dezinfecţia apei din piscină, cu scopul îndepărtării particulelor, poluanţilor, microorganismelor şi altora;
b)utilizarea echipamentelor specifice pentru distribuţia eficientă a dezinfectatului în bazin şi îndepărtarea apei contaminate;
c)curăţarea bazinului pentru eliminarea biofilmului de pe suprafeţe, a sedimentelor depuse pe fundul bazinului, precum şi a particulelor absorbite de filtre;
d)ventilarea corespunzătoare a piscinelor acoperite, pentru îndepărtarea, în principal, a produşilor secundari volatili de dezinfecţie şi reducerea nivelului de radon.
Art. 99
În vederea asigurării condiţiilor igienico-sanitare, în piscine se vor respecta următoarele cerinţe:
a)circuitul utilizatorilor cu picioare desculţe sau în papuci de baie va fi delimitat de celelalte căi de circulaţie de tip «încălţat»;
b)pentru piscinele de uz public, accesul utilizatorilor către suprafaţa adiacentă bazinului se face obligatoriu prin trecerea prin pediluviu, duşuri pentru picioare sau orice alt sistem care asigură condiţii similare de dezinfecţie a picioarelor. Condiţiile minime care trebuie îndeplinite pentru această trecere sunt următoarele:
(i)să fie concepută astfel încât să nu poate fi evitată de utilizatori la intrarea acestora în suprafaţa adiacentă/sala bazinului;
(ii)să fie alimentată cu apă potrivit prevederilor legale în vigoare şi cu un nivel al clorului rezidual liber de 2 mg/l.
Art. 100
În vederea asigurării condiţiilor funcţionale pentru siguranţa utilizatorilor în piscine este necesară îndeplinirea, cel puţin, a următoarelor cerinţe:
a)finisajul suprafeţei adiacente bazinului este tip pardoseală antiderapantă;
b)accesul sau ieşirea din bazinele cu adâncimea de peste 60 cm se efectuează prin intermediul unor trepte/scări din beton, zidărie sau metalice, antiderapante, fixe sau detaşabile, prevăzute cu balustradă/balustrade solidă/solide fixată/fixate în structura bazinului sau a suprafeţei adiacente acestuia; numărul treptelor/scărilor se stabileşte în funcţie de mărimea şi tipul bazinului. Scările vor avea profiluri rotunjite şi forma adaptată folosirii fără risc de accidentare;
c)marginea bazinului se prevede cu un sistem de care utilizatorii să se poată prinde, realizat în conformitate cu reglementările tehnice, în funcţie de tipul bazinului;
d)prevederea treptei de odihnă, realizată în conformitate cu reglementările tehnice în pereţii bazinului, şi care este în funcţie de adâncimea apei din bazin;
e)marcarea vizibilă a adâncimii bazinului, realizată pe marginile acestuia, cel puţin în următoarele puncte: la intrarea în bazin, în locurile corespunzătoare adâncimilor minime şi maxime, în zonele în care adâncimea creşte brusc peste 1,5 m şi la mijlocul bazinului, pentru bazinele cu fund plat sau pantă constantă;
f)realizarea de finisaje interioare care să asigure izolaţia termică, precum şi tratarea suprafeţelor cu substanţe antifungice în cazul piscinelor acoperite;
g)respectarea reglementărilor tehnice referitoare la condiţiile termohigrometrice, iluminat, acustice şi de ventilare, în vigoare la data realizării piscinelor.
Art. 101
(1)În scopul asigurării condiţiilor de igienă şi funcţionalitate ale piscinei, proprietarul/administratorul acesteia numeşte un responsabil de piscină sau, în caz contrar, îndeplineşte atribuţiile şi responsabilităţile acestuia.
(2)Responsabilul de piscină are, în condiţiile prezentelor norme, cel puţin următoarele obligaţii:
a)asigură buna funcţionare a piscinei;
b)asigură respectarea cerinţelor igienice şi ambientale în interiorul piscinei, precum şi calitatea fizico-chimică şi microbiologică a apei din bazin;
c)întocmeşte planul de supraveghere şi control intern privind funcţionarea piscinei, în care se prevăd cel puţin următoarele:
(i)descrierea sistemului funcţional al piscinei cu includerea cerinţelor prevăzute la art. 98;
(ii)programul de monitorizare şi întreţinere a sistemului de la pct. (i);
(iii)procedurile de operare în condiţii normale de funcţionare, cu includerea cerinţelor prevăzute la art. 108-111;
(iv)procedurile de operare în caz de incidente specifice sau poluări accidentale care pot să modifice calitatea apei;
(v)planul general de urgenţă şi procedura de evacuare;
d)supraveghează respectarea de către utilizatori a măsurilor de igienă prevăzute la art. 114 şi 115;
e)urmăreşte, potrivit programului stabilit pentru supraveghere şi control intern, realizarea în toate spaţiile piscinei a activităţilor de curăţenie zilnică şi dezinfecţie, gestionarea deşeurilor şi altele asemenea, cu respectarea prevederilor art. 47-52;
f)asigură completarea zilnică a registrului prevăzut la art. 106.
Art. 102
(1)Bazinele de înot/Piscinele pot fi umplute cu apă potabilă sau cu apă de mare. În cazul în care apa de umplere se obţine local din alte surse decât de la reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă, aceasta trebuie să fie conformă cu prevederile legale din domeniu.
(2)Piscinele acoperite sau descoperite, precum şi piscinele care folosesc apă de mare se dotează cu sisteme de filtrare şi dezinfecţie a apei, astfel încât calitatea apei să se încadreze în valorile maxime admise prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 546/2008 privind gestionarea calităţii apei de îmbăiere, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 103
Parametrii fizico-chimici de evaluare a calităţii apei din bazinele de înot/piscine trebuie să îndeplinească cel puţin cerinţele prevăzute în standardele SR EN 15288-1, SR EN 15288-2 şi SR EN 13451-1, aprobate conform dispoziţiilor Legii nr. 163/2015 privind standardizarea naţională, după cum urmează:
a)limpezimea - testată cu un disc negru, de 15 cm pe fond alb, care trebuie să fie vizibil în punctul cel mai adânc al bazinului;
b)concentraţia clorului rezidual liber - care trebuie să fie cuprins între 0,5 mg/l şi 1 mg/l în cazul celor acoperite, respectiv între 0,5 mg/l şi 1,5 mg/l în cazul celor descoperite, pentru bazinele de înot şi piscinele la care dezinfecţia se face exclusiv prin clorinare. Orice altă metodă sau combinaţie de metode de tratare este permisă în măsura în care parametrii de dezinfecţie sunt măsurabili şi controlabili, iar apa respectă cerinţele din anexa nr. 1 la prezentele norme;
c)pH-ul apei - care trebuie să se situeze între 7,2 şi 7,8;
d)temperatura apei pentru îmbăiere - care trebuie să se situeze între 24°-32°C. În acest caz, piscinele vor fi prevăzute cu instalaţii de încălzire a apei, în vederea evitării utilizării apei cu o temperatură sub 24°C.
Art. 104
Substanţele/Produsele chimice folosite ca dezinfectante pentru apa de îmbăiere din bazine, precum şi pentru operaţiunile de tratare, curăţenie şi dezinfecţie a suprafeţelor şi grupurilor sanitare trebuie să fie avizate/autorizate de Comisia Naţională pentru Produse Biocide, conform Hotărârii Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 105
(1)Pentru evaluarea calităţii apei din bazin, determinarea dezinfectantului rezidual se realizează astfel:
a)zilnic, înainte de utilizarea bazinului;
b)la un interval de 3 ore, în cazul în care dezinfecţia apei se realizează manual;
c)în mod continuu, în cazul în care dezinfecţia apei se realizează automat, caz în care se efectuează, pentru siguranţă, şi determinări manuale, cel puţin trei pe zi.
(2)Responsabilitatea efectuării determinărilor fizico-chimice revine responsabilului piscinei.
(3)Temperatura şi pH-ul apei din bazine se măsoară şi se înregistrează zilnic, cu următoarea frecvenţă:
a)cu o oră înainte de deschiderea piscinei; şi
b)la fiecare trei ore pe toată durata programului de funcţionare.
(4)Responsabilul de piscină este obligat să realizeze monitorizarea calităţii apei de îmbăiere cu frecvenţa prevăzută în anexa nr. 1 la prezentele norme.
Art. 106
Responsabilul de piscină trebuie să deţină registre în care să înscrie rezultatele buletinelor de analiză a apei, concentraţiile dezinfectantului din apă, valorile pH-ului şi temperatura apei, periodicitatea de primenire a apei şi de dezinfecţie a bazinelor, precum şi modalitatea de dezinfecţie a bazinelor, inclusiv substanţele dezinfectante folosite.
Art. 107
Pentru a permite curăţarea corespunzătoare şi dezinfecţia întregii suprafeţe a bazinului este necesară golirea completă, cel puţin o dată pe an şi, obligatoriu, înainte de fiecare început de sezon, în cazul funcţionării sezoniere, pentru bazinele cu sisteme de recirculare a apei.
Art. 108
(1)Toate piscinele de uz public alimentate cu apă potabilă trebuie prevăzute cu sisteme de recirculare şi tratare a apei.
(2)Instalaţia de recirculare şi filtrare este dimensionată astfel încât să asigure câte o recirculare a întregului volum de apă în:
a)30 min., în cazul bazinelor puţin adânci rezervate copiilor (sub 0,6 m);
b)1 h şi 30 min., în cazul bazinelor sau părţilor de bazin cu adâncime până la 1,35 m;
c)4 h, în cazul bazinelor sau părţilor de bazine cu adâncime mai mare sau egală cu 1,35 m;
d)8 h în cazul bazinelor pentru sărituri sau scufundări.
(3)În cazul recirculării apei, 1/10-1/15 din volumul apei din bazin se înlocuieşte zilnic cu apă potabilă sau cu o cantitate corespunzătoare de 30 l pentru fiecare utilizator al bazinului din ziua respectivă.
Art. 109
Pentru bazinele fără recirculare, dar cu primenire continuă a apei, apa se va schimba zilnic cel puţin 1/3 din volumul apei din bazin şi se va asigura golirea, spălarea şi dezinfecţia acestuia la cel mult 3 zile.
Art. 110
Pentru bazinele fără recircularea apei şi fără posibilităţi de primenire continuă a apei se vor asigura golirea, spălarea şi dezinfecţia zilnică a bazinului şi umplerea cu apă la calitatea prevăzută în tabelul din anexa nr. 1 la prezentele norme.
Art. 111
Pentru situaţia prevăzută la art. 107, golirea completă, spălarea şi dezinfecţia pereţilor şi fundului bazinului se realizează o dată pe an, precum şi ori de câte ori apar poluări accidentale care modifică calitatea microbiologică a apei. Dezinfecţia bazinelor se realizează după spălare cu jet de apă şi curăţare mecanică, prin ştergerea pereţilor şi fundului bazinului cu bureţi îmbibaţi în soluţie dezinfectantă.
Art. 112
Piscinele se dotează, obligatoriu, cu: vestiare, grupuri sanitare şi duşuri, separate pentru femei şi bărbaţi. Numărul minim de dotări sanitare este:

Numărul de WC-uri

Pisoare

Lavoare

Duşuri

1/75 (b)

1/50 (f)

1/75

1/100 (b)

1/100 (f)

1/50 (b)

1/50 (f)

Art. 113
Regulamentul privind utilizarea piscinelor şi măsurile de igienă se afişează într-un loc vizibil şi accesibil utilizatorilor, la intrarea în piscină. În perioada de utilizare a piscinei nu se va depăşi numărul maxim de persoane aflate simultan în piscină/bazin, astfel cum este prevăzut prin proiect. Numărul maxim de utilizatori se menţionează în regulamentul de utilizare a piscinei.
Art. 114
Accesul persoanelor în bazin este permis numai după ce, în prealabil, au făcut duş şi au trecut cu picioarele prin pediluviu/duşul pentru picioare.
Art. 115
Accesul în piscine al persoanelor purtătoare de boli transmisibile, plăgi deschise, dermite sau dermatoze este interzis. Această cerinţă va fi menţionată în regulamentul prevăzut la art. 113.

CAPITOLUL X:Norme privind procedurile de deratizare şi dezinsecţie, precum şi procedurile de tratament prin fumigare cu produse biocide care fac parte din tipurile de produse 14 (prescurtat TP 14) şi 18 (prescurtat TP 18), prevăzute în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012
Art. 116
Utilizarea produselor biocide TP 14 şi TP 18 respectă condiţiile prevăzute în actul administrativ de plasare pe piaţă referitoare la:
a)utilizare în interior;
b)utilizare în sisteme de canalizare;
c)utilizare în clădiri şi în jurul clădirilor;
d)utilizare în spaţiu deschis;
e)utilizare în depozitele de deşeuri;
f)utilizare pe versanţi ai cursurilor de apă;
g)utilizare în unităţi de transport;
h)utilizare în instalaţii de fumigare;
i)utilizare în încăperi sau camere de fumigare.
Art. 117
Prezentele norme se aplică în vederea controlului rozătoarelor din jurul clădirilor pentru:
a)protecţia sănătăţii oamenilor şi animalelor;
b)protecţia structurii de bază a clădirii;
c)protecţia clădirilor locuite sau utilizate de oameni;
d)protecţia oricăror infrastructuri pentru creşterea animalelor;
e)protecţia clădirilor pentru asigurarea proceselor de producţie corespunzătoare din punct de vedere igienic şi tehnic;
f)protecţia clădirilor care sunt utilizate pentru depozitarea alimentelor şi/sau a hranei animalelor şi a produselor alimentare, precum şi a altor bunuri (de exemplu, lemn, maşini, paie etc.);
g)protecţia clădirilor care asigură infrastructura (de exemplu, reţeaua electrică, staţii de transformatoare);
h)protecţia mijloacelor utilizate pentru transportul persoanelor şi al bunurilor.
Art. 118
Prezentele norme se aplică tratamentelor de deratizare şi dezinsecţie atunci când se utilizează ca fumiganţi produse biocide TP 14 şi TP 18 autorizate sau avizate, clasificate în categoriile 1, 2 şi 3 de toxicitate acută, conform tabelului 3.1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006.
Art. 119
Unităţile care prestează servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie prin fumigare cu fumiganţii prevăzuţi la art. 118 necesită certificarea conformităţii cu normele de igienă şi sănătate publică, conform art. 17 alin. (11) din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia cazului în care activităţile de fumigare servesc exclusiv pentru cercetare şi dezvoltare.
Art. 120
(1)Unităţile care prestează servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie deţin personal profesional instruit.
(2)În vederea instruirii, la tratamentele de deratizare şi dezinsecţie pot participa persoane în cadrul programelor de instruire prevăzute la art. 2 din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei nr. 2.209/4.469/2022, cu condiţia stabilirii aptitudinii în muncă.
Art. 121
Unităţile care prestează servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie prin fumigare cu produse biocide TP 14 şi TP 18 trebuie să deţină suficient personal profesional instruit, după cum urmează:
a)cel puţin patru angajaţi pentru activităţile de fumigare cu fumiganţi clasificaţi în categoria 1 de toxicitate acută, conform tabelului 3.1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008;
b)cel puţin doi angajaţi pentru activităţile de fumigare cu fumiganţi clasificaţi în categoria 2 de toxicitate acută, conform tabelului 3.1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 şi pentru activităţile de fumigare a unităţilor de transport;
c)cel puţin un angajat pentru activităţile de fumigare cu fumiganţi clasificaţi în categoria 3 de toxicitate acută, conform tabelului 3.1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008.
Art. 122
Unităţile care prestează servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie prin fumigare înregistrează următoarele informaţii preliminare de la solicitantul care semnalează o infestare:
a)numele, adresa şi datele de contact ale persoanei care a raportat infestarea;
b)numele, adresa şi datele de contact ale proprietarului/ocupantului/managerului/reprezentantului legal al spaţiului;
c)detalii despre infestare (insectele şi rozătoarele observate, locul şi momentul observării acestora);
d)înregistrări ale infestărilor anterioare, dacă este posibil.
Art. 123
(1)Cu cel puţin 3 zile înainte de începerea unei tratament cu fumigare, unităţile care prestează servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie prin fumigare notifică direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, pe al cărei teritoriu se găseşte locaţia care urmează a fi fumigată, indicând următoarele:
a)numele şi adresa unităţii care urmează să presteze servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie prin fumigare;
b)numele persoanei sau ale persoanelor responsabile pentru tratamentul cu fumigare;
c)denumirea comercială, numărul avizului/autorizaţiei şi substanţele active biocide ale fumigantului;
d)adresa locaţiei care urmează a fi fumigată;
e)data şi ora de începere şi finalizare a fumigării;
f)organismul dăunător vizat;
g)numele contractantului proprietarului/ocupantului/managerului/reprezentantului legal al spaţiului şi solicitarea sau acceptul în scris al acestuia;
h)durata aproximativă a fiecărui tratament de fumigare.
(2)Prin excepţie de la alin. (1), este permisă notificarea cu mai puţin de 3 zile înainte de începerea tratamentului numai pentru situaţiile în care sunt afectate sănătatea, siguranţa şi bunăstarea publicului sau în situaţia unor condiţii meteorologice severe.
Art. 124
(1)Unităţile care prestează servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie prin fumigare au următoarele obligaţii înainte de începerea tratamentului:
a)trebuie să deţină solicitarea sau acceptul în scris al proprietarului/ocupantului/managerului/reprezentantului legal al spaţiului pentru vizitele necesare inspectării spaţiului, în scopul efectuării acţiunii de combatere, precum şi data/ora la care acţiunea se poate efectua;
b)trebuie să informeze în scris proprietarul/ocupantul/managerul/reprezentantului legal al spaţiului cu privire la:
(i)metodele de tratament ce urmează a fi aplicate;
(ii)măsurile de precauţie necesare pentru sănătatea oamenilor şi protecţia mediului;
(iii)măsurile în caz de accidente sau incidente;
(iv)procedurile care trebuie urmate în caz de împrăştiere a momelii;
(v)izolarea şi colectarea carcaselor de rozătoare prin vizitarea spaţiului, precum şi mijloacele adecvate de eliminare a acestora;
(vi)măsurile de prevenţie pentru ca membrii familiei, personalul şi vizitatorii să nu interfereze cu punctele de momeală;
c)trebuie să verifice zona infestată şi să stabilească:
(i)prezenţa speciilor dăunătoare, activitatea aparentă a acestora (cum ar fi locurile de cuibărit şi hrănire), precum şi identificarea speciilor respective;
(ii)amploarea infestării;
(iii)prezenţa animalelor-neţintă (domestice şi sălbatice) şi a oamenilor, în special a copiilor;
d)trebuie să întocmească un plan de combatere a dăunătorilor, indicând, după caz:
(i)prezenţa oricăror surse de hrană, cum ar fi depozitele de alimente şi hrană, care favorizează activitatea rozătoarelor;
(ii)surse potenţiale de apă, în cazul infestărilor cu şobolani;
(iii)poziţiile preconizate în care momeala urmează a fi amplasată, precum şi distanţa la care va fi poziţionată;
(iv)locurile în care rozătoarele au acces la clădiri;
(v)zonele în care există activitate umană şi activităţi ale speciilor-neţintă pentru care sunt necesare măsuri speciale;
(vi)zonele care necesită luarea unor măsuri pentru a preveni reinfestarea;
(vii)zone cu teren accidentat şi vegetaţie unde pot trăi mamifere mici care nu sunt vizate de tratament;
e)trebuie să consulte proprietarii şi ocupanţii spaţiilor învecinate cu privire la întreprinderea măsurilor de control al dăunătorilor concomitent cu tratamentul spaţiului infestat, în cazul în care infestarea se extinde dincolo de limitele spaţiului aflat în responsabilitatea proprietarului/ocupantului/managerului/reprezentantului legal al spaţiului.
(2)Unităţile care prestează servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie prin fumigare au următoarele obligaţii:
a)cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de începerea tratamentului, transmit proprietarului/ocupantului/managerului/reprezentantului legal al spaţiului o notificare prealabilă cu privire la scopurile şi durata anticipată a tratamentului cu fumigare şi acordă timp suficient pentru eliberarea tuturor spaţiilor;
b)plasează capcane, staţii de intoxicare rezistente la deschidere şi închise ermetic în zonele de acces al publicului, etichetate cu avertizări, precum: «Otravă», «Nu deranjaţi» sau «Momeală cu rodenticid»;
c)înainte de începerea tratamentului instalează semne de avertizare care indică pericolul şi tipul de substanţă chimică care urmează a fi folosită. Măsurile de precauţie necesare trebuie să fie afişate pe toate uşile şi intrările în spaţii. Aceste semnalizări se tipăresc cu cerneală roşie pe fundal alb, cu titluri având litere de cel puţin 50 mm înălţime, indicând data şi ora tratamentului, numele şi adresa unităţii care efectuează fumigarea şi un avertisment privind eliberarea spaţiului cu cel puţin o oră înainte de începerea tratamentului şi faptul că spaţiul nu se reocupă până când semnalele de pericol nu au fost eliminate de personalul profesionist instruit responsabil de execuţia tratamentului.
Art. 125
(1)Înaintea realizării oricărui tratament, unităţile care prestează servicii profesionale de deratizare şi dezinsecţie efectuează o evaluare pentru locaţia unde urmează să aplice tratamentul în ceea ce priveşte riscurile pentru lucrători şi pentru alte persoane care ar putea fi afectate de tratament, în care se identifică:
a)produsele biocide TP 14 sau TP 18 care trebuie utilizate;
b)efectele adverse potenţiale asupra lucrătorilor şi a altor persoane care ar putea fi afectate de tratamentul cu produsele utilizate, precum şi măsurile de reducere a riscurilor pentru aceştia;
c)mijloacele de control al parametrilor de utilizare şi depozitare (de exemplu, controlul temperaturii, ventilaţia);
d)măsuri de urgenţă pentru mediu şi sănătate, în caz de accidente cu produsele utilizate.
(2)Evaluarea riscurilor pentru personalul profesional şi pentru alte persoane care ar putea fi afectate de tratament se realizează cu ajutorul informaţiilor care se regăsesc în:
a)fişa cu datele de securitate sau în raportul de securitate chimică întocmite în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei; sau
b)rezumatul caracteristicilor produselor biocide TP 14 şi TP 18 sau eticheta produselor, întocmite în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide.
(3)Evaluarea riscurilor prevăzută la alin. (1) include o justificare pentru metoda de control al dăunătorilor aleasă, respectiv utilizarea de preferinţă a unui anumit tip de momeală şi a unei anumite proceduri.
(4)Fumigarea spaţiilor dintr-o locaţie trebuie efectuată cu asigurarea distanţei-tampon. În cazul în care tratamentele de fumigare se extind, trebuie luate în considerare toate activităţile şi clădirile înconjurătoare pentru a asigura îndeplinirea cerinţelor de separare extinsă şi distanţă-tampon.
(5)În cazul în care fumigarea poate afecta alţi lucrători dintr-un loc învecinat, este necesară restricţionarea fumigărilor la un anumit interval orar, cum ar fi după programul de lucru sau în zilele libere.
(6)Spaţiul de fumigare trebuie să fie situat departe de sursele de căldură, de flacără deschisă şi de locurile pentru depozitarea şi prepararea alimentelor.
Art. 126
Nu este permisă utilizarea rodenticidelor ca practică de rutină pentru combaterea dăunătorilor în locurile în care rozătoarele nu sunt prezente, cu excepţia situaţiei în care alte metode de tratament al sursei sunt greu de efectuat.
Art. 127
Personalul instruit care aplică momeala respectă indicaţiile din actul administrativ de plasare pe piaţă a rodenticidului cu privire la:
a)cantitatea de momeală maximă permisă care trebuie amplasată la fiecare punct;
b)numărul şi distanţa dintre punctele de momeală.
Art. 128
Personalul profesional instruit care aplică produse biocide TP 14 şi TP 18 utilizează echipamentele de protecţie personală adecvate circumstanţelor în care este aplicat produsul biocid.
Art. 129
La sfârşitul primei acţiuni de tratament, beneficiarul, respectiv supraveghetorul, administratorul locului sau o altă persoană responsabilă, cum ar fi proprietarul terenului sau proprietarul locuinţei/reprezentantul legal, este informat în scris, cu confirmare de primire, asupra poziţiilor fiecărui punct de momeală, indicând măsurile care trebuie întreprinse:
a)în situaţia în care este găsit un rozător mort în timpul tratamentului;
b)în situaţia în care un punct de momeală devine disponibil unui animal-neţintă sau unei persoane;
c)când apare un caz de urgenţă, de exemplu, dacă un animal-neţintă şi/sau o persoană au/are acces şi consumă momeala.
Art. 130
(1)După aplicarea tratamentului cu momeli, lucrătorii efectuează vizite de verificare a spaţiilor tratate şi întreprind următoarele măsuri:
a)înlocuiesc momelile consumate sau deteriorate;
b)verifică dacă punctele de momeală sunt sigure, nederanjate şi nu au existat împrăştieri ale momelii;
c)colectează carcasele de rozătoare;
d)repoziţionează sau elimină punctele de momeli neconsumate de rozătoare.
(2)Frecvenţa vizitelor de verificare se realizează conform indicaţiilor producătorului de rodenticid şi în funcţie de:
a)caracteristicile spaţiilor tratate;
b)speciile dăunătoare şi dimensiunea infestării prezente la locul respectiv;
c)accesul publicului sau al personalului neimplicat în tratament.
(3)Prima vizită de verificare se realizează în cel mult o săptămână de la prima aplicare a momelii, cu excepţia cazului în care sunt aplicate rodenticide reglementate la art. 19 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, pentru care vizita de verificare se realizează a doua zi.
(4)Ulterior, vizitele de verificare se realizează cel puţin la fiecare 14 zile, atunci când se utilizează rodenticide anticoagulante.
(5)După fiecare vizită de verificare se notează cantitatea de momeală consumată, astfel:
a)momeala poate fi cântărită şi cantitatea consumată este calculată prin scădere din cantitatea iniţială; sau
b)poate fi notat numărul de unităţi consumate; sau
c)se folosesc alternativ modalităţile prevăzute la lit. a) şi b); sau
d)se indică faptul că momeala nu a fost consumată sau a fost parţial sau complet consumată.
Art. 131
La încheierea tratamentului cu rodenticide trebuie îndepărtate toate momelile şi trebuie efectuată o vizită de verificare după 14 zile de la îndepărtarea tuturor momelilor pentru a colecta toate carcasele animalelor.
Art. 132
La sfârşitul perioadei de tratament prin fumigare, personalul profesional instruit întreprinde următoarele măsuri:
a)ventilarea corespunzătoare a spaţiilor;
b)curăţarea sau eliminarea recipientelor folosite la fumigare, a resturilor, reziduurilor şi a altor materiale;
c)înlăturarea obstrucţiilor de la gurile de aerisire;
d)colectarea carcaselor de rozătoare şi insecte, precum şi spălarea tuturor obiectelor din încăpere pentru a elimina resturile de fumigant.
Art. 133
Unităţile care prestează servicii de deratizare şi dezinsecţie păstrează înregistrări scrise ale tuturor acţiunilor întreprinse la fiecare vizită de verificare.
Art. 134
Proprietarul/Ocupantul/Managerul/Reprezentantul legal al spaţiului în care au fost efectuate tratamente de deratizare şi dezinsecţie este obligat să întreprindă următoarele acţiuni pentru a preveni reinfestarea:
a)îndepărtarea tuturor produselor alimentare care ar putea determina infestări sau utilizarea containerelor rezistente la rozătoare pentru a preveni accesul rozătoarelor la produsele alimentare;
b)luarea unor măsuri de protecţie pentru a preveni pătrunderea rozătoarelor şi a insectelor în spaţiu, precum folosirea recipientelor închise etanş pentru colectarea deşeurilor menajere, repararea ţevilor şi a conductelor de canalizare etc.;
c)îndepărtarea tuturor materialelor sub care se pot adăposti rozătoare, a vegetaţiei din apropierea locului tratat şi utilizarea apărătoarelor dure de protecţie în jurul clădirilor pentru a preveni săparea de vizuini de către rozătoare.
Art. 135
(1)Deşeurile sub formă de momeală uzată, ambalaje şi echipament de protecţie personală contaminat trebuie depozitate temporar într-o instalaţie de depozitare adecvată rezistentă la foc, capabilă să reţină scurgerile/pierderile, uscată, ferită de îngheţ şi sigură împotriva accesului persoanelor neautorizate, până la eliminarea finală a acestor deşeuri.
(2)Eliminarea momelilor şi a carcaselor de rozătoare se face prin incinerare de către operatori autorizaţi, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 17/2023.
Art. 136
(1)În cazul în care unităţile care prestează servicii de deratizare realizează operaţia de neutralizare a deşeurilor formate din carcasele de rozătoare, acestea au obligaţia să ţină evidenţa referitoare la tipul şi cantitatea deşeurilor, documentele însoţitoare, modul de neutralizare, data şi, după caz, şarja/lotul, materiile sau produsele rezultate, destinaţia, transportatorul şi documentele însoţitoare.
(2)În cazul în care unităţile care prestează servicii de deratizare nu realizează operaţia de neutralizare a carcaselor de rozătoare colectate, acestea au obligaţia să ţină evidenţa referitoare la tipul, cantitatea deşeurilor, modul de transport al carcaselor de rozătoare colectate, precum şi documente doveditoare cu privire la predarea acestora la o unitate de colectare a deşeurilor.
(3)Toate documentele prevăzute la alin. (1) şi (2) se arhivează şi se păstrează conform dispoziţiilor legale în vigoare.
CAPITOLUL XI:Norme privind comercializarea rodenticidelor şi insecticidelor destinate utilizării profesionale de către personalul profesionist instruit
Art. 137
Unităţile care comercializează angro şi cu amănuntul rodenticide şi insecticide către unităţile care prestează servicii de deratizare şi dezinsecţie au obligaţia de a deţine pentru fiecare produs vândut destinat utilizării profesionale de către personal instruit următoarele date:
a)date despre produs:
(i)denumire comercială;
(ii)numărul actului administrativ de plasare pe piaţă a produsului;
b)date despre unitatea de la care a achiziţionat produsul, numele şi adresa unităţii;
c)date despre unitatea care achiziţionează produsul:
(i)numele şi adresa unităţii;
(ii)numele şi prenumele persoanei instruite responsabile pentru cumpărarea produsului în vederea utilizării;
(iii)seria şi numărul certificatului de absolvire al persoanei instruite responsabile pentru cumpărarea produsului în vederea utilizării;
d)date despre achiziţionarea produsului:
(i)dimensiunea ambalajelor;
(ii)cantitatea achiziţionată;
(iii)numărul/seria fiecărui lot;
(iv)data vânzării.
Art. 138
Datele prevăzute la art. 137 trebuie să fie păstrate pe o perioadă de cel puţin 5 ani de la data vânzării şi trebuie să fie puse la dispoziţia persoanelor împuternicite de Ministerul Sănătăţii pentru efectuarea controlului.
Art. 139
Se interzice unităţilor care comercializează angro şi cu amănuntul rodenticide şi insecticide vânzarea către publicul larg a produselor biocide TP 14 şi TP 18 destinate personalului profesional şi personalului profesional instruit.
CAPITOLUL XII:Norme privind procedurile de dezinfecţie, precum şi procedurile de dezinfecţie prin nebulizare cu produse biocide care fac parte din tipul de produse 2 (prescurtat TP 2), prevăzute în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012
Art. 140
Prezentele norme se aplică procedurilor de dezinfecţie şi procedurilor de dezinfecţie prin nebulizare desfăşurate de unităţile care prestează servicii profesionale de dezinfecţie cu produse biocide utilizate pentru dezinfectarea suprafeţelor, materialelor, echipamentelor şi mobilierului din spaţii publice şi private, altele decât unităţile sanitare, şi care nu sunt utilizate în contact direct cu produsele alimentare sau cu hrana pentru animale.
Art. 141
Utilizările produselor biocide TP 2 respectă condiţiile prevăzute în actul administrativ de plasare pe piaţă referitoare la:
a)categoria de utilizatori;
b)măsurile de protecţie pentru grupuri de populaţie vulnerabilă (copii, bătrâni, bolnavi);
c)aria şi domeniul de utilizare;
d)tipul de suprafeţe tratate;
e)indicaţiile de utilizare;
f)spectrul de eficacitate biocidă.
Art. 142
Unităţile care prestează servicii profesionale de dezinfecţie prin nebulizare vor respecta normele de igienă şi sănătate publică conform art. 17 alin. (11) din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.030/2009, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia cazului în care activităţile de nebulizare servesc exclusiv pentru cercetare şi dezvoltare.
Art. 143
(1)Unităţile care prestează servicii profesionale de dezinfecţie prin nebulizare deţin personal profesional instruit în număr suficient.
(2)În vederea instruirii, la tratamente de dezinfecţie prin nebulizare pot participa persoane în cadrul programelor de instruire prevăzute la art. 2 din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei nr 2.209/4.469/2022, cu condiţia stabilirii aptitudinii în muncă.
(3)Pentru operaţiunile de dezinfecţie prin nebulizare ca urmare a unui focar epidemic, personalul va fi instruit în prealabil de către angajator cu privire la pericolele chimice şi biologice, agentul biologic infecţios şi măsurile care trebuie luate:
a)pentru utilizarea corectă a echipamentelor de protecţie personală;
b)măsuri de izolare şi de siguranţă a locaţiei;
c)pentru manipularea şi eliminarea deşeurilor rezultate ca urmare a dezinfecţiei prin nebulizare.
Art. 144
Activităţile din unităţile care prestează servicii profesionale de dezinfecţie prin nebulizare se desfăşoară cu respectarea prevederilor art. 24 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă, cu modificările ulterioare.
Art. 145
Pentru desfăşurarea activităţilor de dezinfecţie prin nebulizare a locaţiei în urma unui focar epidemic, unităţile care prestează servicii profesionale de dezinfecţie prin nebulizare trebuie să deţină proceduri operaţionale standard bine documentate, care pot fi uşor implementate şi care sunt revizuite periodic. Procedurile operaţionale standard asigură că:
a)tratamentul de dezinfecţie prin nebulizare împiedică răspândirea agenţilor biologici;
b)tratamentul de dezinfecţie prin nebulizare este aplicat în timp util, în conformitate cu cerinţele tehnice, după semnalarea unui focar epidemic, şi se bazează pe dovezi emergente de eficacitate;
c)este disponibil personal instruit şi suficient, în raport cu volumul şi complexitatea spaţiului, precum şi cu nivelul de risc al agentului biologic;
d)sunt utilizate echipamentele de protecţie personală;
e)sunt disponibile echipamente şi consumabile adecvate procesului de dezinfecţie, în raport cu volumul, suprafaţa şi complexitatea spaţiului, cu nivelurile de risc ale agentului biologic şi ale dezinfectanţilor utilizaţi;
f)echipamentul pentru dezinfecţie este întreţinut corespunzător şi depozitat într-o zonă corespunzătoare;
g)sunt luate în considerare şi evaluate riscurile asociate cu:
(i)viabilitatea agentului biologic infecţios;
(ii)pericolul, severitatea, calea de expunere, modul de transmitere ale bolii asociate cu agentul biologic infecţios;
h)sunt protejaţi ocupanţii din spaţiile adiacente zonei de lucru, în special copiii, persoanele în vârstă, persoanele care au suferit o intervenţie chirurgicală recentă, persoanele cu imunitate compromisă, persoanele cu boli inflamatorii cronice;
i)există suficiente informaţii despre amplasament pentru a determina amploarea şi severitatea contaminării.
Art. 146
(1)Înaintea oricărui tratament, unităţile care prestează servicii profesionale de dezinfecţie prin nebulizare efectuează în scris o evaluare a riscurilor pentru lucrători şi pentru alte persoane care ar putea fi afectate de tratament, în care se identifică:
a)produsele biocide care trebuie utilizate şi cantitatea necesară;
b)efectele adverse potenţiale ale produselor biocide utilizate;
c)măsuri de reducere a riscurilor pentru lucrători şi pentru alte persoane care ar putea fi afectate de tratamentul cu produsele utilizate.
(2)Evaluarea riscurilor pentru personalul profesional şi pentru alte persoane care ar putea fi afectate de tratament se realizează cu ajutorul informaţiilor care se regăsesc în:
a)fişa cu datele de securitate sau în raportul de securitate chimică, întocmite în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006; şi/sau
b)rezumatul caracteristicilor sau eticheta produselor, întocmite în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 528/2012.
Art. 147
(1)Unităţile care prestează servicii profesionale realizează tratamentul de dezinfecţie prin nebulizare:
a)cu personal profesional instruit;
b)cu dezinfectanţi avizaţi sau autorizaţi pentru această metodă de aplicare;
c)cu respectarea instrucţiunilor de utilizare, a măsurilor de siguranţă, a timpului de dispersie şi a timpului de contact stabiliţi de producătorul dezinfectantului;
d)cu echipament de protecţie personală adecvat;
e)cu respectarea măsurilor de protejare:
(i)pentru lucrători, pentru persoanele din vecinătate, pentru persoanele care vor folosi ulterior spaţiul;
(ii)pentru spaţiile în care se găsesc alimente sau spaţii de joacă.
(2)Tratamentul de dezinfecţie prin nebulizare se realizează numai:
a)când spaţiul nu este ocupat de persoane neautorizate;
b)cu echipamentul de aplicare recomandat de producător pentru a fi utilizat la dispersia produsului biocid, folosit în testele pentru demonstrarea eficacităţii biocide.
(3)Pentru utilizarea altui echipament de aplicare decât cel recomandat de producător sau în cazul unor modificări majore ale echipamentului de aplicare folosit în testele pentru demonstrarea eficacităţii dezinfectantului, care pot afecta eficacitatea produsului (precum modificări aduse unor conducte, pompe, duze etc.), deţinătorul actului administrativ de punere pe piaţă trebuie să obţină o extindere a actului administrativ de plasare pe piaţă a dezinfectantului.
Art. 148
La sfârşitul perioadei de tratament de dezinfecţie prin nebulizare, personalul profesional instruit întreprinde următoarele măsuri:
a)ventilarea corespunzătoare a spaţiilor;
b)curăţarea suprafeţelor tratate, potrivit recomandărilor producătorului;
c)eliminarea deşeurilor de materiale şi dezinfectant.
Art. 149
Unităţile care prestează servicii de dezinfecţie prin nebulizare păstrează înregistrări scrise ale tuturor acţiunilor întreprinse în cadrul fiecărui tratament, pentru a fi puse la dispoziţia persoanelor împuternicite de Ministerul Sănătăţii pentru efectuarea controlului.
CAPITOLUL XIII:Norme privind procedurile de spălare şi curăţare din unităţile de spălătorie şi curăţătorie chimică
Art. 150
(1)Prezentele norme se aplică procedurilor din unităţile care prestează servicii de spălătorie şi curăţătorie chimică pentru public, unităţi de stat şi private, precum hoteluri, restaurante şi centre de recreere, unităţi de învăţământ, centre de îngrijire a bătrânilor şi copiilor etc.
(2)Prezentele norme nu se aplică serviciilor de spălare şi curăţare pentru materiale provenite de la unităţi sanitare, reglementate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.761/2021 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi private, evaluarea eficacităţii procedurilor de curăţenie şi dezinfecţie efectuate în cadrul acestora, procedurile recomandate pentru dezinfecţia mâinilor în funcţie de nivelul de risc, precum şi metodele de evaluare a derulării procesului de sterilizare şi controlul eficienţei acestuia, cu modificările şi completările ulterioare, şi nici materialelor, îmbrăcăminţii şi echipamentului de protecţie personală contaminate chimic, biologic şi radioactiv în mediul profesional sau ca urmare a unui dezastru.
Art. 151
Activităţile de curăţare chimică «uscată» care utilizează solvenţi organici şi solvenţi organici halogenaţi cu conţinut de compuşi organici volatili se desfăşoară cu respectarea măsurilor prevăzute în Legea nr. 278/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 152
Este interzisă desfăşurarea în clădirile cu destinaţia de locuinţă sau în spaţiile adiacente acestora a activităţilor de curăţare chimică «uscată» în care se utilizează substanţe sau amestecuri clasificate cancerigene din categoria 1 conform tabelului 3.6.1, mutageni ai celulelor embrionare conform tabelului 3.5.1 sau toxice pentru reproducere din categoria 1 conform tabelului 3.7.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008.
Art. 153
Curăţarea chimică «uscată» a ţesăturilor în care se folosesc solvenţi organici sau solvenţi organici halogenaţi clasificaţi în categoriile prevăzute la art. 152 se realizează numai cu echipamente cu sistem închis, construite special, care nu permit emisii fugitive de solvenţi. Această cerinţă nu se aplică pentru curăţarea manuală a petelor de pe ţesături.
Art. 154
(1)Unităţile care prestează servicii de curăţătorie chimică iau următoarele măsuri de precauţie corespunzătoare pentru a minimiza emisiile de solvenţi în timpul pornirii şi opririi operaţiunilor de curăţare chimică «uscată»: uşile de încărcare ale echipamentului de curăţare chimică trebuie să fie închise atunci când nu sunt utilizate; după încărcarea echipamentului, uşile acestuia trebuie închise înainte de pornire şi trebuie menţinute închise pe parcursul ciclului de uscare şi curăţare.
(2)În cazul în care este montat un ventilator de extracţie pentru a menţine o presiune negativă în interiorul echipamentului de curăţare chimică în timpul încărcării, evacuarea acestui ventilator trebuie direcţionată către un filtru cu carbon adsorbant, înainte de descărcarea în atmosferă.
(3)Toate echipamentele de curăţare chimică trebuie să aibă dispozitive de blocare pentru a preveni:
a)pornirea echipamentului când uşa de încărcare este deschisă;
b)deschiderea uşii de încărcare înainte de încheierea ciclului de curăţare al echipamentului când cuva nu se mai roteşte.
(4)Toate echipamentele de curăţare chimică trebuie să aibă dispozitive de blocare pentru a opri automat echipamentul în oricare dintre următoarele situaţii:
a)deficitul apei de răcire;
b)defectarea capacităţii de răcire a condensatorului electric;
c)defectarea capacităţii de răcire a sistemului de refrigerare sau defectarea sistemului de încălzire al maşinii de curăţare care conduce la imposibilitatea de a usca încărcătura de ţesături.
(5)Uşile de fixare, sifonul cu buton şi filtrul de scame trebuie să fie închise înainte de pornirea echipamentului şi menţinute închise pe toată perioada ciclului de uscare şi curăţare.
(6)Echipamentele de curăţare chimică «uscată» trebuie să aibă dispozitive de blocare pentru a opri automat echipamentul în cazul în care uşile de fixare, sifonul de buton şi filtrul de scame nu sunt închise corespunzător.
(7)Echipamentele de curăţare chimică «uscată» trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de control termostatic sau echivalent pentru a controla temperatura maximă de funcţionare, corespunzătoare solventului utilizat, în conformitate cu recomandările producătorului.
(8)Echipamentele de curăţare chimică «uscată» trebuie să fie prevăzute cu o tavă de vărsare, având capacitatea de cel puţin 110% din volumul celui mai mare rezervor al echipamentului. În caz contrar, echipamentele vor fi poziţionate departe de canalele de scurgere care pot fi contaminate ca urmare a evacuărilor de solvent organic şi solvent organic halogenat.
(9)Reziduurile contaminate cu solvenţi vor fi îndepărtate din echipamentul de curăţare chimică «uscată» prin evacuarea filtrului de pulbere, prin îndepărtarea filtrului ecologic sau cu ajutorul sistemelor de pompare instalate.
(10)Emisiile de solvent din instalaţie nu trebuie să depăşească 20 de grame de solvent per kilogram de produse curăţate şi uscate pe an.
Art. 155
Activităţile unităţilor de spălătorie şi curăţare chimică nu se vor extinde dincolo de locaţia unităţii.
Art. 156
(1)Unităţile de spălătorie şi curăţătorie chimică trebuie să înregistreze în scris, săptămânal, următoarele date legate de operaţiunile de curăţare chimică «uscată»:
a)greutatea totală a hainelor sau a ţesăturilor curăţate (în kg);
b)volumul de solvent adăugat la maşină (în litri);
c)volumul de reziduuri contaminate cu solvenţi pompate sau scoase din echipament (în litri);
(2)Datele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se înregistrează pentru fiecare solvent adăugat în echipament şi pentru fiecare dintre reziduurile contaminate cu solvent pompate sau scoase din echipament, cu excepţia deşeurilor din separatorul de apă.
(3)Se înregistrează şi volumul în litri de solvent rămas în echipament atât la începutul, cât şi la sfârşitul unei perioade de 12 luni.
(4)Datele înregistrate la alin. (2) şi (3) vor fi păstrate cel puţin doi ani.
Art. 157
(1)Fiecare echipament de curăţare chimică «uscată» trebuie întreţinut de o persoană calificată corespunzător, la intervalele recomandate de producător.
(2)Întreg personalul de exploatare trebuie să fie instruit de angajator cu privire la operarea fiecărui echipament, la controlul şi utilizarea solvenţilor de curăţare chimică «uscată».
(3)Fiecare echipament de curăţare chimică «uscată» trebuie instalat şi exploatat în conformitate cu recomandările producătorului, stabilite în manualul de utilizare, pentru a minimiza eliberarea de solvenţi în aer, sol şi apă.
(4)Unităţile care prestează servicii de curăţătorie chimică trebuie să deţină piese de schimb şi consumabile, în special cele supuse uzurii continue, sau acestea să fie disponibile în scurt timp de la solicitare, pentru ca defecţiunile să poată fi remediate rapid.
(5)Detaliile tuturor lucrărilor de întreţinere, testare şi reparaţii efectuate la fiecare echipament de curăţare chimică «uscată», inclusiv la cântarele utilizate pentru cântărirea încărcăturilor, trebuie înregistrate în scris.
Art. 158
La scoaterea din funcţiune a echipamentului de curăţare, solvenţii şi reziduurile contaminate cu solvenţi din echipament vor fi eliminate în conformitate cu prevederile din legislaţia de protecţie a mediului şi de eliminare a deşeurilor.
Art. 159
Toţi solvenţii trebuie depozitaţi:
a)în recipientele în care au fost furnizaţi, cu capacul închis permanent, cu excepţia perioadei de utilizare; sau
b)în colectoarele de scurgere, fabricate din materiale impermeabile, rezistente la coroziune;
c)departe de surse de căldură şi/sau lumină puternică.
Art. 160
(1)La umplerea echipamentelor de curăţare chimică «uscată», recipientul cu solvent trebuie:
a)să aibă capacul scos doar atunci când se află lângă maşina de curăţare chimică, gata de umplere;
b)să aibă o capacitate care să permită golirea întregului conţinut în echipamentul de curăţare chimică «uscată» la fiecare ciclu de umplere;
c)să permită înlocuirea imediată a capacului după golire.
(2)Materiale absorbante adecvate trebuie ţinute în apropierea instalaţiei pentru a curăţa eventualele scurgeri de solvenţi şi/sau de deşeuri contaminate cu solvenţi.
Art. 161
(1)Deşeurile contaminate cu solvenţi, precum reziduurile de solvent, trebuie depozitate:
a)în recipiente sigilate adecvate, cu capacul bine închis;
b)pe o pardoseală impermeabilă adecvată;
c)departe de sistemele de canalizare;
d)departe de surse de căldură şi/sau de lumină puternică.
Art. 162
Spaţiile de lucru necesită iluminare naturală şi artificială. Iluminatul trebuie să garanteze o vizibilitate adaptată tipului şi cerinţelor operaţiunii în cauză. Valorile minime ale nivelului de iluminare exprimate în lucşi sunt după cum urmează:
a)zone de trecere, coridoare, scări, lift, rampe de încărcare: 100 lx;
b)toalete, grupuri sanitare, vestiare: 200 lx;
c)zone de primire marfă, etichetare, sortare, spălare şi curăţare chimică, călcare şi presare: 300 lx;
d)zone pentru verificarea şi modificarea hainelor şi a lenjeriei, manopere de croit, cusut: 750 lx.
Art. 163
(1)În încăperile unităţilor de spălătorie şi curăţătorie chimică se asigură următoarele temperaturi ambientale care nu trebuie depăşite:
a)zona murdară: 26°C;
b)zona curată: 30°C.
(2)Dacă sunt depăşite temperaturile prevăzute la alin. (1) se vor lua următoarele măsuri:
a)răcirea incintei în timpul nopţii;
b)protejarea incintei de radiaţiile solare, cu ajutorul jaluzelelor exterioare;
c)poziţionarea cât mai departe de zonele de lucru a instalaţiilor cu sarcini termice mari.
Art. 164
(1)Funcţionarea unităţilor de spălătorie şi curăţătorie chimică se realizează cu respectarea Legii nr. 121/2019 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 165
În cadrul operaţiunilor de curăţare chimică "uscată" se vor lua măsuri adecvate pentru limitarea expunerii la produse chimice prin contactul cu pielea, inhalarea vaporilor şi aerosolilor, în special prin:
a)dozarea automată a produselor chimice periculoase, dacă este posibil;
b)respectarea instrucţiunilor de utilizare şi a recomandărilor de precauţie din fişele cu datele de securitate ale furnizorilor de materii prime;
c)purtarea mănuşilor de protecţie adecvate tipului de produs chimic, dacă există riscul de contact cu pielea;
d)purtarea ochelarilor de protecţie adecvaţi tipului de produs chimic, dacă există riscul de stropire;
e)dezinfectarea suprafeţelor cu ajutorul şerveţelelor umede, în locul produselor care se aplică prin pulverizare;
f)manipularea solvenţilor organici volatili sau a produselor chimice care produc aerosoli numai în încăperi bine aerisite, ventilate.
Art. 166
(1)În cadrul operaţiunilor de spălare a rufelor se vor lua următoarele măsuri de igienă şi de protecţie personală pentru persoanele aflate în zona murdară:
a)respectarea măsurilor generale de protecţie şi de îngrijire a pielii;
b)spălarea şi dezinfectarea mâinilor după îndepărtarea mănuşilor;
c)introducerea într-un sac a îmbrăcăminţii de protecţie şi dezinfectarea mâinilor la părăsirea zonei murdare;
d)evitarea purtării bijuteriilor pe mâini şi antebraţe, dacă o activitate necesită dezinfecţia mâinilor;
e)interzicerea mâncatului, băutului şi purtării machiajului;
f)purtarea, în general, a îmbrăcăminţii de protecţie peste hainele de lucru şi schimbarea acesteia cel puţin o dată pe săptămână;
g)purtarea mănuşilor de unică folosinţă (EN ISO 374-1) de către persoanele care pot intra în contact cu rufe murdare. Pentru sortarea rufelor murdare se recomandă purtarea mănuşilor impermeabile, rezistente la perforare;
h)purtarea măştilor chirurgicale (cu protecţia gurii şi a nasului) potrivite ca protecţie faţă de agenţii infecţioşi. La manipularea rufelor foarte murdare şi a rufelor umede este necesară purtarea măştilor din clasa de protecţie FFP2, chiar dacă rufele se află în saci închişi. Sunt importante instruirea şi monitorizarea personalului cu privire la purtarea corectă a măştilor.
(2)Se asigură vestiare separate pentru hainele de lucru şi pentru îmbrăcămintea lucrătorilor.
(3)Măsurile de curăţare şi dezinfecţie pentru mâini, suprafeţe, dispozitive se înregistrează într-un plan de igienă şi se asigură respectarea măsurilor.
Art. 167
În cazul în care aerul evacuat dintr-un proces de curăţare chimică «uscată» este respirat de lucrători şi limita de emisie a unui compus organic volatil stabilită conform legislaţiei de mediu diferă de limita de expunere stabilită conform legislaţiei privind sănătatea şi securitatea în muncă, atunci se aplică limita cea mai strictă.
Art. 168
Măsurile de colectare, depozitare şi transport al lenjeriei murdare se întreprind după cum urmează:
a)verificarea la recepţie a lenjeriei murdare pentru îndepărtarea eventualelor corpuri străine pe care aceasta le-ar putea conţine, în special în privinţa obiectelor care pot răni lucrătorii, cum ar fi ace sau alte obiecte ascuţite;
b)manipularea cu atenţie a lenjeriei, evitând pe cât posibil prăfuirea, comprimarea şi aruncarea sacilor cu rufe;
c)colectarea şi transportul lenjeriei murdare din zonele cu risc ridicat de infecţie folosind mijloace adecvate gradului de murdărie, respectiv:
(i)rufele uscate şi normal murdare vor fi ambalate în saci obişnuiţi de rufe, aşa cum este indicat de sistemul de sortare a rufelor;
(ii)rufele umede şi foarte murdare (pătate cu fecale, vărsături, sânge etc.) trebuie ambalate în pungi etanşe de rufe, rezistente la rupere, sau în recipiente care sunt uşor de recunoscut. Pot fi folosiţi saci dubli cu coduri de culoare care permit ca sacul din interior cu rufe murdare să fie ambalat la exterior într-un al doilea sac necontaminat, astfel încât sacul interior nedeschis să fie trimis direct pentru dezinfectare;
d)din cauza răspândirii microbilor şi a riscului de rănire, sacii de rufe nu trebuie aruncaţi, scuturaţi sau presaţi, iar manipularea sacilor de rufe deschişi trebuie evitată pe cât posibil;
e)lenjeria susceptibilă de a prezenta un risc crescut de infecţie trebuie dezinfectată în prealabil printr-un proces termochimic şi după aceea va fi sortată;
f)în zona murdară, sortarea manuală a rufelor murdare pentru a îndepărta obiectele ar trebui să fie redusă la minimum. În acest scop se recomandă utilizarea mijloacelor tehnice, precum cleşti de prindere.
Art. 169
Este interzisă spălarea în spălătoriile destinate publicului larg a rufelor care provin de la persoane cu boli contagioase grave (precum SARS, febră hemoragică etc.). Acestea vor fi considerate materiale cu risc infecţios şi se vor urma procedurile stabilite pentru spălătoriile din unităţile sanitare.
Art. 170
Pentru a asigura manipularea în siguranţă a lenjeriei murdare, unităţile prestatoare de servicii de spălătorie şi curăţare trebuie să elaboreze proceduri operaţionale de siguranţă şi instrucţiuni de lucru corespunzătoare.
Art. 171
Din motive de igienă, zona curată şi zona murdară trebuie separate una de cealaltă prin bariere fizice de construcţie. Dacă este posibil, fiecare zonă trebuie să aibă acces separat sau zonele să fie conectate între ele printr-o cameră de decontaminare a persoanelor. Pasajele între zona curată şi zona murdară trebuie amenajate ca spaţiu de tranzit pentru decontaminarea persoanelor, cu facilităţi pentru dezinfecţia mâinilor şi pentru depozitarea îmbrăcăminţii de protecţie.
Art. 172
(1)Podelele, pereţii, suprafeţele exterioare ale instalaţiilor şi suprafeţele de lucru din zona murdară trebuie să fie uşor de curăţat şi dezinfectat.
(2)Zona murdară trebuie să aibă chiuvete pentru curăţarea şi dezinfectarea mâinilor, dacă este posibil fără robinete manuale, echipate cu dozatoare cu produse de spălat, dezinfectanţi şi prosoape de mână de unică folosinţă.
Art. 173
(1)Instalaţiile de ventilaţie şi aspiraţie trebuie proiectate astfel încât aerul contaminat să nu fie niciodată reinjectat în spaţiile din care provine sau în alte încăperi.
(2)În zona murdară ventilaţia spaţiilor trebuie să fie de sus în jos. Utilizarea suplimentară a aspiratoarelor de masă previne răspândirea agenţilor biologici, la sortarea rufelor.
Art. 174
(1)Lucrătorii din unităţile de spălătorie şi curăţătorie chimică, inclusiv personalul de întreţinere şi curăţenie, sunt instruiţi periodic de angajator cu privire la pericolul generat de produsele chimice, de agenţii biologici infecţioşi, de contactul cu sânge sau alte fluide corporale şi cu privire la măsurile de protecţie necesare.
(2)Toţi angajaţii care lucrează în zona murdară sau care pot intra în contact cu sânge sau fluide corporale infecţioase trebuie să fie vaccinaţi împotriva hepatitei A şi B. Eficacitatea vaccinării trebuie verificată şi documentată prin testarea anticorpilor anti-HBs.
Art. 175
Accesul în zona murdară trebuie limitat doar pentru persoanele autorizate. Femeile însărcinate şi care alăptează, precum şi persoanele imunodeprimate nu ar trebui să fie angajate pentru a lucra în zona murdară.

CAPITOLUL VIII:
[textul din capitolul VIII a fost abrogat la 23-nov-2016 de Art. 3 din Hotarirea 741/2016]
-****-
ANEXA nr. 1:Parametri de calitate şi frecvenţa de recoltare pentru apa de îmbăiere folosită în bazine de înot, piscine, băi publice

Parametru

Valoare maxim admisă

Frecvenţa

Metoda de analiză

Nr. colonii la 37°C/ml în 24 h

< 200 UFC/ml

bilunar

metoda încorporării în placă

Bacterii coliforme

< 10/100ml

bilunar

metoda filtrării prin membrană

metoda celui mai probabil număr (MPN)

Escherichia coli

0/100 ml*

bilunar

metoda filtrării prin membrană

metoda celui mai probabil număr (MPN)

Enterococi

0/100 ml*

bilunar

metoda filtrării prin membrană

metoda celui mai probabil număr (MPN)

Pseudomonas aeruginosa

0/100 ml*

bilunar

metoda filtrării prin membrană

* Când se foloseşte metoda celui mai probabil număr, rezultatul se va exprima < 1/100 ml conform citirii din tabelele McCrady.
ANEXA nr. 2:AVIZ SANITAR pentru înhumarea/transportul cadavrelor umane

ROMÂNIA

Ministerul Sănătăţii

D.S.P. ......................

Nr. ieşire ..................

Anul ............ luna ............ ziua ............

AVIZ SANITAR pentru înhumarea/transportul cadavrelor umane
Se avizează din punct de vedere sanitar înhumarea cadavrului ................................., decedat la data: anul ......... luna ........ ziua ........ în Cimitirul .............., localitatea .................., judeţul .................. .
Transportul cadavrului pentru înhumare în cimitir se va face cu mijloace rapide, într-un sicriu din lemn. Sicriul va rămâne închis în timpul transportului.
Prezentul aviz sanitar este valabil de la data de ................ până la data de .................. .
Director executiv,
...........................
NOTĂ:
Toate autorităţile pe raza cărora se va face transportul vor asigura efectuarea liberă şi fără piedici a acestuia.
ANEXA nr. 3:AVIZ SANITAR pentru deshumarea/transportul şi reînhumarea cadavrelor umane

ROMÂNIA

Ministerul Sănătăţii

D.S.P. ......................

Nr. ieşire ..................

Anul ............ luna ............ ziua ............

AVIZ SANITAR pentru deshumarea/transportul şi reînhumarea cadavrelor umane
Se avizează din punct de vedere sanitar deshumarea cadavrului ..............................., decedat la data: anul ........... luna ............ ziua ........., din Cimitirul ........................, localitatea ................., judeţul ................., pentru a fi reînhumat în Cimitirul .................., localitatea ......................, judeţul ...................... .
Deshumarea şi reînhumarea în acelaşi cimitir se vor face în primele ore ale dimineţii, în timpul cel mai scurt posibil.
Transportul cadavrului pentru reînhumarea în alt cimitir se va face cu mijloace rapide, sicriul fiind introdus într-o ladă de lemn căptuşită cu tablă sau carton gudronat.
Sicriul va rămâne închis în timpul acestor operaţiuni.
Prezentul aviz sanitar este valabil de la data de ................... până la data de .......................... .
Director executiv,
...............................
NOTĂ:
Toate autorităţile pe raza cărora se va face transportul vor asigura efectuarea liberă şi fără piedici a acestuia.
ANEXA nr. 4:PAŞAPORT PENTRU TRANSPORT CADAVRU UMAN

ROMÂNIA

Ministerul Sănătăţii

D.S.P. ......................

Nr. ieşire ..................

Anul ............ luna ............ ziua ............

PAŞAPORT PENTRU TRANSPORT CADAVRU UMAN
PASSEPORT DE TRANSPORT POUR CADAVRE HUMAIN
PASSPORT FOR TRANSPORT THE HUMAN CORPSE
Se autorizează transportul cadavrului uman din localitatea ...............................
On autorise le transport du cadavre humain de la localite ................................
It's authorized the transport of the human corpse from locality ........................
Judeţul ...................., localitatea .......................
District .................... dans la localite ................
County ..................... to locality ........................
ţara ...........................
du pays ....................
county .....................
Decedatul: numele ..................................., prenumele ...........................
Le decede: nom ........................................, prenom ..............................
Deceased: surname .................................., first name ...........................
Sexul ......................., vârsta .........................
Sexe ........................., L'âge ..........................
Sex ..........................., Age ............................
Ultimul domiciliu ...........................................
Le dernier domicile .......................................
Last residence ..................................................
Locul decesului: ţara ...................................., judeţul ...............................
Lieu du deces: .............................................., Le pays district ....................
The place of demise: country..................................., county ......................
Localitatea ...............................
Localite ....................................
Locality ...................................
Data decesului: 20 .......... luna ........... ziua .............
La date du deces: ............ mois .......... jour .............
Deceased date: ................ month ......... day .............
Numărul certificatului de îmbălsămare .....................
Numero du certificat d'embaumement ......................
The number of embalm certificate ............................
Numărul certificatului medical de deces ...................
Numero du certificat medical du deces .....................
The number of decease medical certificate .................
Condiţii speciale: sicriu de metal, închis ermetic şi apoi aşezat într-o ladă de lemn închisă etanş.
Conditions speciales: le cercueil en metal est enferme hermetiquement et mis ensuite dans une caisse en bois etanche.
Special conditions: metal coffin, hermetically closed and put in a wood box, tight closed.
Transportul se va face cu: autovehicul, tren, avion, vapor.
Le transport sera effectue par: auto, train, avion, bateau.
Transport will be done by: car, train, plane, ship.
Director executiv,
............................
L.S. ....................
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 127 din data de 21 februarie 2014

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (9)
Modificat de numărul de obiecte din listă: (8)
Influenţat de numărul de obiecte din listă: (1)
Comentarii, monografii, reviste şi webinarii numărul de obiecte din listă: (2)
Articole numărul de obiecte din listă: (2)